Parlamentul a adoptat ieri seară, 5 februarie, bugetul pentru 2025, etapă salutată de ministrul finanțelor, Tanczos Barna, afirmând că România trebuie recupereze din decalajele de dezvoltare față de statele din Vestul Europei prin implementarea noului buget.
„Anul 2025 este primul din cei 7 ani de consolidare fiscal-bugetară, perioadă pe care o avem la dispoziție pentru a atinge ținta de deficit bugetar convenită la nivel european. România, a șasea țară ca mărime în Uniunea Europeană, trebuie să continue ritmul de recuperare a decalajelor de dezvoltare față de statele din Vestul Europei și să își consolideze statutul economic în regiune. Resursele alocate de Guvern îi vor proteja pe cei vulnerabili și vor stimula mediul privat prin cei 150 miliarde de lei investiți în economie”, a scris ministrul finanțelor într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
Potrivit acestuia, bugetul pentru 2025 reprezintă baza pentru a susține dezvoltarea țării prin investiții record, dar și resursele pentru asigurarea plății salariilor și pensiilor, restabilinduse astfel echilibrului în finanțele țării: „De mâine, intrăm in următoarea etapă – cea a implementării. Implementarea acestui buget va ține sub control cheltuielile și va genera veniturile de care avem nevoie pentru dezvoltare.”
Proiectul de buget pe anul 2025 este construit pe o creștere economică de 2,5% și pe un deficit de 7% din PIB-ul a cărui valoare în acest an este estimată la 1.912,6 miliarde de lei.
Bugetul pentru 2025 este construit pe trei piloni:
- un stat mai suplu
- investiții masive
- crearea unui fond de solidaritate naţională pentru unităţile administrativ-teritoriale.
Bugetul din acest an se subordonează planului bugetar-structural național pe termen mediu pentru perioada 2025-2031 care prevede măsuri de ajustare a deficitului bugetar pe parcursul a șapte ani pentru a se alinia astfel la cerințele stipulate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: deficitul public al țărilor membre nu trebuie să depășească 3% din PIB, iar datoria publică nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB.
Planul fiscal pe termen mediu a primit undă verde din partea țărilor membre UE la 21 ianuarie, după ce, anul trecut, la finalul lunii noiembrie, și Comisia Europeană a aprobat acest document.
El este în conformitate cu normele bugetare stabilite de statele membre la finalul lunii aprilie 2024 conform cărora țările UE au posibilitatea de a implementa planul buget structural pe parcursul a 4 ani, cu opțiunea de prelungire de până la șapte ani, cum este cazul României, dacă țara care solicită această prelungire se angajează să efectueze anumite reforme și investiții care îmbunătățesc reziliența și potențialul de creștere, sprijină sustenabilitatea finanțelor publice și abordează prioritățile comune ale UE.
