România este pregătită să facă față oricărui scenariu în cazul Brexit, deși ar fi de preferat să existe un acord pentru a asigura protecția tuturor cetățenilor Uniunii Europene, dar şi pentru o siguranţă pe anvelopa bugetară în cazul celor două mari politici europene, coeziunea şi politica agricolă comună, a declarat, sâmbătă, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, la Antena 3, potrivit Agerpres.

Foto: Captura video
”Este o preşedinţie orientată către viitor, pentru că terminăm, practic, o perioadă strategică la nivelul UE, 2014-2019 şi trebuie să ne gândim la viitorul Uniunii. Este bineînţeles una ambiţioasă şi realistă. E ambiţioasă pentru că ştim bine că, practic, această preşedinţie, această prezidare a Consiliului UE se face între două cicluri electorale. Avem o primă provocare: alegerile pentru Parlamentul European, care desigur vor avea loc la sfârşitul lunii mai, dar Parlamentul intră practic în campanie electorală la sfârşitul lunii aprilie. Şi realistă, pentru că trebuie să ţinem cont de principalele provocări la nivelul UE, cum ar fi Brexit-ul, pentru care România, ca şi vot, ca şi preşedinţie, este pregătită să facă faţă oricărui scenariu. Sigur că ar fi fost de preferat ca să existe un acord pe Brexit, pentru că acesta nu numai că ar asigura protecţia drepturilor tuturor cetăţenilor UE, deci inclusiv a românilor care trăiesc în Marea Britanie, dar ar fi şi o siguranţă, o supapă pentru anvelopa bugetară pentru cele două mari politici europene: coeziunea şi politica agricolă comună”, a spus Plumb.
Citiți și:
MAE: Ministrul de stat pentru Europa şi America al Regatului Unit a transmis că drepturile românilor din Marea Britanie vor fi respectate, indiferent de deznodământul Brexit
În ceea ce priveşte pachetul legislativ pe coeziune, ministrul a afirmat că trebuie ”să avansăm cât se poate de repede”.
“Nu aş vrea să intru în detalii tehnice, ci doar să spun că suntem pregătiţi să intrăm în negociere cu Parlamentul European, împreună cu Comisia Europeană pe Regulamentul cadru comun privind banii europeni. Practic, acest Regulament cadru comun asigură baza legalităţii şi reglementării modului în care sunt absorbiţi banii Europei”, a menţionat ministrul Fondurilor Europene.
Rovana Plumb a precizat că România, ca ţară ce deţine Preşedinţia Consiliului UE, este deschisă oricărui dialog în cazul legăturii între statul de drept şi utilizarea eficientă a fondurilor europene, dar trebuie să fie ”o discuţie aparte faţă de tot ceea ce înseamnă investiţii prin politica de coeziune”.
Citiți și:
Fondurile UE, condiționate de respectarea statului de drept. Parlamentul European va negocia cu Președinția română a Consiliului UE forma finală a regulamentului
”Din punct de vedere macro sau al contextului global tot ceea ce înseamnă legătura între statul de drept şi utilizarea eficientă a fondurilor europene, din punctul nostru de vedere, ca preşedinţie, suntem deschişi oricărui dialog, dar trebuie să fie o discuţie aparte faţă de tot ceea ce înseamnă investiţii prin politica de coeziune, pentru că acolo vorbim de cetăţeni, de comunităţi locale, nu vorbim de nişte cifre abstracte, vorbim de oameni, de viaţa lor. Dezvoltarea are întotdeauna un impact asupra vieţii fiecăruia dintre cetăţeni ca şi absorbţie”, a adăugat ministrul.
Amintim faptul că Parlamentul European a votat joi, în cadrul primei sesiuni plenare din acest an în care și România și-a prezenta programul de lucru la președinția Consiliului UE, noi reguli care vor restrânge accesul la fonduri pentru statele membre care nu respectă statul de drept și au probleme cu independența justiției și combaterea corupției.
Documentul general, care include și ”regulile de îngheţare a plăţilor UE către ţările membre care pun în pericol statul de drept, prin acţiuni precum intervenţia în instanţele judecătoreşti sau lipsa măsurilor împotriva fraudei şi a corupţiei”, a fost adoptat cu 397 voturi pentru, 158 de voturi împotrivă și 69 de abțineri.
Prin acest vot, deputații europeni sunt pregătiți să înceapă negocierile cu privire la formularea finală a regulamentului cu miniștrii UE, care nu și-au adoptat încă poziția. Propunerea de regulament privind “protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre” face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.