Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu
Parlamentul European a votat joi, în cadrul primei sesiuni plenare din acest an în care și România și-a prezenta programul de lucru la președinția Consiliului UE, noi reguli care vor restrânge accesul la fonduri pentru statele membre care nu respectă statul de drept și au probleme cu independența justiției și combaterea corupției.
Documentul general, care include și ”regulile de îngheţare a plăţilor UE către ţările membre care pun în pericol statul de drept, prin acţiuni precum intervenţia în instanţele judecătoreşti sau lipsa măsurilor împotriva fraudei şi a corupţiei”, a fost adoptat cu 397 voturi pentru, 158 de voturi împotrivă și 69 de abțineri.
Prin acest vot, deputații europeni sunt pregătiți să înceapă negocierile cu privire la formularea finală a regulamentului cu miniștrii UE, care nu și-au adoptat încă poziția. Regulamentul va fi negociat cu președinția română a Consiliului UE. Propunerea de regulament privind “protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre” face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.
”Subminarea statului de drept este întotdeauna periculoasă pentru că slăbește democrația. (…) Este vorba despre protejarea bugetului UE de deficiențele cauzate de probleme privind statul de drept. Această reglementare va crea consecințe pentru toate statele membre care vor submina statul de drept”, au declarat raportorii.
În comunicatul publicat ulterior de Parlamentul European se arată că ”guvernele care intervin în instanțe sau nu reușesc să combată frauda și corupția vor risca suspendarea fondurilor UE”.
Potrivit co-legislativului european, acest regulament este un nou instrument pentru protecţia bugetului UE și susținerea valorilor UE.
Cum va funcționa regulamentul în cazul în care va fi aprobat?
Asistată de un grup de experți independenți, Comisia Europeană ar avea sarcina de a identifica “deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” și de a decide măsuri care ar putea include suspendarea plăților din bugetul UE sau reducerea prefinanțării.
Decizia Comisiei va fi pusă în aplicare numai după aprobarea Parlamentului și a Consiliului. Odată ce statul membru remediază deficitele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul și miniștrii UE pot debloca fondurile.
Reamintim că un program – denumit Programul pentru Drepturi și Valori al Uniunii Europene – a fost propus de Comisia Europeană în proiectul privind Cadrul Financiar Multianual al UE 2021 – 2027 cu scopul de a finanța proiecte de promovare a drepturilor și valorilor Uniunii Europene în statele membre. Programul va putea finanța, printre altele, campanii de informare și comunicare, activități de formare, schimb de bune practici și monitorizare analitică. Sunt eligibile toate entitățile juridice din statele membre, adică atât instituțiile guvernamentale, cât și organizațiile non-guvernamentale, instituțiile mass-media etc.
Comisia Europeană a propus, inițial, trei componente ale programului: egalitate și drepturi, participarea cetățenilor la viața democratică a Uniunii și combaterea violenței. Ulterior, Parlamentul European a propus o a patra componentă: promovarea democrației și a statului de drept. Astfel, programul va avea un buget total de 1,6 miliarde de euro, dintre care cel puțin 500 de milioane de euro urmează a fi folosiți pentru componenta de promovare a democrației și a statului de drept.
Un vot important în Parlamentul European în timpul președinției române a Consiliului UE
Precizăm că acest vot al Parlamentului European apare și în contextul în care România și-a prezentat în această săptămână, în plenul de la Strasbourg, prioritățile pentru președinția sa la Consiliul UE.
Ulterior, într-o conferință de presă comună, președintele PE Antonio Tajani și premierul Viorica Dăncilă au răspuns unei întrebări CaleaEuropeană.ro cu privire la aceste reguli ce urmau a fi votate în plen, șeful co-legislativului european a afirmat că instituțiile UE și țările membre nu își pot permite să nu dea răspunsuri la îngrijorările cetățenilor, în timp ce șefa executivului de la București a transmis că președinția română a Consiliului, în calitate de mediator imparțial, va lua în considerare propunerile făcute de statele membre și să fim un mediator imparțial.
.
