Connect with us

CHINA

Donald Trump prezintă joi strategia de apărare antirachetă a SUA, pe fondul noilor arme hipersonice ale Rusiei și Chinei și în contextul anunțului retragerii din Tratatul INF

Published

on

Președintele american Donald Trump este așteptat să prezintă joi noua strategie de apărare antirachetă a SUA, destinată să răspundă ameninţărilor reprezentate de noile arme ale Rusiei şi Chinei, dar şi de cele ale Iranului şi Coreei de Nord, document strategic ce apare la scurt timp după ce negocierile dintre Washington și Moscova pentru păstrarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare au eșuat, iar Statele Unite au anunțat că vor începe retragerea din acest acord de echilibru strategic în Europa ce datează din 1987.

Liderul american va fi prezent la sediul Pentagonului, unde va prezenta această analiză comandată în 2017 şi aşteptată de mai multe luni, conform unor responsabili de la Washington, citați de France Presse, scrie Agerpres.

FOTO: Donald Trump/ Twitter

Prezentarea acestui document nu coincide numai cu avertismentul și intenția SUA de a se retrage din Tratatul INF, ci și cu afirmarea, în premieră, a poziției americane cu privire la noile rachete hipersonice pe care China și Rusia le dezvoltă. Reamintim că la finalul anului trecut, președintele rus Vladimir Putin anunța că Rusia va desfășura în 2019 primul său regiment de rachete hipersonice care pot fi echipate cu focoase nucleare, ceea ce înseamnă că țara sa are acum un nou tip de armă strategică.

De altfel, tema echilibrului strategic nuclear s-a numărat și printre temele de discuție la primul și singurul summit Trump-Putin, de anul trecut de la Helsinki (Citiți și Sistemul antirachetă al SUA, inclusiv scutul din România, printre țintele lui Vladimir Putin la summit-ul cu Donald Trump: ”Este o situație periculoasă”)

În ceea ce privește Coreea de Nord, detensionarea parțială a relațiilor prin organizarea primului summit Trump – Kim în 2018 nu a fost un demers suficient pentru ca Phenian-ul să nu mai prezinte riscuri în această dimensiuni. Referitor la Iran, reamintim că administrația Trump a denunțat Acordul nuclear încheiat în 2015 cu Teheranul în formatul P5+1.

Ce este așteptat să conțină strategie de apărare antirachetă a SUA?

Potrivit fragmentelor extrase din acest document de peste 80 de pagini care au fost difuzate presei, Pentagonul detaliază noile proiecte pe care intenţionează să le dezvolte pentru a apăra SUA, în special, de noile rachete hipersonice dezvoltate de China şi Rusia. Aceste rachete, capabile să dezvolte o viteză de peste 5.000 km/oră, de patru ori viteza sunetului şi manevrabile, sunt aproape imposibil de interceptat odată lansate.

Noua strategie de apărare vizează totodată rachetele balistice dezvoltate de către două ţări pe care SUA le consideră drept cei mai răi inamici ai săi: Iranul şi Coreea de Nord.

Pentru a se apăra împotriva rachetelor lor, mai puţin sofisticate decât cele ale Rusiei şi Chinei, dar care îi ameninţă în mod direct pe aliaţii SUA, în special Europa şi Japonia, Pentagonul vizează o altă pistă de cercetare: distrugerea lor la lansare.

Sistemele actuale antirachetă sunt toate focalizate pe distrugerea rachetelor în zbor. Ţintindu-le încă de când se află în faza de accelerare, Statele Unite ar consolida apărarea aliaţilor lor şi ar descuraja ţările respective, subliniază documentul.

Totodată, noua strategie de apărare antirachetă prevede creşterea numărului de interceptori la 64 până în 2023. 

România și sistemul antirachetă global, printre beneficiarii bugetului american Apărării

Precizăm, în context, că în bugetul militar al SUA pentru anul 2019, aprobat la mijlocul anului trecut, sistemul antirachetă global al Statelor Unite se numără printre beneficiarii acestui cadru bugetar.

Bugetul militar al Pentagonului pentru anul 2019, care se ridică la 716,3 miliarde de dolari și care a fost adoptat cu o largă majoritate bipartizană, conține alocări de 12,9 miliarde pentru Agenția de Apărare Antirachetă a SUA și pentru modernizarea sistemului de apărare antirachetă global al Statelor Unite, din care face parte și facilitatea antibalistică Aegis Ashore de la Deveselu, din România.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CHINA

China și Grecia au semnat 16 acorduri de cooperare în diferite sectoare cu prilejul vizitei președintelui Xi Jinping în Grecia. Premierul Kyriakos Mitsotakis: Calea pe care o deschidem va deveni un bulevard

Published

on

© Kyriakos Mitsotakis/ Facebook

Președintele chinez Xi Jinping a avut luni o întreedere cu președintele și premierul greci și a pledat în capitala Greciei, unde efectuează o vizită de trei zile, pentru ”întărirea comerțului bilateral” între China și Grecia, aceasta din urmă aflată în căutarea investițiilor după ieșirea dintr-un deceniu de criză, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Vrem să întărim comerţul bilateral şi să facem investiţii în sectorul bancar”, a declarat Xi Jinping după ce s-a întâlnit cu preşedintele Prokopis Pavlopoulos şi cu premierul Kyriakos Mitsotakis.

Preşedintele chinez, care este însoţit de ministrul comerţului, Zhong Shan, a spus că ”moştenirea culturală importantă din cele două ţări” întăreşte relaţiile dintre ele, înainte de a semna acorduri bilaterale.

Beijingul și Atena au semnat 16 acorduri în domenii precum energia, marina comercială, cu aplecare spre portul Pireu, aflat în apropiere de capitala Greciei, aviație, educație, proiecte de investiții reciproce și exporturi de produse agricole grecești în China, potrivit Reuters, Euronews și Politico Europe

”Această vizită marchează o nouă etapă în relaţiile noastre”, a declarat Kyriakos Mitsotakis, al cărui obiectiv de la alegerea sa în iulie este acela de a atrage investiţii străine în vederea consolidării creşterii economice a Greciei după criza datoriilor din 2010-2018. 

”China mizează pe poziţia geostrategică a ţării. Calea pe care o deschidem va deveni un bulevard”, a declarat acesta după întrevederea cu Xi Jinping.

Relațiile dintre cele două state au devenit mai apropiate odată cu anul 2009, când Cosco a închiriat pe 35 de ani a jumătate din portul de containere de la Autoritatea Portuară Pireu.

Pireu, principalul port grec, a fost preluat în proporție de 51% de grupul chinez de transport maritim Cosco în luna august a anului 2016, plătind 280.5 milioane de euro.

Xi Jinping urmează, de altfel, să viziteze în cursul zilei de luni portul Pireu.

În cadrul vizitei sale în China care a avut loc săptămâna trecută, unde a participat la Târgul de importuri de la Shanghai, premierul grec Mitsotakis, însoțit de o delegație de 60 de oameni de afaceri greci, a spus că dorește să transforme acest port în primul port al Europei și că investițiile Cosco ar putea ajunge la un miliard de euro.

Luni, Banca Europeană de Investiții (BEI) a convenit să acorde un împrumut de 140 de milioane de euro (154 de milioane de dolari) pentru a ajuta Cosco cu planul său de investiții în Pireu.

Vizita lui Xi Jinping în Grecia este o etapă a călătoriei sale spre Brazilia, unde urmează să asiste la ceremonia de închidere a summitului BRICS, care va avea loc între 13 şi 14 noiembrie şi care reuneşte lideri din cinci ţări: Africa de Sud, Brazilia, China, India şi Rusia.

Continue Reading

CHINA

Premierul Chinei, Li Keqiang, mesaj de felicitare pentru Ludovic Orban: Suntem dispuși să lucrăm pentru dezvoltarea parteneriatului România-China

Published

on

Premierul chinez Li Keqiang l-a felicitat pe noul prim-ministru român Ludovic Orban pentru învestirea în funcţie, informează luni agenţia Xinhua, potrivit Agerpres.

Într-un mesaj de felicitare transmis vineri, Li Keqiang a declarat că România şi China au o prietenie tradiţională, iar raporturile dintre cele două ţări s-au bazat pe respect reciproc şi egalitate de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale în urmă cu 70 de ani, aceste relaţii progresând constant.

Cu acelaşi prilej, premierul Li şi-a declarat disponibilitatea de a lucra împreună cu prim-ministrul român Orban pentru dezvoltarea în continuare a parteneriatului cuprinzător de prietenie şi cooperare România-China.

Potrivit MAE, China reprezintă principalul partener comercial al României din zona asiatică, atât în ceea ce privește importurile cât și exporturile, reprezentând totodată si unul dintre principalii exportatori de capital în investiții străine la nivel mondial, clasându-se însă pe locul 19 în topul investitorilor străini în România (FDI), astfel consolidarea și dinamizarea relațiilor sino-române reprezintă o prioritate în eforturile de dezvoltare a cooperării cu țările din Asia.

Continue Reading

CHINA

Uniunea Europeană și China au semnat un acord istoric prin care 100 de indicații geografice, între care și vinurile de Cotnari, vor fi protejate

Published

on

© European Commission/ Facebook

Uniunea Europeană și China au încheiat negocierile privind un acord bilateral protejarea a 100 de indicații geografice (IG) europene în China și a 100 de IG din China în UE împotriva imitațiilor și a uzurpării. Se preconizează că acest acord de referință va avea ca rezultat beneficii comerciale reciproce și o cerere pentru produse de înaltă calitate de ambele părți.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, concretizarea angajamentului asumat în cadrul ultimei reuniuni la nivel înalt UE-China din aprilie 2019, acest acord este un exemplu de cooperare între Uniunea Europeană și Republica Populară Chineză, reflectând deschiderea și aderarea celor două părți la normele internaționale ca bază pentru relațiile comerciale.

”Produsele europene cu indicație geografică sunt recunoscute în întreaga lume pentru calitatea lor. Deoarece au încredere în originea și autenticitatea acestor produse, consumatorii sunt dispuși să plătească un preț mai mare, recompensând astfel fermierii. Acest acord este o dovadă a angajamentului nostru de a colabora îndeaproape cu partenerii noștri comerciali, cum ar fi China. Este o victorie pentru ambii semnatari ai acordului, deoarece consolidează relațiile noastre comerciale, aduce beneficii sectoarelor noastre agricole și alimentare, precum și consumatorilor de ambele părți.”, a declarat comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, care a semnat acordul cu omologul chinez, ceremonie la care au participat și președintele Chinei, Xi Jinping și cel francez Emmanuel Macron.

China este a doua destinație pentru exporturile de produse agroalimentare din UE, care reprezintă o valoare de 12,8 miliarde de euro ( în perioada de 12 luni cuprinsă între septembrie 2018 și august 2019). Este, de asemenea, a doua destinație a exporturilor UE de produse protejate ca indicații geografice, reprezentând 9 % din valoarea lor, aici fiind incluse vinurile, produsele agroalimentare și băuturile spirtoase.

Piața chineză este o piață cu un puternic potențial de creștere pentru alimentele și băuturile europene, cu o clasă de mijloc în creștere, cu un gust pentru produse europene emblematice, autentice și de înaltă calitate. Aceasta dispune, de asemenea, de un sistem de indicații geografice propriu, bine stabilit, cu specialități pe care consumatorii europeni vor putea să le descopere acum datorită acestui acord.

Lista UE a indicațiilor geografice care urmează să fie protejate în China include produse precum Cava, Champagne, Feta, Irish Whiskey, Münchener Bier, Ouzo, Polska Wódka, Porto, Prosciutto di Parma și Queso Manchego. Dintre produsele chinezești, lista include, de exemplu, Pixian Dou Ban (pastă de fasole Pixian), Anji Bai Cha (ceai alb Antji), Panjin Da Mi (orez Panjin) și Anqiu Da Jiang (ghimbir Anqiu).

Negocierile fiind încheiate, acordul va face acum obiectul unui control juridic. Mai departe, pentru UE, Parlamentul European și Consiliul vor fi invitate să își dea acordul. Se preconizează că acordul va intra în vigoare înainte de sfârșitul anului 2020.

La patru ani de la intrarea sa în vigoare, domeniul de aplicare al acordului va fi extins pentru a include încă 175 de denumiri de IG din ambele părți. Aceste denumiri vor trebui să urmeze aceleași proceduri de înregistrare ca cele 100 de denumiri care fac deja obiectul acordului (de exemplu, evaluarea și publicarea pentru comentarii).

Cooperarea UE-China privind indicațiile geografice a început în urmă cu peste 10 ani (2006), ceea ce a dus la înregistrarea și protejarea a 10 denumiri geografice de către fiecare parte în 2012, punând astfel piatra de temelie pentru cooperarea de miercuri.

Sistemele de calitate ale UE urmăresc să protejeze denumirile anumitor produse pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea lor geografică, precum și de tehnicile și practicile tradiționale. Acesta este unul dintre cele mai mari succese ale agriculturii europene, sistemele respective având împreună peste 3 300 de denumiri UE înregistrate ca indicație geografică protejată (IGP) sau denumire de origine protejată (DOP).

Pe lângă acestea, aproximativ 1 250 de denumiri din afara UE sunt de asemenea protejate în UE, în mare parte datorită unor acorduri bilaterale precum acest acord cu China. Ca valoare, piața indicațiilor geografice din UE este de aproximativ 74,8 miliarde de euro, iar împreună ele reprezintă 15,4 % din totalul exporturilor UE de alimente și de băuturi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending