Connect with us

CHINA

Donald Trump prezintă joi strategia de apărare antirachetă a SUA, pe fondul noilor arme hipersonice ale Rusiei și Chinei și în contextul anunțului retragerii din Tratatul INF

Published

on

Președintele american Donald Trump este așteptat să prezintă joi noua strategie de apărare antirachetă a SUA, destinată să răspundă ameninţărilor reprezentate de noile arme ale Rusiei şi Chinei, dar şi de cele ale Iranului şi Coreei de Nord, document strategic ce apare la scurt timp după ce negocierile dintre Washington și Moscova pentru păstrarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare au eșuat, iar Statele Unite au anunțat că vor începe retragerea din acest acord de echilibru strategic în Europa ce datează din 1987.

Liderul american va fi prezent la sediul Pentagonului, unde va prezenta această analiză comandată în 2017 şi aşteptată de mai multe luni, conform unor responsabili de la Washington, citați de France Presse, scrie Agerpres.

FOTO: Donald Trump/ Twitter

Prezentarea acestui document nu coincide numai cu avertismentul și intenția SUA de a se retrage din Tratatul INF, ci și cu afirmarea, în premieră, a poziției americane cu privire la noile rachete hipersonice pe care China și Rusia le dezvoltă. Reamintim că la finalul anului trecut, președintele rus Vladimir Putin anunța că Rusia va desfășura în 2019 primul său regiment de rachete hipersonice care pot fi echipate cu focoase nucleare, ceea ce înseamnă că țara sa are acum un nou tip de armă strategică.

De altfel, tema echilibrului strategic nuclear s-a numărat și printre temele de discuție la primul și singurul summit Trump-Putin, de anul trecut de la Helsinki (Citiți și Sistemul antirachetă al SUA, inclusiv scutul din România, printre țintele lui Vladimir Putin la summit-ul cu Donald Trump: ”Este o situație periculoasă”)

În ceea ce privește Coreea de Nord, detensionarea parțială a relațiilor prin organizarea primului summit Trump – Kim în 2018 nu a fost un demers suficient pentru ca Phenian-ul să nu mai prezinte riscuri în această dimensiuni. Referitor la Iran, reamintim că administrația Trump a denunțat Acordul nuclear încheiat în 2015 cu Teheranul în formatul P5+1.

Ce este așteptat să conțină strategie de apărare antirachetă a SUA?

Potrivit fragmentelor extrase din acest document de peste 80 de pagini care au fost difuzate presei, Pentagonul detaliază noile proiecte pe care intenţionează să le dezvolte pentru a apăra SUA, în special, de noile rachete hipersonice dezvoltate de China şi Rusia. Aceste rachete, capabile să dezvolte o viteză de peste 5.000 km/oră, de patru ori viteza sunetului şi manevrabile, sunt aproape imposibil de interceptat odată lansate.

Noua strategie de apărare vizează totodată rachetele balistice dezvoltate de către două ţări pe care SUA le consideră drept cei mai răi inamici ai săi: Iranul şi Coreea de Nord.

Pentru a se apăra împotriva rachetelor lor, mai puţin sofisticate decât cele ale Rusiei şi Chinei, dar care îi ameninţă în mod direct pe aliaţii SUA, în special Europa şi Japonia, Pentagonul vizează o altă pistă de cercetare: distrugerea lor la lansare.

Sistemele actuale antirachetă sunt toate focalizate pe distrugerea rachetelor în zbor. Ţintindu-le încă de când se află în faza de accelerare, Statele Unite ar consolida apărarea aliaţilor lor şi ar descuraja ţările respective, subliniază documentul.

Totodată, noua strategie de apărare antirachetă prevede creşterea numărului de interceptori la 64 până în 2023. 

România și sistemul antirachetă global, printre beneficiarii bugetului american Apărării

Precizăm, în context, că în bugetul militar al SUA pentru anul 2019, aprobat la mijlocul anului trecut, sistemul antirachetă global al Statelor Unite se numără printre beneficiarii acestui cadru bugetar.

Bugetul militar al Pentagonului pentru anul 2019, care se ridică la 716,3 miliarde de dolari și care a fost adoptat cu o largă majoritate bipartizană, conține alocări de 12,9 miliarde pentru Agenția de Apărare Antirachetă a SUA și pentru modernizarea sistemului de apărare antirachetă global al Statelor Unite, din care face parte și facilitatea antibalistică Aegis Ashore de la Deveselu, din România.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CHINA

Liderii europeni sprijină implicarea Uniunii Europene în inițiativa Chinei pentru un nou ”drum al mătăsii”, care să presupună ”o agendă comună”

Published

on

Importanți lideri europeni sprijină implicarea Uniunii Europene și a membrilor săi în inițiativa Chinei privind ”noul drum al mătăsii”, însă o astfel de implicare necesită o ”agendă comună”, informează marți DPA, citat de Agerpres.

După întâlnirea de la Palatul Elysee dintre președintele Chinei Xi Jinping și președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, liderul francez a declarat că implicarea în proiectul comun de infrastructură al Chinei și Europei, precum și cu alte zone din Asia, va avea nevoie de ”o agendă comună” care să includă angajamente privind climatul, sănătatea și politicile educaționale, dar și o ”agendă de stabilitate financiară pentru toate țările terțe implicate în această inițiativă”.


Noul ,,Drum al Mătăsii” implică o serie de finanțări chineze pentru proiecte majore de infrastructură din întreaga lume, în încercarea de a accelera intrarea mărfurilor chinezești pe piețele globale.

”Aş dori ca investiţiile să nu fie exclusiv chineze, ci şi să aducă beneficiu europenilor, beneficiu ţărilor de tranzit”, a declarat, la rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cel care la 9 aprilie va fi una dintre gazdele summitului UE-China.

”Noi, ca europeni, dorim să jucăm un rol activ (n.r. în această inițiativă)”, a declarat Merkel după întrevedere, informează Reuters.

”Franţa şi alte ţări din lume sunt binevenite în construcţia acestei iniţiative”, a spus Xi după discuţiile cvadrilaterale la care a participat şi Angela Merkel, potrivit căreia, chiar dacă mai sunt îngrijorări în ceea ce priveşte reciprocitatea, iniţiativa a permis ”o foarte, foarte bună reflecţie asupra modului în care noi depindem unul de celălalt”.


Miza reuniunii de marţi, desfășurată înainte de viitorul summit UE-China, programat pentru 9 aprilie, ce va avea loc la Bruxelles, a fost una cu caracter ambivalent pentru continetul european: de a se poziţiona în faţa Chinei ca un interlocutor credibil în încercarea de a o convinge să-şi canalizeze ambiţiile economice şi diplomatice spre regulile multilateralismului, iar, pe de altă parte, să încerce să unifice o Europă divizată în faţa apetitului Beijingului, pe care Comisia Europeană îl califică drept ”un rival sistemic”.

De altfel, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a oferit asigurări marți că termenul ”rival sistemic” atribuit Chinei este un compliment. ”Da, este adevărat: suntem parteneri strategici, suntem competitori interesaţi în performanţa celuilalt şi suntem rivali. Am aflat că în unele cercuri chineze expresia potrivit căreia noi am fi rivalii Chinei nu este plăcută. Este un compliment”, a spus Juncker.

Intenția Europei de a avea o poziție comună cu privire la China a devenit din în ce în mai dificil de pus în practică după ce sâmbătă Italia, membru al G7, a devenit primul stat occidental important care susține inițiativa Beijingului pentru un nou ”Drum al Mătăsii”.

Apropierea dintre cele două state a alarmat aliații europeni ai Italiei, aceștia considerând că este o eroare strategică ce îi va conferi Chinei și mai multă influență strategică și geopolitică.

O dovadă că Uniunea Europeană dorește să înăsprească condițiile privind accesul întreprinderilor chineze stă în faptul că Bruxelles-ul este pe cale să introducă un sistem de monitorizare a investițiilor străine, în special a celor care au un impact asupra infrastructurii și tehnologiei strategice. De asemenea, Uniunea Europeană a cerut liderilor statelor membre să sprijine planul de a limita accesul la licitațiile publice.

Continue Reading

CHINA

”Franța va face știință pe Lună”. Parisul și Beijingul au semnat un ”acord istoric” de cooperare spațială: Vom ajunge pe Lună odată cu China

Published

on

Franța și China au semant luni la Paris un acord de cooperare spațială ce prevede includirea unor instrumente științifice franceze la bordul sondei chineze Chang’e-6, a cărui măsură spre Lună este prevăzută pentru anii 2023-2024, anu anunțat reprezentanții agenției spațiale franceze (CNES), citați de AFP, informează Agerpres.

Franţa va ajunge pe Lună odată cu China”, s-a felicitat Jean-Yves Le Gall, preşedintele CNES, care a semnat această scrisoare de intenţie cu Zhang Jianhua, vice-administratorul agenţiei spaţiale chineze (CNSA), la Palatul Elysee, în prezenţa preşedinţilor Emmanuel Macron şi Xi Jinping. După părerea oficialului francez, noul contract reprezintă ”un acord istoric”.


”Vom îmbarca o cantitate de 15 kilograme de experimente la bordul viitoarei misiuni Chang’e-6, care va pleca într-o misiune de recoltare a unor eşantioane lunare în 2023-2024”, a precizat pentru AFP directorul CNES – Centrul Naţional de Studii Spaţiale din Franţa.

”Vom trimite în spaţiu o cameră foto-video, un analizator, vom realiza analize chimice ale mineralelor lunare”, a detaliat el.

Franţa va face ştiinţă pe Lună şi nu am mai făcut niciodată acest lucru până acum. Este vorba cu adevărat despre o mare premieră”, a adăugat directorul CNES.

China desfăşoară un program lunar foarte ambiţios. Această ţară a reuşit o premieră mondială la începutul lunii ianuarie, când un vehicul spaţial al său, Chang’e-4, a reuşit să se plaseze cu succes pe faţa nevăzută a Lunii.

Misiunea Chang’e-5 are scopul de a colecta eşantioane lunare şi de a le aduce apoi pe Terra. Misiunea Chang’e-6 va fi la rândul ei o misiune ce vizează aducerea pe Pământ a unor mostre prelevate de pe Lună.

”Încă o dată, confirmăm prin acest acord că Franţa este ţara din lume care deţine cele mai multe cooperări spaţiale cu China”, a declarat Jean-Yves Le Gall.

Acordul semnat de CNES şi CNSA (China National Space Administration) prevede şi consolidarea cooperării celor două ţări în domeniul luptei împotriva modificărilor climatice.

Cele două agenţii au început să organizeze viitoarea lor misiune comună de monitorizare a Terrei, axată pe salinitatea oceanelor şi umiditatea solurilor, au precizat reprezentanţii CNES într-un comunicat.

În octombrie 2018, China a lansat un satelit oceanografic, CFOSat, construit în colaborare cu Franţa, pentru a observa interacţiunile dintre atmosferă şi ocean, dintre vânturi şi valuri. Datele obţinute de CFOSat vor deveni disponibile pentru comunitatea ştiinţifică internaţională în mai 2019, a precizat CNES.

China şi Franţa pregătesc şi o misiune în domeniul astronomiei, SVOM, ce vizează detectarea exploziilor de raze gamma, fenomenele care generează cele mai mari cantităţi de energie în Univers. Lansarea acestei misiuni este prevăzută pentru 2021.

Franța și China au semnat acorduri

China și Franța au semnat luni mai multe acorduri, inclusiv acorduri privind energia nucleară, schimburi culturale și energie curată. Beijing-ul și-a asumat angajamentul de a cumpăra 290 de aeronave Airbus A320 și 10 aeronave A350 de la producătorul european de avioane Airbus, informează Deutsche Welle.

Contractul, care implica inițial achiziționarea a 184 de avioane A320 pentru 13 companii aeriene din China, a fost anunțat prima oară în timpul vizitei de stat al lui Emmanuel Macron la Beijing, în ianuarie 2018.

Toate exporturile, inclusiv un acord care implică exporturi franceze de pui congelat, se ridică la suma totală de aproximativ 40 de miliarde de dolari.

China și Europa ar trebui să aibă o relație economică și comercială ”construită pe un cadru echitabil și echilibrat”, a spus Macron.

În pofida diferitelor fricțiuni, Franța cochetează cu ideea de a transforma Beijingul într-un partener de încredere, poziție care vine pe fondul politicii izolaționiste a Statelor Unite, promovate de Donald Trump sub sloganul ”America First”.

Un summit UE-China va avea loc pe data de 9 aprilie, la Bruxelles.

Astăzi, la Paris, președintele francez Emmanuel Macron, împreună cu cancelarul german Angela Merkel și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-au întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping, în încercarea de a-i prezenta o comunitate europeană unită în marile dosare internaționale.

Miza reuniunii care a avut loc astăzi a avut o importanță bivalentă pentru continentul european: de a se poziţiona în faţa Chinei ca un interlocutor credibil în încercarea de a o convinge să-şi canalizeze ambiţiile economice şi diplomatice spre regulile multilateralismului, iar, pe de altă parte, să încerce să unifice o Europă divizată în faţa apetitului Beijingului.

Continue Reading

CHINA

Guvernatorul Băncii Centrale a Chinei: SUA și China au convenit să nu folosească devalorizarea monedei naționale în scopuri concurențiale

Published

on

Guvernatorul Băncii Populare a Chinei, Yi Gang, a dat asigurări sâmbătă că Beijingul și Washingtonul au stabilit să se opună unei devalorizări a monedei naționale cu scopuri concurențiale, urmând ca piața să fie cea care să joace un rol decisic în determinarea cursului de schimb, anunță EFE, citat de Agerpres.

În cadrul unei conferințe de presă desfășurate în capitala Chinei, Yi a explicat că, la ultima rundă de negocieri comerciale dintre reprezentanții primelor două economii mondiale, cele două părți au discutat despre cursul de schimb, respectarea autonomiei autorităților monetare și necesitatea menținerii unei comunicări stricte privind piețele valutare.

Astfel, cele două părţi s-au pus de acord în legătură cu ”multe aspecte cheie şi importante”, dar nu a furnizat mai multe detalii.

De asemenea, acesta a menţionat angajamentul Chinei de a nu utiliza cursul de schimb ca pe o unealtă pentru a creşte producţia sau a rezolva ”fricţiunile comerciale”, după ce preşedintele american, Donald Trump, a acuzat, anul trecut, Beijing şi Moscova că ”joacă jocul devalorizării monetare”.

În ceea ce priveşte negocierile pentru găsirea unei ieşiri din războiul comercial, vice ministrul chinez al Comerţului, Wang Shouwen, a afirmat, sâmbătă, că acestea progresează semnificativ şi s-a arătat optimist în legătură cu un posibil pact pentru a pune capăt impunerii mutuale de taxe vamale.

Banca Populară a Chinei a dat asigurări că va continua să implementeze o politică ”prudentă” pentru a ”ghida” o creştere rezonabilă a creditării şi finanţării în 2019, care va include un sprijin mai mare pentru IMM-uri şi companiile private.

Politica monetară a Chinei, schiţată în principal pentru a se adapta la situaţia economică naţională, va ţine cont de factori globali şi de sectoarele orientate spre export, a subliniat Yi.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending