Connect with us

CHINA

Donald Trump prezintă joi strategia de apărare antirachetă a SUA, pe fondul noilor arme hipersonice ale Rusiei și Chinei și în contextul anunțului retragerii din Tratatul INF

Published

on

Președintele american Donald Trump este așteptat să prezintă joi noua strategie de apărare antirachetă a SUA, destinată să răspundă ameninţărilor reprezentate de noile arme ale Rusiei şi Chinei, dar şi de cele ale Iranului şi Coreei de Nord, document strategic ce apare la scurt timp după ce negocierile dintre Washington și Moscova pentru păstrarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare au eșuat, iar Statele Unite au anunțat că vor începe retragerea din acest acord de echilibru strategic în Europa ce datează din 1987.

Liderul american va fi prezent la sediul Pentagonului, unde va prezenta această analiză comandată în 2017 şi aşteptată de mai multe luni, conform unor responsabili de la Washington, citați de France Presse, scrie Agerpres.

FOTO: Donald Trump/ Twitter

Prezentarea acestui document nu coincide numai cu avertismentul și intenția SUA de a se retrage din Tratatul INF, ci și cu afirmarea, în premieră, a poziției americane cu privire la noile rachete hipersonice pe care China și Rusia le dezvoltă. Reamintim că la finalul anului trecut, președintele rus Vladimir Putin anunța că Rusia va desfășura în 2019 primul său regiment de rachete hipersonice care pot fi echipate cu focoase nucleare, ceea ce înseamnă că țara sa are acum un nou tip de armă strategică.

De altfel, tema echilibrului strategic nuclear s-a numărat și printre temele de discuție la primul și singurul summit Trump-Putin, de anul trecut de la Helsinki (Citiți și Sistemul antirachetă al SUA, inclusiv scutul din România, printre țintele lui Vladimir Putin la summit-ul cu Donald Trump: ”Este o situație periculoasă”)

În ceea ce privește Coreea de Nord, detensionarea parțială a relațiilor prin organizarea primului summit Trump – Kim în 2018 nu a fost un demers suficient pentru ca Phenian-ul să nu mai prezinte riscuri în această dimensiuni. Referitor la Iran, reamintim că administrația Trump a denunțat Acordul nuclear încheiat în 2015 cu Teheranul în formatul P5+1.

Ce este așteptat să conțină strategie de apărare antirachetă a SUA?

Potrivit fragmentelor extrase din acest document de peste 80 de pagini care au fost difuzate presei, Pentagonul detaliază noile proiecte pe care intenţionează să le dezvolte pentru a apăra SUA, în special, de noile rachete hipersonice dezvoltate de China şi Rusia. Aceste rachete, capabile să dezvolte o viteză de peste 5.000 km/oră, de patru ori viteza sunetului şi manevrabile, sunt aproape imposibil de interceptat odată lansate.

Noua strategie de apărare vizează totodată rachetele balistice dezvoltate de către două ţări pe care SUA le consideră drept cei mai răi inamici ai săi: Iranul şi Coreea de Nord.

Pentru a se apăra împotriva rachetelor lor, mai puţin sofisticate decât cele ale Rusiei şi Chinei, dar care îi ameninţă în mod direct pe aliaţii SUA, în special Europa şi Japonia, Pentagonul vizează o altă pistă de cercetare: distrugerea lor la lansare.

Sistemele actuale antirachetă sunt toate focalizate pe distrugerea rachetelor în zbor. Ţintindu-le încă de când se află în faza de accelerare, Statele Unite ar consolida apărarea aliaţilor lor şi ar descuraja ţările respective, subliniază documentul.

Totodată, noua strategie de apărare antirachetă prevede creşterea numărului de interceptori la 64 până în 2023. 

România și sistemul antirachetă global, printre beneficiarii bugetului american Apărării

Precizăm, în context, că în bugetul militar al SUA pentru anul 2019, aprobat la mijlocul anului trecut, sistemul antirachetă global al Statelor Unite se numără printre beneficiarii acestui cadru bugetar.

Bugetul militar al Pentagonului pentru anul 2019, care se ridică la 716,3 miliarde de dolari și care a fost adoptat cu o largă majoritate bipartizană, conține alocări de 12,9 miliarde pentru Agenția de Apărare Antirachetă a SUA și pentru modernizarea sistemului de apărare antirachetă global al Statelor Unite, din care face parte și facilitatea antibalistică Aegis Ashore de la Deveselu, din România.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

Angela Merkel, despre ascensiunea Chinei: Mă îngrijorează că încă nu am reușit să dovedim că democrațiile liberale sunt pe cale să triumfe

Published

on

© European Union 2019

Occidentul nu a reușit să ofere dovezi absolute că sistemul democrațiilor liberale va triumfa la nivel internațional, s-a arătat îngrijorată Angela Merkel, cancelarul Germaniei, înainte de a asuma pentru ultima oară președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe care Germania o preia la 1 iulie.

Angela Merkel a vorbit vineri într-un interviu acordat pentru un grup de șase publicații europene despre răspunsul Europei la criza pandemicăautonomia strategică europeanăpoziția sa privind negocierile pentru Brexit și provocările globale generate de relațiile cu SUA, Rusia și China.

Întrebată dacă acțiunile Chinei pun la îndoială edificiul democratic și occidental al Europei, cancelarul german a răspuns că “trebuie să facem tot ceea ce putem pentru a deveni noi înșine mai rezilienți”.

Trebuie să fim uniți ca europeni, altfel doar ne vom slăbi pe noi inșine. China a devenit un jucător global. Asta ne face parteneri în cooperarea economică și în combaterea schimbărilor climatice, dar și concurenți cu sisteme politice foarte diferite. A nu vorbi între noi ar fi cu siguranță o idee proastă“, a spus Merkel, în contextul în care una dintre prioritățile principale al președinției germane a Consiliului UE vizează mai multă responsabilitate globală pentru Europa și un dialog strategic cu China.

Germania ar fi trebuit să găzduiască în luna septembrie un summit între liderii statelor UE și președintele chinez Xi Jinping, la Leipzig, o atenție specială fiind acordată de Uniunea Europeană necesității unui acord cu Beijingul pentru protecția investițiilor și prevenirea furturilor de proprietate intelectuală. Reuniunea a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus, însă cancelarul german speră totuși că-l va putea organiza.

“Din cauza pandemiei, nu putem organiza summitul cu China în septembrie, așa cum a fost planificat. Dar intenționăm să îl organizăm mai târziu. Obiectivul său este de a promova relațiile dintre UE și China. Împărtășim interese comune, cum ar fi cooperarea în domeniul acțiunilor climatice. Negociem un acord de investiții de ceva timp, dar nu avansăm cu adevărat în acest sens. Ar trebui să discutăm politicile noastre de dezvoltare în Africa, unde China urmează o cale diferită în unele domenii”, a spus cancelarul german, la câteva zile după ce președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Charles Michel, au avut un summit în regim de videoconferință cu președintele chinez Xi Jinping și cu premierul Li Keqiang.

La finele acestui summit, liderii instituțiilor UE au recunoscut “rivalitatea sistemică” cu China, însă au afirmat că parteneriatul cu Beijingul este “crucial” pentru apărarea intereselor Europei.

În opinia lui Merkel, organizarea unui summit UE-China în persoană obligă țările UE să dezvolte “o poziție comună europeană față de China”, pe care a catalogat-o ca nefiind “o sarcină ușoară.

Întrebată în acest context despre faptul că este ultimul lider politic din generația 1989 și care a simțit experiența unificării democratice europene, cancelarul german s-a referit, din nou, la China.

“Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, era deja activ din punct de vedere politic în 1989. Pe atunci, ordinea liberală democratică a triumfat inițial asupra dictaturii socialismului și a comunismului. Dar asta era doar o parte din realitate. Conflictele au izbucnit în Balcanii de Vest și mai târziu în lumea islamică. China a crescut pentru a deveni o putere economică majoră. Într-adevăr, exemplul Chinei arată că chiar și un stat nedemocratic poate avea succes economic, ceea ce reprezintă o provocare majoră pentru democrațiile noastre liberale. Apoi a apărut provocarea terorismului islamist, în special atacul asupra Statelor Unite din 11 septembrie 2001. La aceasta se adaugă dezamăgirea care a urmat primăverii arabe. Pe scurt, încă nu am reușit să oferim dovezi absolute că sistemul liberal este pe cale să triumfe. Asta mă îngrijorează“, a mai spus Angela Merkel.

Puteți citi, pe larg, despre președinția germană a Consiliului UE aici

Germania, stat fondator al UE și mare beneficiar politic al păcii postbelice, preia la 1 iulie, de la Croația, ștafeta președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un nou trio și un nou program de lucru de 18 luni al Consiliului UE formate alături de președințiile pe care Portugalia (1 ianuarie – 30 iunie 2021) și Slovenia (1 iulie – 31 decembrie 2021) le vor asigura anul viitor. De altfel, Germania și-a auto-intitulat această președinție drept “sprintul” unei “curse de ștafetă”.

Președinția germană a Consiliului UE debutează la 1 iulie 2020 sub motto-ul “Împreună pentru relansarea Europei”, iar Angela Merkel și guvernul german și-au asumat că mandatul semestrial al Germaniei la cârma Consiliului va fi influențat de măsurile și acțiunile necesare combaterii crizei coronavirusului.

Cele trei priorități vizează protecția climatică și tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea economiei și a societății, cu accent independență, suveranitate și reducere a dependenței exagerate de părți terțe, și o responsabilitate globală mai mare pentru Europa.

Continue Reading

CHINA

Consilierul pentru securitate națională al lui Donald Trump îl compară pe Xi Jinping cu Stalin: Subestimarea amenințării Chinei este cel mai mare eșec al politicii externe a SUA din 1930 încoace

Published

on

© US State Department/ Flickr

Robert O’Brien, consilierul pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump, l-a comparat pe președintele chinez Xi Jinping cu dictatorul sovietic Iosif Stalin într-un discurs agresiv îndreptat către China și căreia îi atribuie un rol malefic în politica globală.

Partidul Comunist Chinez este marxist-leninist“, a spus el, citat de Politico Europe. “Secretarul general al partidului Xi Jinping se consideră succesorul lui Iosif Stalin“, a continuat O’Brien.

O’Brien a învinovățit ambele partide politice principale din SUA – Partidul Republican și Partidul Democrat – pentru că că au subestimat amenințarea din China de zeci de ani și nu au văzut că guvernul chinez urmărește să “reînvie lumea” după chipul său.

Creatorii politici americani au greșit, a spus el, în a presupune că pe măsură ce China se dezvolta economic, în cele din urmă, ea va democratiza și va continua liberalizarea.

În schimb, consilierul pentru securitate națională a susținut că s-a produs opusul: China nu a făcut decât să fie mai mult legată de ideologia sa comunistă.

“Nu am fi putut să greșim mai mult – și această eroare este cel mai mare eșec al politicii externe americane din anii 1930 încoace”, a spus el.

Observațiile consilierului pentru securitate națională sunt primele dintr-o serie de discursuri pe care oficialii administrației Trump urmează să le susțină cu privire la China în următoarele săptămâni. Subiectul va fi abordat de secretarul de stat Mike Pompeo, procurorul general William Barr și de directorul FBI Chris Wray.

Relația Statelor Unite cu China este determinată de o “competiție strategică pe termen lung” între sistemele politice și economice ale celor două puteri, arată un raport realizat de administrația Trump în luna mai și transmis Congresului ca parte a acțiunilor guvernamentale ale SUA în concordanță cu Strategia de Securitate Națională adoptată în anul 2017 și care definește deopotrivă Beijingul și Moscova drept “competitori strategici”.

Retorica dintre Wahington și Beijing este amplificată de un conflict declarativ în care SUA acuză China pentru modul cum a gestionat pandemia de COVID-19, în timp ce China respinge aceste acuzații și se manifestă iritată de faptul că Statele Unite și alte state ale comunității internaționale fac referire la originea chineză a SARS-CoV, virusul apărut în luna decembrie a anului trecut în orașul Wuhan din China și care este responsabil pentru boala COVID-19 și pentru peste cinci milioane de cazuri de infectare apărute la nivel global.

Din punct de vedere economic, SUA critică faptul că Republica Populară Chineză continuă să se identifice la nivelul Organizației Mondiale a Comerțului drept “o țară în curs de dezvoltare”, deși Beijingul recunoaște că China este “o economie matură”.

Din perspectivă de securitate, Statele Unite solicită Chinei să se alăture negocierilor americano-ruse privind edificarea unui acord strategic de limitare a armelor nucleare, în timp ce Beijingul continuă să se refuze să se ralieze acestor eforturi.

Continue Reading

CHINA

Xi Jinping: China și UE trebuie să consolideze înţelegerea şi încrederea reciprocă pentru dezvoltarea relaţiilor de parteneriat strategic cu influenţă mondială

Published

on

© European Union, 2020

China doreşte ca împreună cu statele din Uniunea Europeană să depună eforturi comune pentru dezvoltarea stabilă, sănătoasă şi matură a relaţiilor bilaterale după pandemie, a declarat preşedintele Chinei, Xi Jinping, pe fondul summitului UE-China desfășurat luni prin videoconferință și la care au participat preşedintele Consiliului European Charles Michel şi preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, potrivit unui comunicat oficial al Ambasadei Chinei la București. 

Summitul UE-China, organizat prin sistem de videoconferință și care a fost menit să depășească tensiunile recente apărute pe fondul pandemiei de COVID-19, atât pe fondul dezinformării, cât și a provocărilor din domeniul comerțului sau principiului „o țară, două sisteme” în ce privește Hong Kong-ul, s-a încheiat fără o declarație comună, la finalul celor șase ore de discuții. 

Potrivit sursei citate, Xi Jinping a subliniat că țara sa vrea pace și respinge hegemonismul, China reprezentând o oportunitate de dezvoltare comună, nu o ameninţare, un partener de încredere și nu adversar. În acest sens, liderul de la Beijing a punctat că părţile chineză şi europeană trebuie să consolideze înţelegerea şi încrederea reciprocă pentru dezvoltarea relaţiilor de parteneriat strategic complet cu influenţă mondială.

De asemenea, China apreciază poziţia UE în susţinerea fermă a multilateralismului, dorind întărirea coordonării cu partea europeană în problemele majore regionale şi internaţionale, intensificarea colaborării şi dialogului în reglementarea medico-sanitară globală şi promovarea construcţiei unei comunităţi umane sănătoase.

Potrivit părții chineze, atitudinea celor doi lideri ai UE  a fost percepută ca fiind sinceră faţă de desfăşurarea dialogului strategic cu China, dorind întărirea colaborării bilaterale în domeniile dezvoltării vaccinului şi relansării producţiei, extinderii comerţului bilateral şi a încheierii cât mai rapide a Acordului de investiţii UE-China.

De altfel, președinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel, respectiv Ursula von der Leyen, au recunoscut după reuniunea de luni că Uniunea Europeană și China „nu împărtășesc aceleași valori, sisteme politice sau abordări privind multilateralismul”, însă parteneriatul comun este unul „crucial” pentru apărarea valorilor și intereselor UE. 

Citiți și Summitul UE-China: Liderii instituțiilor UE recunosc „rivalitatea sistemică” cu China și afirmă că parteneriatul cu Beijingul este „crucial” pentru apărarea intereselor Europei

Cu toate acestea, având în vedere că partea europeană susţine cu fermitate multilateralismul, dorind aprofundarea colaborării cu cea chineză în cadrul ONU, OMC şi G20 etc. pentru rezolvarea problemelor legate de securitatea medico-sanitară publică şi schimbările climatice ş.a, China va depune eforturi comune alături de UE pentru promovarea materializării consensurilor politice importante stabilite de ambele părţi.

În acest sens, von der Leyen a declarat că relațiile dintre cele două părți trebuie să devină „mai bazate pe reguli și mai reciproce, pentru a atinge condiții echitabile de concurență” și pentru a se dezvolta în continuare. În plus, din perspectiva Uniunii Europene există o necesitate de avansare a negocierilor pentru un acord cuprinzător și ambițios între UE și China cu scopul de a aborda asimetriile actuale ale accesului pe piață și de a asigura condiții de concurență echitabile, în special în ceea ce privește comportamentul întreprinderilor de stat, transparența privind subvențiile și regulile care vizează transferurile forțate de tehnologie.

Abordarea UE față de China a fost stabilită într-o strategie adoptată în 2016 și actualizată în martie 2019 într-o comunicare comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant. Pentru UE, China este simultan, în diferite domenii de politică, un partener de cooperare, un partener de negociere, un concurent economic și un rival sistemic. UE urmărește un angajament realist, eficient și coerent cu China, pe baza valorilor și intereselor europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending