Connect with us

INTERNAȚIONAL

Donald Trump a promulgat bugetul militar al SUA pentru 2019. România și sistemul antirachetă global, printre beneficiarii bugetului american Apărării

Published

on

Preşedintele american Donald Trump a semnat luni legea bugetului Pentagonului pe 2019 care prevede cheltuieli de 716 miliarde de dolari, apărându-şi proiectul de Forţă spaţială și arătând că forțele militare americane vor deține capacități care să le permită câștigarea rapidă și decisivă a oricărui conflict, relatează AFP, DPA şi Reuters.

Legea bugetului Apărării, intitulată simbolic după numele senatorului John McCain și semnată de Trump, sporește cheltuielile militare ale SUA cu cel puțin 16 miliarde față de anul în curs și relevând inclusiv o creștere de 1,7 miliarde a finanțării acordate pentru Inițiativa de Descurajare Europeană în pofida divergențelor politice semnificative pe care președintele Donald Trump le-a avut cu aliații la summit-ul NATO. Bugetul militar al SUA pentru anul 2019 conține de asemenea și decizii privind facilitatea de la Deveselu ca parte a sistemului antibalistic al NATO.

Această lege de finanţare “le va da militarilor americani puterea de foc de care au nevoie pentru a câştiga orice conflict rapid şi de manieră decisivă“, a declarat preşedintele american în cursul unei ceremonii de semnare de la baza militară Fort Drum, în statul New York, potrivit Agerpres.

Credem că soldaţii noştri merită instrumentele, echipamentul şi resursele pe care le-au câştigat cu sângele, sudoarea şi lacrimile lor“, a adăugat Donald Trump.

În ceea ce priveşte Forţa spaţială, din care Trump vrea să facă a şasea ramură din forţele armate, ea va necesita o finanţare complementară pe care Congresul va trebui să o aprobe.

“Ca şi cerul, pământul şi marea, spaţiul a devenit un teren de luptă”, a declarat el. O Forţă spaţială va permite SUA “să-şi prindă din urmă” adversarii, care deja “au început înarmarea spaţiului”, a indicat Trump, în condițiile în care vicepreședintele Mike Pence a prezentat săptămâna trecută inițiativa creării Forței spațiale.

Potrivit lui Pence,  pregătirile pentru crearea celei de-a șasea ramuri a forțelor armate sunt în derulare, alăturându-se astfel celorlalte cinci, trupele terestre (US Army), armata aerului (US Air Force), marină (US Navy), Corpul puşcaşilor marini şi Gărzii de coastă. Mai mult, acesta a arătat că crearea unei noi ramuri militare mai trebuie aprobată de către Congres, iar procesul de creare a acestei noi forţe se va derula pe etape, cu obiectivul ca aceasta să fie înfiinţată la orizontul anului 2020.

Citiți și Bugetul militar al SUA de 716 miliarde de dolari, aprobat în timp record: 6,5 miliarde destinați securității României și a flancului estic al NATO

Citiți și SUA decid modernizarea sistemului antirachetă global, inclusiv a scutului de la Deveselu: Bugetul militar al Pentagonul finanțează achiziția a 37 de interceptori defensivi pentru facilitățile Aegis Ashore

Reamintim totodată că bugetul militar al Pentagonului pentru anul 2019, care se ridică la 716,3 miliarde de dolari, adoptat recent cu o largă majoritate bipartizană, conține alocări de 12,9 miliarde pentru Agenția de Apărare Antirachetă a SUA și pentru modernizarea sistemului de apărare antirachetă global al Statelor Unite, din care face parte și facilitatea antibalistică Aegis Ashore de la Deveselu, din România, și prevede alocarea a 6,5 miliarde de dolari pentru reasigurarea aliaților din Europa de Est.

În context, președintele Klaus Iohannis a salutat angajamentul ferm al Statelor Unite ale Americii pentru securitatea și apărarea europeană, reflectat în bugetul alocat Apărării pentru anul 2019 de către SUA.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

Joe Biden și Olaf Scholz condamnă ”atacul brutal” asupra scriitorului Salman Rushdie: Curajul și reziliența sunt elemente de bază ale societății libere și deschise

Published

on

© President Biden/ Twitter

Președintele american, Joe Biden, a condamnat sâmbătă ”atacul brutal” asupra scriitorului Salman Rushdie, înjunghiat în cursul unei conferințe din statul New York.

”Salman Rushdie – cu viziunea sa asupra umanității, cu simțul său inegalabil pentru poveste, cu refuzul său de a fi intimidat sau redus la tăcere – reprezintă idealuri esențiale, universale. Adevărul, curajul, reziliența, capacitatea de a împărtăși idei fără teamă, acestea sunt elementele de bază ale oricărei societăți libere și deschise. Iar astăzi, ne reafirmăm angajamentul față de aceste valori profund americane, în solidaritate cu Rushdie și cu toți cei care susțin libertatea de exprimare”, a precizat liderul american într-un comunicat al Casei Albe.

Biden a completat că se ”roagă împreună cu toți americanii și oamenii din întreaga lume, ne rugăm pentru sănătatea și recuperarea sa”.

Un mesaj similar a transmis și cancelarul german, Olaf Scholz.

”Ce act josnic! Lumea are nevoie de oameni ca tine (n.r. Salman Rushdie), care nu se lasă intimidați de ură și care apără fără teamă libertatea de exprimare”, a scris oficialul german într-un mesaj pe Twitter, transmițându-i scriitorului însănătoșire grabnică.

La rândul lor, președinții Parlamentului European și Consiliului European, Roberta Metsola, respectiv Charles Michel, dar și liderul francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Boris Johnson, și-au exprimat ”revolta” la aflarea veștii că scriitorul Salman Rushdie a fost atacat pe scenă.

Salman Rushdie, născut la 19 iunie 1947 la Bombay, cu două luni înainte de independenţa Indiei – crescut de o familie bogată, progresistă şi cultă de intelectuali musulmani nepracticanţi – a provocat un val de revoltă în rândul unei părți din lumea musulmană cu publicarea ”Versetelor satanice”, ceea ce l-a determinat pe ayatollahul iranian Rouhollah Khomeini să emită o ”fatwa” (decret religios) în 1989 prin care cerea asasinarea sa.

Autorul a fost obligat să trăiască ascuns şi sub protecţia poliţiei, mutându-se din ascunzătoare în ascunzătoare. Trăind discret la New York, Salman Rushdie şi-a reluat o viaţă mai mult sau mai puţin normală, continuând în acelaşi timp să susţină satira şi ireverenţa în cărţile sale.

Dar fatwa nu a fost niciodată ridicată, iar mulţi dintre traducătorii cărţii sale au fost răniţi de atacuri sau chiar ucişi, cum ar fi japonezul Hitoshi Igarashi, care a fost înjunghiat de mai multe ori în 1991.

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron a promulgat legea prin care Franța a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Published

on

© Emmanuel Macron - Twitter

Președintele francez, Emmanuel Macron, a semnat sâmbătă decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, informează AFP, citat de Agerpres.

”Această alegere suverană a Finlandei şi Suediei, doi parteneri europeni, le va consolida securitatea în faţa ameninţării actuale din vecinătatea lor imediată şi va aduce o contribuţie semnificativă având în vedere capacităţile acestor doi parteneri la postura colectivă şi securitatea noastră europeană”, a declarat sâmbătă Palatul Elysee.

Amintim că Parlamentul francez a ratificat la 2 august protocoalele de aderare a Suediei şi Finlandei la NATO printr-un vot al Adunării Naţionale, după decizia istorică a acestor două ţări de a renunţa la neutralitate ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Recent, Statele Unite au devenit cea de-a 23-a țară care au ratificat aceste documente, printre celelalte care au făcut deja acest lucru numărându-se și România.

Potrivit Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt: Cehia, Grecia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Spania și Turcia.

Continue Reading

NATO

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

Published

on

© NATO

Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a punctat vineri că integrarea sistemelor de rachete de apărare costieră ale Estoniei şi Finlandei vor putea permite închiderea Golfului Finlandei pentru navele militare ruse, dacă va fi necesar, consemnează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Într-un interviu acordat cotidianului finlandez Iltalehti, ministrul eston a subliniat importanţa coordonării acestor sisteme odată cu aderarea Finlandei la NATO, o măsură pe care a convenit-o săptămâna aceasta cu omologul său finlandez, Antti Kaikkonen.

”Finlanda și Suedia, în calitate de membri NATO, vor consolida semnificativ regiunea Mării Baltice și ne vom coordona planurile de apărare pentru o mai bună securitate a națiunilor noastre. Raze de acţiune a rachetelor de coastă estone şi finlandeze este mai mare decât lăţimea Golfului Finlandei. Aceasta înseamnă că ne putem coordona apărarea cu rachete şi să ne transmitem reciproc toate informaţiile”, a explicat Hanno Pevkur.

”Marea Baltică va fi o mare interioară a NATO după ce Suedia şi Finlanda vor adera la NATO. Faţă de cum este acum, situaţia se va schimba”, remarcă ministrul eston al apărării.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Recent, Statele Unite au devenit cea de-a 23-a țară care au ratificat aceste documente, printre celelalte care au făcut deja acest lucru numărându-se și România.

Continue Reading

Facebook

U.E.11 hours ago

UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

U.E.12 hours ago

UE îi critică pe talibani, la un an după ce aceștia au preluat puterea în Afganistan, pentru că ”ignoră aspirațiile poporului afgan” de a avea un ”sistem politic incluziv”

U.E.14 hours ago

Olaf Scholz efectuează în perioada 21-23 august o vizită în Canada pentru a discuta despre sprijinul pentru Ucraina și despre securitatea energetică

Eugen Tomac16 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist din Estonia: Trebuie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă

SUA17 hours ago

Joe Biden și Olaf Scholz condamnă ”atacul brutal” asupra scriitorului Salman Rushdie: Curajul și reziliența sunt elemente de bază ale societății libere și deschise

NATO18 hours ago

Emmanuel Macron a promulgat legea prin care Franța a ratificat aderarea Finlandei și Suediei la NATO

NATO1 day ago

Estonia subliniază că împreună cu Finlanda ar avea mijloacele necesare pentru a închide Golful Finlandei pentru navele militare ruse: ”Marea Baltică va fi o mare a NATO”

U.E.1 day ago

Volodimir Zelenski, un nou apel către UE pentru interzicerea vizelor pentru cetățenii ruși: Uniunea ”nu trebuie transformată într-un supermarket”

SUA2 days ago

SUA pregătesc ”o foaie de parcurs ambițioasă” privind relațiile comerciale cu Taiwanul, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei

CONSILIUL UE2 days ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA3 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending