Președintele american Donald Trump, care efectuează în această săptămână în Orientul Mijlociu primul său turneu prezidențial, ia în calcul să facă o escală la Istanbul în cazul unei potențiale întâlniri între președinții Ucrainei și Rusiei, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, sub auspiciile președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, cu scopul unor negocieri directe ruso-ucrainene pentru un acord de pace după mai bine de trei ani de război.

Vorbind luni de la Casa Albă, Trump a spus: “Mă gândeam să vin cu avionul. Nu știu unde voi fi joi”.

“Am atât de multe întâlniri. Există o posibilitate acolo, cred, dacă cred că lucrurile se pot întâmpla”, a completat președintele american, conform Sky News.

Liderul SUA s-a îndreptat luni spre marți în Orientul Mijlociu în prima călătorie externă majoră a celei de-a doua sale administrații, vizitând Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a promulgat luni acordul mineralelor cu Statele Unite, și-a exprimat dorința ca omologul său american Donald Trump să vină joi la Istanbul, unde ar trebui să înceapă negocierile directe între Kiev și Moscova.

“Tocmai am auzit declarația președintelui Trump. Cuvinte foarte importante. L-am susținut pe Donald Trump cu ideea unui armistițiu complet și necondiționat – suficient de lung pentru a oferi o bază diplomației. Și ne dorim acest lucru, suntem gata să încetăm focul”, a declarat Zelenski, pe X.

I have just heard President Trump’s statement. Very important words.

I supported @POTUS idea of a full and unconditional ceasefire — long enough to provide the foundation for diplomacy. And we want it, we are ready to uphold silence on our end.

I supported President Trump…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 12, 2025

Liderul ucrainean a avut ulterior o convorbire telefonică cu omologul turc Recep Tayyip Erdogan despre detaliile-cheie ale reuniunii din Turcia, “care ar putea contribui la încheierea războiului”.

El a insistat că Ucraina este pregătită “pentru discuții directe cu Putin”.

“Este esențial ca noi, în Europa, să continuăm să lucrăm împreună pentru a asigura garanții de securitate pe termen lung. Vom rămâne în contact permanent cu Statele Unite”, a mai subliniat Zelenski.

Și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care s-a oferit să găzduiască negocieri între Ucraina și Rusia, și-a exprimat speranța că “fereastra de oportunitate”.

Tot în Turcia se vor reuni miercuri și joi miniștrii de externe din țările NATO, care vor pregăti în cadrul unor sesiuni informale agenda summitului aliat de la Haga din luna iunie. Premergător acestei reuniuni, secretarul de stat american Marco Rubio a avut o convorbire telefonică cu omologul turc, Hakan Fidan, și o discuție telefonică comună cu omologii săi din Franța, Germania, Marea Britanie și Ucraina și cu șefa diplomației UE despre calea de urmat pentru o încetare a focului și o cale spre pace în Ucraina.   

Volodimir Zelenski i-a propus omologului său rus Vladimir Putin o întrevedere “în persoan㔑, joi, la Istanbul, o premieră de la declanșarea invaziei Ucrainei în februarie 2022. Kremlinul nu a răspuns ofertei, deși și-a exprimat disponibilitatea pentru negocieri “directe” ca răspuns la cererea de încetare a focului adresată de Kiev și aliații săi europeni.

Zelenski și-a încheiat ziua cu presiuni suplimentare la adresa Rusiei, care nu a confirmat participarea la întâlnire, calificând tăcerea Moscovei drept “foarte ciudată”.

“Ucraina a sprijinit întotdeauna diplomația. Sunt gata să vin în Turcia. Din păcate, lumea nu a primit încă un răspuns clar din partea Rusiei la numeroasele propuneri de încetare a focului. Bombardamentele și atacurile rusești continuă. Moscova a tăcut toată ziua cu privire la propunerea unei întâlniri directe. O tăcere foarte ciudată. Într-un fel sau altul, Rusia va trebui să pună capăt acestui război – și cu cât mai repede, cu atât mai bine. Nu are niciun sens să continuăm crimele. Președintele Erdoğan și-a exprimat întreaga disponibilitate de a găzdui întâlnirea. Este important ca președintele Trump să sprijine pe deplin reuniunea și am dori ca acesta să găsească o oportunitate de a veni în Turcia”, a mai spus liderul ucrainean.

Ucraina și liderii europeni au convenit sâmbătă asupra unei încetări necondiționate a focului pentru 30 de zile începând cu 12 mai, cu sprijinul președintelui american Donald Trump, amenințându-l pe președintele Vladimir Putin cu noi sancțiuni “masive” dacă nu se conformează.

Anunțul a fost făcut de liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Poloniei și Ucrainei după o reuniune la Kiev, în timpul căreia au avut o convorbire telefonică cu Trump.

Într-un apel public făcut într-un moment de răscruce pentru România, șapte foști ambasadori ai Statelor Unite, numiți de președinți democrați și republicani, inclusiv de către Donald Trump, au publicat o scrisoare pentru “prietenii noștri români”, atrăgând atenția asupra pericolului alegerii unui președinte pro-Putin care să ducă România în zona de influență a Rusiei, subliniind că “românii se află în fața unei alegeri istorice”.

“În timpul mandatelor noastre, președinții americani care ne-au numit au dovedit în mod clar că s-au angajat fără echivoc într-o alianță transatlantică puternică cu România, ca pilon de sprijin pentru NATO și Uniunea Europeană, pentru securitatea Americii și a României. Am fost martori direcți la eliberarea cu succes a românilor de sub dictatura impusă de Rusia, drumul lor spre libertate și integrarea cu restul Europei prin Uniunea Europeană și alianța cu Statele Unite prin NATO. Astăzi toate acestea sunt în pericol. Sub Putin, Rusia este din nou în ofensivă. În primul rând, prin invadarea Ucrainei. Va fi România următoarea sa țintă, așa cum a fost în vremea lui Stalin?”, se întreabă diplomații.

Scrisoarea celor șapte ambasadori vine pe fondul alegerilor prezidențiale, o competiție în a cărei finală, programată pentru data de 18 mai, se duelează liderul partidului naționalist AUR, George Simion, și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, din postura de candidat pro-european independent, și în ceea ce reprezintă un scrutin echivalent cu orientarea strategică a României în cadrul Uniunii Europene și al NATO.

În scrisoarea lor, cei șapte diplomați susțin că “numai candidatul Nicușor Dan apără interesele alianței româno-americane” și că românii se confruntă cu o alegere istorică evidentă “Putin sau America”.

Scrisoarea integrală a foștilor ambasadori SUA în România:

„Prietenilor noştri români,

Subsemnaţii – foști ambasadori ai Statelor Unite în România, republicani și democrați, din timpul administrației Clinton până la administrația Trump, adresăm acest mesaj nu în calitate de reprezentanți oficiali ai Guvernului SUA, nici în vreo altă calitate profesională, ci în calitate de cetățeni americani care și-au dedicat ani din viața și reputația lor pentru a-i ajuta pe americani și pe români să se ajute reciproc.

Nutrim o afecțiune profundă pentru România și un angajament neclintit față de o alianță transatlantică puternică între Europa și Statele Unite, România fiind un bastion de importanță critică pentru securitatea și libertatea ambelor noastre țări.

Răspundem astfel întrebărilor pe care unii dintre noi le-au primit de la români, pentru că împărtășim sentimentul exprimat de Ambasadorul Zuckerman în scrisoarea sa din 8 mai, cu privire la miza alegerilor prezidențiale și opinia sa că numai candidatul Nicușor Dan apără interesele alianței româno-americane.

În timpul mandatelor noastre, președinții americani care ne-au numit au dovedit în mod clar că s-au angajat fără echivoc într-o alianță transatlantică puternică cu România, ca pilon de sprijin pentru NATO și Uniunea Europeană, pentru securitatea Americii și a României. Am fost martori direcți la eliberarea cu succes a românilor de sub dictatura impusă de Rusia, drumul lor spre libertate și integrarea cu restul Europei prin Uniunea Europeană și alianța cu Statele Unite prin NATO.

Astăzi toate acestea sunt în pericol. Sub Putin, Rusia este din nou în ofensivă. În primul rând, prin invadarea Ucrainei. Va fi România următoarea sa țintă, așa cum a fost în vremea lui Stalin?

Doi dintre noi avem origini româneşti. Înțelegem luptele cu care se confruntă atât de mulți cetățeni români. Dar, în calitate de cetăţeni americani și foști ambasadori SUA în România, înțelegem și modul în care majoritatea americanilor îi percep pe Vladimir Putin și pe aliații săi.

Ei reprezintă amenințări fatale la adresa securității, libertății și prosperității din România, Europa și America. Dacă România va alege un președinte pro-Putin, apărarea și sprijinul economic al Statelor Unite pentru românii de rând, riscă să fie afectate drastic.

Românii se confruntă cu o alegere istorică evidentă: dominația Rusiei sau propriul său viitor, aliat al Americii în NATO.

Putin sau America.

Ca prieteni ai românilor, de la Maramureș până la Constanța și de la Timișoara până la Iași – cu fiecare județ și comună dintre ele – sperăm din inimă ca prietenii noștri români să reafirme valorile transatlantice și că vor respinge orice alianță percepută cu interesele lui Putin.

Noi nu putem vota la alegerile prezidențiale din România. Dar voi puteți. Dumnezeu să binecuvânteze România!”.

Semnează:

Alfred Moses (fost ambasador) 1994-1997

James Rosapepe (fost ambasador) 1998-2001

Michael Guest (fost ambasador) 2001-2004

Nicholas Taubman (fost ambasador) 2005-2009

Mark Gitenstein (fost ambasador) 2009 -2012

Hans G. Klemm (fost ambasador) 2015 -2019

Adrian Zuckerman (fost ambasador) 2019 – 2021

SUA și China au convenit asupra reducerii temporare a tarifelor pe care le impun reciproc asupra importurilor cu 115% pentru o perioadă de 90 de zile, a anunțat secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, relatează BBC.

Anunțul a fost făcut după ce atât China, cât și SUA au purtat discuții comerciale în Elveția în weekend, pe care Bessent le-a descris anterior ca fiind „productive și constructive”.

El a subliniat că atât Washingtonul, cât și Beijingul doresc să continue schimburile comerciale și nu caută să se „decupleze”, dar că SUA doresc mai mult echilibru.

Bessent a adăugat că cele două părți au un „mecanism” pentru continuarea discuțiilor în vederea abordării problemelor rămase. El și-a exprimat speranța că China va fi mai deschisă față de produsele americane și că cele două țări pot ajunge la acorduri de cumpărare „pentru a echilibra cel mai mare deficit comercial bilateral al nostru”.

Aceasta a fost prima întâlnire dintre cele două țări de la impunerea de către președintele american Donald Trump, în ianuarie, a unor tarife vamale drastice împotriva Chinei pentru mărfurile care intră în America.

Trump a impus un tarif de 145% asupra importurilor chineze, în timp ce Beijingul a răspuns cu o taxă de 125% asupra unor bunuri americane.

Tarifele uriașe au provocat turbulențe pe piețele financiare și au stârnit temeri legate de o recesiune globală.

Cu toate acestea, tarifele americane asupra importurilor chineze vor fi reduse acum la 30% timp de 90 de zile, în timp ce tarifele chineze asupra importurilor americane vor fi reduse la 10% pentru aceeași perioadă de timp.