Europarlamentarii din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European evidențiază, în urma unui amendament depus de eurodeputatul Siegfried Mureșan împreună cu colegii din Partidul Național Liberal și din Grupul PPE, progresul constant al Republicii Moldovei de a finaliza procesul de screening al legislației în contextul aderării la UE și de a deschide primele capitole efective de negociere în următoarele luni, în ciuda provocărilor interne și externe semnificative.

Comisia AFET din legislativul european a votat raportul anual privind Republica Moldova cu 52 de voturi pentru, 11 împotrivă și 3 abțineri, salutând angajamentul exemplar al acestei țări de a avansa pe calea integrării în UE și recunoaște că relațiile UE-Moldova au intrat într-o nouă etapă.

Cooperarea s-a intensificat alături de eforturile susținute ale Chișinăului de a alinia legislația Republicii Moldova la așa-numitul acquis comunitar, conform unui comunicat al comisiei parlamentare.

În ciuda provocărilor interne și externe semnificative, cum ar fi efectele războiului continuu al Rusiei împotriva Ucrainei vecine și interferența Moscovei în procesele democratice ale țării, eurodeputații salută progresele înregistrate de guvernul moldovean în ceea ce privește agenda de extindere, inclusiv în cadrul procesului de examinare bilaterală și ambiția de a deschide negocieri privind mai multe capitole.

Eurodeputații solicită Comisiei Europene să ofere un sprijin mai consistent autorităților de la Chișinău pentru ca aceste obiective să fie atinse, iar procesul de aderare să fie accelerat.

Interferența Rusiei în procesele democratice din Republica Moldova

Eurodeputații remarcă faptul că atât referendumul constituțional privind integrarea europeană, cât și ultimele alegeri prezidențiale din Moldova, desfășurate la sfârșitul anului 2024, au confirmat sprijinul majorității moldovenilor pentru aderarea la UE și reformele pro-europene.

În ciuda faptului că au fost supuse unei campanii hibride masive din partea Rusiei și a apropiaților săi, eurodeputații spun că atât referendumul, cât și alegerile s-au desfășurat în mod profesionist și „cu un extraordinar simț al datoriei și al dedicării”.

De asemenea, aceștia remarcă faptul că alegerile parlamentare din toamna anului 2025 vor fi cruciale pentru continuarea traiectoriei pro-europene a Republicii Moldova și avertizează cu privire la intensificarea probabilă a interferențelor străine, în special rusești, și a atacurilor hibride.

Reforma justiției rămâne esențială

În raport, eurodeputații salută recentul Plan de creștere pentru Moldova, care vizează sprijinirea reformelor socio-economice și fundamentale ale țării, precum și Facilitatea de reformă și creștere, în valoare de 2,02 miliarde de euro, care constituie cel mai mare pachet de sprijin financiar al UE pentru Republica Moldova de la independența țării. Ei solicită Comisiei Europene să sprijine autoritățile moldovene în punerea în aplicare a agendei de reformă necesare pentru absorbția eficientă a fondurilor din această facilitate.

Având în vedere că o reformă cuprinzătoare a justiției este esențială pentru succesul reformelor democratice și legate de aderarea Moldovei la UE, deputații europeni doresc ca UE să continue să sprijine în mod activ reforma justiției în țară. De asemenea, aceștia subliniază necesitatea ca autoritățile moldovene să continue să abordeze probleme fundamentale precum spălarea banilor și corupția.

Alinierea Republicii Moldova la UE în materie de politică externă

În contextul extinderii UE, raportul salută cooperarea constantă și în creștere a Republicii Moldova cu UE pe probleme de politică externă, alinierea cu UE crescând de la 54 % în 2022 la 86 % în 2024. Eurodeputații doresc ca țara să continue această evoluție, inclusiv atunci când vine vorba de prevenirea eludării sancțiunilor împotriva Rusiei și Belarusului.

Eurodeputații subliniază rolul Moldovei de contributor-cheie la securitatea regională și europeană, inclusiv prin sprijinul neclintit al țării pentru Ucraina de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, inclusiv prin primirea refugiaților ucraineni.

Etapele următoare

Raportul va fi supus votului Parlamentului European în cadrul sesiunii plenare din luna iunie.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, atenționează că „orice asociere cu extremismul e o linie roșie care nu trebuie trecută”.

„Orice asociere cu extremismul e o linie roșie care nu trebuie trecută, pentru că ar anula tot ce am construit și toate speranțele pe care le mai putem avea. Am încredere că putem merge mai departe cu fruntea sus, fideli valorilor noastre social-democrate, și că putem construi, împreună, o Românie europeană, dreaptă și respectată”, a transmis europarlamentarul social-democrat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Partidul Socialiștilor Europeni și grupul S&D din Parlamentul European, din care face parte și Partidul Social-Democrat, și-au reafirmat luni poziția fermă și neclintită împotriva naționalismului de extremă dreapta, a populismului și extremismului în contextul în care “cetățenii români se îndreaptă spre un moment electoral crucial odată cu alegerile prezidențiale din 18 mai”.

Înaintea acestui moment decisiv pentru România și pentru Europa, liderii PES și S&D sunt convinși că “partidul membru român, PSD, alături de membrii și susținătorii săi, își vor demonstra angajamentul activ față de alternativa pro-europeană”, se arată într-un comunicat comun al socialiștilor europeni.

Liderul partidului naționalist AUR, George Simion, și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, din postura de candidat pro-european independent, se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai, un scrutin echivalent cu orientarea strategică a României în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Pentru calificarea în finala prezidențială, Nicușor Dan l-a devansat pe Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR.

PNL și UDMR, partide afiliate la Partidul Popular European, și-au manifestat imediat susținerea pentru Nicușor Dan, însă Partidul Social-Democrat, care a decis ieșirea de la guvernare, nu și-a asumat sprijinul pentru candidatul pro-european.

În marja Conferinței Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană, desfășurată la Budapesta, președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, a avut o discuție cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. 

„Discuție cu doamna Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, în marja conferinței de la Budapesta, despre situația din România, despre faptul că țara este guvernată cu responsabilitate, chiar și în această perioadă complicată”, a scris Mircea Abrudean, pe Facebook.

Mircea Abrudean a reafirmat că România face parte din marea familie europeană și că angajamentul țării noastre pentru stabilitate, reforme și continuarea parcursului european rămâne ferm.

„Am reiterat că suntem parte din marea familie europeană și că angajamentul nostru pentru stabilitate, reforme și parcurs european rămâne la fel de ferm și de actualitate”, a subliniat președintele interimar al Senatului.

Citiți și: Președintele interimar al Senatului: România trebuie să rămână ferm ancorată în UE, alături de partenerii care împărtășesc aceleași principii ale statului de drept

Președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, a transmis, în cadrul Conferinței Președinților Parlamentelor din Uniunea Europeană, că România trebuie să rămână ferm ancorată în Uniunea Europeană, alături de partenerii care împărtășesc aceleași principii ale statului de drept, ale respectului față de cetățeni și ale cooperării pentru un viitor comun.

„La Budapesta, în fața colegilor din toate statele membre, am spus clar: Uniunea Europeană trebuie să fie din nou un exemplu pentru lume. Un model de democrație reală, conectată la oameni, ghidată de valori, nu de oportunism politic. Pentru că aceste valori ne definesc. Și trebuie să le apărăm, împreună”, a declarat Mircea Abrudean.