Connect with us

U.E.

Ministrul german al apărării, rezervat în privința planului Beijingului pentru pace în Ucraina: Să judecăm China după faptele sale, nu după vorbe

Published

on

© Bundeswehr/Eatough via Verteidigungsministerium/ Twitter

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a reacționat duminică cu scepticism la o propunere chineză de încetare a focului în războiul din Ucraina, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Când aud relatări – și nu știu dacă sunt adevărate – potrivit cărora China ar putea plănui să furnizeze drone kamikaze Rusiei, prezentând în același timp un plan de pace, atunci sugerez să judecăm China după faptele sale și nu după vorbe”, a declarat acesta într-un interviu acordat postului public de radio german Deutschlandfunk.

Ministerul de Externe chinez a publicat vineri dimineață, odată cu împlinirea unui an de la invadarea Ucrainei, o propunere de încetare a focului în 12 puncte, intitulată „Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene”. Documentul afirmă un sprijin vag pentru „suveranitate”, „încetarea ostilităților” și „reluarea discuțiilor de pace”, fără propuneri specifice privind atingerea acestor obiective. Mai precis, China îndeamnă toate părțile să „sprijine Rusia și Ucraina să lucreze în aceeași direcție și să reia dialogul direct cât mai repede posibil”. Propunerea chineză face, de asemenea, clară opoziția Beijingului față de utilizarea armelor nucleare, dar și față de amenințarea cu desfășurarea acestora. Acest lucru survine în urma avertismentului președintelui rus Vladimir Putin, care s-a declarat pregătit să folosească arsenalul atomic al Moscovei în acest conflict.

Rusia a transmis că apreciază eforturile Beijingului de a soluționa conflictul prin mijloace pașnice, dar a insistat că orice soluție trebuie să recunoască controlul Kremlinului asupra a patru regiuni ucrainene.

La rândul său, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că doreşte să discute cu Beijingul acest document care prezintă poziţia Chinei, apreciind drept pozitivă implicarea acestui partener apropiat al Moscovei. „Am dori să avem o întâlnire cu China. Este în interesul Ucrainei astăzi”, a afirmat liderul de la Kiev.

În context, ministrul german al apărării a subliniat că depinde de Kiev să decidă când și în ce condiții să intre în discuții cu Moscova și a sugerat că același lucru este valabil pentru orice decizie privind recucerirea peninsulei Crimeea, pe care Rusia a anexat-o de la  în 2014.

Totodată, Pistorius a reluat declarațiile NATO și ale Comisiei Europene, care au exprimat vineri îndoieli cu privire la credibilitatea Beijingului în calitate de mediator.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au reacţionat, de asemenea, cu rezerve la propunerea chineză de încetare a focului în Ucraina, spunând că Beijingul nu are prea multă credibilitate ca mediator. Mai precis, Stoltenberg a precizat că Beijingul nu a fost în stare să condamne invazia ilegală a Ucrainei, iar von der Leyen a reluat poziția lui Borrell, afirmând că „China nu a venit cu un plan de pace, ci cu nişte principii”.

De asemenea, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a afirmat, vineri, în Consiliul de Securitate al ONU, că „nu este un plan de pace, ci o propunere prin care China îşi reafirma poziţiile exprimate de la început”, însă nici nu vrea să respingă documentul întru totul, acesta conținând „elemente interesante despre utilizarea armelor nucleare, schimburile de prizonieri”. „Pentru a fi un plan, el ar trebui să fie operaţional”, a punctat înaltul oficial european, adăugând că, „din punctul meu de vedere, pentru a fi credibili, chinezii ar trebui să meargă şi la Kiev”, nu numai la Moscova.

Și SUA au respins propunerea de pace a Chinei privind conflictul dintre Rusia și Ucraina, pe care o consideră ca favorizând Moscova și o încercare de a distrage atenția de la poziția de facto a Beijingului.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat trei inițiative menite să promoveze cooperarea transnațională între instituțiile de învățământ superior, cu scopul final de a institui o diplomă europeană.

Această inițiativă voluntară ar aduce beneficii studenților și comunității academice prin încurajarea mobilității educaționale în cadrul UE și îmbunătățirea competențelor transversale ale studenților. În plus, o astfel de diplomă ar răspunde cerințelor pieței muncii și ar spori atractivitatea absolvenților pentru viitorii angajatori, atrăgând în același timp studenți din întreaga lume și consolidând competitivitatea europeană.

Cele trei inițiative se concentrează pe eliminarea barierelor juridice și administrative care împiedică instituțiile partenere să dezvolte programe comune de diplome competitive la nivel de licență, masterat sau doctorat. Propunerile se bazează pe principiile autonomiei instituționale și a libertății academice ale universităților și respectă competențele statelor membre și ale guvernelor regionale în domeniul învățământului superior.

Pachetul cuprinde o comunicare referitoare la un proiect de diplomă europeană și două propuneri de recomandări ale Consiliului pentru sprijinirea sectorului învățământului superior. Acestea vizează îmbunătățirea proceselor de asigurare a calității și recunoașterea automată a calificărilor în învățământul superior, precum și crearea unor cariere academice mai atractive și durabile.

Proiectul de diplomă europeană propus ar stabili un cadru pentru programe comune voluntare la nivel național, regional sau instituțional, bazate pe criterii convenite la nivel european. Acesta ar facilita cooperarea între instituțiile de învățământ superior din diferite țări și ar simplifica procesele administrative.

Comunicarea propune o cooperare între statele membre ale UE și sectorul învățământului superior pentru crearea unei diplome europene recunoscute automat în întreaga UE. Propunerea urmărește o abordare treptată, oferind două puncte de intrare posibile pentru statele membre: o etichetă europeană pregătitoare sau o diplomă europeană ancorată în legislația națională.

Comisia intenționează să sprijine eforturile statelor membre pentru obținerea diplomei europene prin diverse acțiuni concrete, inclusiv prin intermediul programului Erasmus+.

În plus, Comisia propune îmbunătățirea proceselor de asigurare a calității și recunoașterea automată a diplomelor universitare în întreaga UE, pentru a facilita crearea de programe transnaționale de înaltă calitate.

Propunerea de recomandare a Consiliului vizează și recunoașterea și recompensarea adecvată a diverselor roluri ale personalului academic, promovând cariere academice atractive și durabile.

Pachetul va fi discutat cu Consiliul UE și cu alte părți interesate din învățământul superior, în vederea colaborării pentru realizarea diplomei europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”

Published

on

© European Commission/ X

Comisia Europeană a publicat miercuri cel de-al 9-lea raport privind coeziunea, care arată că politica de coeziune își îndeplinește misiunea de a reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale din întreaga UE.

Instituția constată că s-au înregistrat progrese importante în reducerea decalajelor existente între statele membre și între regiuni, consolidând piața unică a UE și garantând că Uniunea Europeană continuă să investească în capitalul uman și în dezvoltarea durabilă. Exploatarea întregului potențial al fiecărei regiuni consolidează competitivitatea și reziliența Uniunii în ansamblu.

Stimularea creșterii economice și a ocupării forței de muncă

Politica de coeziune este un motor important al dezvoltării durabile și al creșterii economice. Pe termen lung, se preconizează că fiecare euro investit prin politica de coeziune se va tripla, până în 2043, fapt ce echivalează cu o rată anuală de rentabilitate de aproximativ 4%. Datorită politicii, se estimează că până în 2027 vor fi create 1,3 milioane de locuri de muncă suplimentare în UE, cu o pondere mare în sectoarele legate de tranziția verde și digitală. Politica de coeziune asigură, de asemenea, că dezvoltarea economică a regiunilor are un efect pozitiv asupra pieței unice a UE, datorită legăturilor comerciale și de investiții.

Până la sfârșitul anului 2022, finanțarea politicii de coeziune prin cadrul financiar multianual 2014-2020 a sprijinit peste 4,4 milioane de întreprinderi, a creat 370.000 de locuri de muncă în aceste firme și a reprezentat aproximativ 13% din totalul investițiilor publice din UE, ajungând la 51% pentru statele membre mai puțin dezvoltate.

Anul 2024 marchează 20 de ani de când UE a primit noile state membre în cea mai mare etapă de extindere de până acum. În această perioadă, PIB-ul mediu pe cap de locuitor al statelor membre care au aderat de atunci a crescut de la 52% la aproape 80% din media UE. Decalajul față de restul UE s-a redus la jumătate. Rata șomajului în aceste state membre a scăzut de la o medie de 13% la 4%.

Investind pentru a implementa tranziția verde pe teren

Cu un buget de 392 de miliarde EUR, programele de finanțare a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027 vor continua să investească în competitivitatea Europei, în tranzițiile verzi și digitale, în capitalul uman și incluziunea socială și în conectivitatea fizică și digitală, consolidând în același timp implicarea cetățenilor. În contextul penuriei persistente de forță de muncă, politica de coeziune va continua să abordeze probleme precum șomajul în rândul tinerilor și învățarea pe tot parcursul vieții.

Peste 100 de miliarde EUR sunt programate pentru a sprijini acțiunile ecologice prin proiecte axate pe infrastructura de energie regenerabilă, eficiență energetică, rețele de transport durabile și inițiative de conservare a naturii. Politica va acorda, de asemenea, prioritate cercetării și inovației, permițând regiunilor să dezvolte tehnologii verzi.

Politica de coeziune a avut deja un impact semnificativ asupra realizării tranziției ecologice, alocând 69 de miliarde EUR între 2014 și 2020. Datorită acestor investiții, 550.000 de gospodării au beneficiat de o performanță energetică sporită a clădirilor, reducându-și astfel facturile la energie. A fost creată o capacitate de energie regenerabilă de 6.000 de megawați (înseamnă că acum sunt acoperite nevoile anuale de energie electrică a aproximativ 4 milioane de gospodării din UE), au fost instituite măsuri de protecție împotriva inundațiilor pentru 17 milioane de oameni; au fost implementate măsuri de conservare a habitatului pentru 3,4 milioane de hectare; și 6,9 milioane de oameni au avut acces la o aprovizionare îmbunătățită cu apă.

Raportul de astăzi subliniază că schimbările climatice exacerba inegalitățile regionale, având un impact mai puternic asupra regiunilor de coastă, mediteraneene și de sud-est ale UE.

Aici, costurile schimbărilor climatice se pot ridica la peste 1% din PIB anual. Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic trebuie realizată într-un mod just și echitabil, deoarece regiunile au capacități diferite de a culege beneficiile pe care le aduce. Acesta este motivul pentru care politica de coeziune investește pentru a crea locuri de muncă și oportunități în regiuni și pentru a crește rezistența la schimbările climatice și pentru a atenua riscurile.

Tranziția digitală pretutindeni

Digitalizarea va aduce o productivitate sporită, inovare și un acces mai bun la servicii. Cu toate acestea, regiunile UE au o capacitate inegală de a utiliza noile tehnologii. Politica de coeziune a investit 14 miliarde EUR între 2014 și 2020 pentru a depăși decalajul digital, atât social, cât și geografic, de exemplu, prin îmbunătățirea accesului la servicii de e-guvernare și e-sănătate și prin promovarea lansării benzii largă în regiunile îndepărtate și rurale. . Performanța rețelelor fixe s-a îmbunătățit în toate statele membre, iar 7,8 milioane de gospodării au beneficiat de o conexiune îmbunătățită în bandă largă.

Perioada de programare 2021-2027 investește semnificativ în digitalizare: aproximativ 40 de miliarde EUR sunt alocate acestui scop, inclusiv dezvoltarea competențelor digitale, tehnologiilor digitale și accesul la o conexiune mai rapidă la internet în toate regiunile UE.

În același timp, Politica va sprijini, de asemenea, oamenii să dobândească abilitățile potrivite pentru a îmbrățișa schimbările aduse de tranzițiile ecologice și digitale, datorită celor 45 de miliarde EUR alocate educației și formării.

O politică de coeziune flexibilă care dă rezultate în perioade de criză

Politica de coeziune oferă o sursă stabilă de investiții publice în perioade de constrângeri bugetare. Deși își atingă obiectivele pe termen lung de a investi în măsuri structurale, de stimulare a creșterii, care sprijină dezvoltarea, locurile de muncă și ajută regiunile în contextul schimbărilor demografice și al tranzițiilor verzi și digitale, politica de coeziune s-a dovedit, de asemenea, a fi un instrument flexibil de sprijinire. Statele membre și regiunile în perioade de criză.

Aceasta include mobilizarea rapidă a resurselor pentru a răspunde nevoilor pe termen scurt în timpul crizei de sănătate COVID-19.

Cu cele două pachete de sprijin lansate în primăvara anului 2020 (CRII și CRII+), Politica de Coeziune a canalizat 23 de miliarde EUR pentru combaterea pandemiei, sprijinind în special achiziționarea de ventilatoare, vaccinuri și medicamente pentru spitale, angajarea de personal suplimentar din domeniul sănătății și furnizarea de servicii de îngrijire la domiciliu pentru grupurile vulnerabile.

Întrucât criza a avut un impact major asupra IMM-urilor, finanțarea din fondurile de coeziune a oferit un sprijin financiar urgent pentru investițiile în echipamente IT, pentru a se asigura că acestea se pot adapta la „noua normalitate”. Datorită acestui sprijin, toate categoriile de regiuni au revenit la nivelul PIB-ului din 2019 la doar doi ani după criza de sănătate cauzată de COVID-19, spre deosebire de criza financiară din 2008, în care a durat mai mult de 10 ani pentru ca unele regiuni să se redreseze.

Politica de coeziune a pus la dispoziție fonduri și mecanisme de flexibilitate pentru a ajuta regiunile să primească persoane care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Această finanțare a sprijinit măsuri de urgență, cum ar fi construirea de centre de primire și adăposturi și investiții în spitale mobile și în instalații sanitare. De asemenea, s-a acordat sprijin în domeniile ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale, cum ar fi cursurile de limbă, asistența psihologică și accesul la servicii de îngrijire a copiilor și de asistență medicală.

Desprinderea învățămintelor pentru viitor

Deși convergența are loc, raportul subliniază că există în continuare unele provocări. Printre acestea se numără disparitățile subnaționale dintre zonele metropolitane mari și alte regiuni, precum și regiunile care se află într-o „capcană a dezvoltării” și care au rămas în urmă.

În multe state membre estice (cum ar fi Slovacia, Bulgaria și România), creșterile disparităților au fost determinate de ratele de creștere foarte ridicate din regiunile cele mai dezvoltate (de obicei, regiunea capitalei). În Franța și Grecia, disparitățile interne au crescut deoarece creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în regiunile mai sărace a fost deosebit de scăzută. În alte state membre, cum ar fi Portugalia, scăderea disparităților regionale se datorează performanței relativ slabe a unor regiuni dezvoltate, anterior dinamice.

Schimbările demografice au un impact și mai mare asupra acestor provocări, deoarece multe regiuni se confruntă cu o populație în vârstă de muncă în scădere, cu o populație mai tânără în creștere și cu dificultăți în păstrarea talentelor. Acest lucru demonstrează importanța sprijinirii coeziunii regionale și a investițiilor în locuri de muncă și oportunități pentru generația viitoare a Europei.

Și România se confruntă cu o astfel de problemă. În șase din cele 8 regiuni de dezvoltare ale țării (regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Centru) se observă o diminuare a populației apte de muncă și un număr mic și stagnant de oameni cu studii superioare. Populația din aceste regiuni și cea din regiuni din Bulgaria, Ungaria, Croația, sudul Italiei, Portugalia, estul Germaniei și regiunile de nord-est și ultraperiferice ale Franței, zone care trec prin aceleași probleme, reprezintă 16% din populația UE.

La rândul său, regiunea Nord-Vest din România se confruntă cu o migrare a talentelor. 

©Comisia Europeană

Pe baza învățămintelor desprinse din punerea în aplicare a politicii de coeziune, ținând seama, în același timp, de experiența altor instrumente, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență, Comunicarea privind cel de al 9-lea raport privind coeziunea subliniază necesitatea de a reflecta asupra modalităților de îmbunătățire a conceperii politicii pentru a-și îndeplini mai bine obiectivele tratatului. Printre aspecte se numără abordarea dinamicii economice emergente și a noilor dezechilibre, adaptarea sprijinului la nevoile regionale, accelerarea punerii în aplicare, simplificarea în continuare, o mai bună orientare către performanță și corelarea cu reformele, precum și flexibilitățile integrate pentru a reacționa la evenimente neprevăzute.

O primă discuție a constatărilor celui de-al 9-lea raport privind coeziunea va avea loc în cadrul celui de-al 9-lea Forum privind coeziunea, care va avea loc în perioada 11-12 aprilie 2 024, la Bruxelles. Reprezentanții părților interesate în fața autorităților naționale, regionale și locale vor reflecta asupra modului în care politica de coeziune poate continua să garanteze că nicio regiune nu este lăsată în urmă în cadrul schimbărilor structurale în curs.

 

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Obiectivul grupului PPE din Parlamentul European este ca până la data de 30 iunie să fie aprobate cadrele de negociere și să înceapă tratativele de aderare la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Europarlamentarul liberal a subliniat că sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova este în interesul Uniunii Europene și că propunerea Comisiei Europene de a asigura o integrare graduală a Ucrainei și a Republicii Moldova în piața unică va semnifica “libertate totală de mișcare pe piața europeană” a bunurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor.

“Republica Moldova și Ucraina vor adera la Uniunea Europeană peste câțiva ani”, a afirmat Siegfried Mureșan, precizând că “este important ca înaintea aderărilor efective oamenii din Republica Moldova să beneficieze de cât mai multe programe europene”.

Europarlamentarul PPE a subliniat că sprijinul UE pentru Ucraina și Republica Moldova este elocvent, iar cifrele ajută la combaterea dezinformării și propagandei. 

“Pentru Ucraina, Uniunea Europeană a oferit un sprijin total de 88 de miliarde de euro de la începutul războiului, iar pentru Republica Moldova am pus la dispoziție 1,2 miliarde de euro de la începutul războiului. Aproape un milion de oameni, peste 850.000 de oameni din Republica Moldova au primit compensări pentru facturile la energie în ultimele două ierni, cu sprijinul fondurilor europene”, a spus negociatorul-șef al bugetului UE pentru 2024 din partea Parlamentului European.

Tot la capitolul sprijin, vicepreședintele grupului PPE a evocat că discuțiile la nivel european vor continua privind utilizarea veniturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a susține Ucraina. “Susținem utilizarea acestor venituri generate de activele înghețate ale rușilor și utilizarea acestor venituri pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală, ilegitimă a rușilor în Ucraina”, a explicat Mureșan,

Referindu-se la problemele fermierilor și sprijinul pentru sectorul agricol, Siegfried Mureșan a insistat că PNL și PPE ca forțe de centru-dreapta susțin tranziția verde, însă “nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia”.

 

CaleaEuropeană.ro: Domnule Siegfried Mureșan, sunteți în egală măsură vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European și vicepreședinte al familiei politice europene a PPE, aveți o activitate intensă atât în ce ține de vecinătatea estică pentru că gestionați în calitate de președinte Comisia de Asociere parlamentară UE – Republica Moldova, ați negociat și bugetul UE pentru anul în curs, un buget important din perspectiva vecinătății estice, dar și multor priorități bugetare. Pentru interviul de astăzi vă propun să ne concentrăm pe Ucraina, Republica Moldova și problemele fermierilor. Având în vedere faptul că grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, am dori să știm, în contextul evoluțiilor geopolitice, pe care le putem numi dramatice, din vecinătatea estică prin războiul la scară largă pe care Federația Rusă l-a declanșat și îl poartă împotriva Ucrainei, care sunt prioritățile grupului PPE din Parlamentul European în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, dar pentru că este important pentru România, dar și pentru dvs. ca activitate europarlamentară, și sprijinul pentru Republica Moldova?

Siegfried Mureșan: În primul rând, în ultimii doi ani de zile, Uniunea Europeană a înțeles în sfârșit că putem trăi în siguranță în interiorul granițelor Uniunii Europene, doar dacă suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediate, de state care sunt sigure și stabile. Putem să fim siguri doar dacă vecinii noștri sunt siguri. Uniunea Europeană a înțeles acest lucru și Uniunea Europeană înțelege în momentul de față că a ajuta Ucraina și Republica Moldova este chiar în interesul Uniunii Europene. Ca atare, în momentul de față este mult mai ușor să mobilizăm sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova decât era în trecut, evident și din cauza invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse.

În ceea ce privește Republica Moldova, ajută foarte mult faptul că Republica Moldova este condusă de o președintă proeuropeană și de un Guvern proeuropean care se sprijină pe o majoritate proeuropeană transparentă la vedere. În Ucraina oamenii luptă pentru apărarea valorilor europene, a democrației, a libertății și merită tot sprijinul nostru. Luptă chiar și în interesul Uniunii Europene, căci cu cât trupele ucrainene țin trupele de invazie ale Rusiei mai departe de granița Uniunii Europene, cu atât mai bine. Cred că toți ne-am simți mult mai nesiguri dacă Rusia s-ar afla la frontiera noastră.

Cred că Ucraina merită ajutor, deoarece luptă pentru valori europene și pentru siguranța noastră, iar Republica Moldova merită ajutor, fiindcă la ultimele două rânduri de alegeri în Republica Moldova, prezidențiale și parlamentare, oamenii au votat pentru reformare, pentru modernizare, au susținut politicieni proeuropeni. Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale în Republica Moldova, învingându-l pe președintele pro-rus Igor Dodon. Republica Moldova merită sprijin fiindcă de la începutul războiului din Ucraina, oamenii din Republica Moldova au deschis casele pentru oameni din Ucraina care aveau nevoie de ajutor, pentru refugiați din Ucraina, iar autoritățile au accentuat spiritul european, stabilizând situația de la frontiera estică a Uniunii Europene.

Ceea ce Republica Moldova a făcut de la începutul războiului a fost important pentru toată Uniunea Europeană. Ca atare, a ajuta aceste două state este în interesul Uniunii Europene. Ele merită și au dovedit că își doresc integrare europeană.

Atât Republica Moldova, cât și Ucraina respectă în momentul de față angajamente asumate în relația cu Uniunea Europeană. Toate reformele pe care înțelegem că Republica Moldova și Ucraina le vor face, se fac. Ca atare, Uniunea Europeană are posibilități tehnice, politice, financiare de a ajuta Republica Moldova. Ne-ar fi mult mai greu să ajutăm Republica Moldova în perioada actuală, dacă Republica Moldova ar fi condusă de un președinte pro-rus care nu ar respecta ceea ce ne înțelegem cu el și ar izola Republica Moldova pe plan internațional. Faptul că Republica Moldova este condusă de Maia Sandu, președintă credibilă la nivel internațional și european, ajută ca Republica Moldova să poată obține beneficii concrete pentru cetățenii Republicii Moldova de la nivel european.

Cum am ajutat? Cifrele sunt importante, fiindcă ne ajută să informăm corect oamenii și să combatem propaganda și dezinformarea. Pentru Ucraina, Uniunea Europeană a oferit un sprijin total de 88 de miliarde de euro de la începutul războiului, iar pentru Republica Moldova am pus la dispoziție 1,2 miliarde de euro de la începutul războiului. Aproape un milion de oameni, peste 850.000 de oameni din  Republica Moldova au primit compensări pentru facturile la energie în ultimele două ierni, cu sprijinul fondurilor europene. Sunt multe exemple concrete.

CaleaEuropeană.ro: Pe aceste exemple concrete aș vrea să insistăm un pic. Dvs. sunteți un susținător al ideii că așa cum ajutăm Ucraina trebuie să ajutăm și Republica Moldova, două fețe ale aceleiași monede de integrare. Le-aș separa ca mesaje de sprijin și mesaje politice și instituționale pentru că în timp ce știm că Ucraina necesită un sprijin colosal, Republica Moldova este, după Ucraina, țara cea mai afectată de consecințele războiului declanșat de Rusia. De asemenea, România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a spus recent că este foarte important să existe acest sprijin european pentru Republica Moldova, inclusiv în contextul pre-electoral afectat de acțiunile hibride ale Rusiei. Este și o mențiune în concluziile Consiliului European de săptămâna trecută pe această chestiune. Astfel, ce forme concrete de sprijin european pot ajunge anul acesta la Chișinău și ce va face grupul PPE în acest sens?

Siegfried Mureșan: Grupul PPE a fost întotdeauna principalul promotor al Ucrainei și al Republicii Moldova, în timp ce forțele anti-europene nu vor să ajutăm Ucraina și Republica Moldova. În trecut, socialiștii erau mult mai slabi în ceea ce privea sprijinul pentru Ucraina, ei având legături istorice dubioase cu Federația Rusă. Totuși, grupul PPE a fost de la început un grup care a spus clar sprijin pentru Ucraina, sprijin pentru Republica Moldova.

Ce facem? În primul rând, vom crește ajutorul financiar. La fiecare ocazie pe care o avem creștem ajutorul financiar pentru Ucraina și Republica Moldova. În bugetul Uniunii Europene pe anul acesta pe care eu l-am negociat, ca negociator șef din partea Parlamentului European ca raportor, am reușit să creștem banii alocați Republicii Moldova. Ne asigurăm că cele 50 de miliarde de euro votate pentru Ucraina pe următorii patru ani vor ajunge cât mai repede în Ucraina.

Doi la mână, vom investi mai mult la nivel european în securitate și apărare. Aceasta este o temă distinctă, dar cu cât Uniunea Europeană investește ea însăși mai mult în securitate, apărare, este mai puternică, este mai rezilientă, cu atât putem ajuta mai mult și Ucraina în această situație. Cum vom investi mai mult în securitate, apărare? Imediat după alegerile europarlamentare, se va înființa o poziție a unui comisar european pentru securitate, apărare, care nu va drept rol comandarea unei armate europene care nu există, ci care va avea drept rol următorul lucru: să optimizeze toate cheltuielile de inovare, cercetare, domeniu industriei apărării pentru a cheltui o singură dată, pentru a inventa cele mai moderne echipamente, a le achiziționa apoi în cantități mari, la un preț per unitate mic și a le pune la dispoziția statelor care au nevoie, atunci când au nevoie. Cu cât toate statele membre ale Uniunii Europene au mai multe echipamente similare, cu atât pot acționa mai rapid și mai eficient împreună. Asta înseamnă că vom putea ajuta mai mult și Ucraina în situația actuală.

Cum mai ajutăm în rest Ucraina și Republica Moldova? În mai puțin de doi ani de zile am reușit să acordăm Republicii Moldova și Ucrainei statutul de state candidate, să luam cu unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene decizia de a începe negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Timp record. Pentru România au trecut mai mult de patru ani de la momentul la care am depus cererea de aderare până la momentul la care s-a decis începerea negocierilor. Pentru Ucraina și Republica Moldova au trecut mai puțin de doi ani. Au depus cerere de aderare în martie 2022, li s-a acordat statut de stat candidat în iunie 2022. A fost acordată o listă de nouă reforme de implementat Republicii Moldova și șapte Ucrainei, iar imediat ce acestea au fost implementate, la solicitarea Parlamentului European, cu recomandarea Comisiei Europene, Consiliul European a luat în unanimitate decizia de începere a negocierilor de aderare.  

CaleaEuropeană.ro: Se poate întâmpla ca în iunie 2024, la împlinirea a doi ani de la dobândirea statutului de țări candidate, să avem primele conferințe interguvernamentale pentru deschiderea formală a negocierilor pentru Ucraina și Republica Moldova? Cum vedeți dvs. și PPE acest lucru?

Siegfried Mureșan: Acesta este obiectivul nostru. În decembrie 2023 s-a luat în unanimitate decizia de începere a negocierilor de aderare. Acum aceste negocieri trebuie pregătite, trebuie stabilit cadrul de negociere. Negocierile vor avea loc pe aproximativ 30 de capitole, vom negocia despre economie, apărare, mediu, agricultură, fiscalitate, comerț. Aceste negocieri trebuie pregătite și vor trebui să înceapă. Pregătirea, în momentul de față, are loc în următorul fel: Comisia Europeană a finalizat acum pregătirea acestui cadru de negocieri și acum statele membre trebuie, în Consiliul European în unanimitate, să aprobe acest cadru de negociere. Următorul Consiliu European va avea loc în luna iunie. Obiectivul nostru trebuie să fie ca acest cadru de negociere, practic mandatul de negociere, să fie aprobat în luna iunie și negocierile să înceapă. Partidul Popular European, președintele Partidului Popular European și eu ca vicepreședinte, credem că înainte de finalul președinției belgiene a Uniunii Europene, înainte de 30 iunie, aceste negocieri trebuie să aibă loc. Acestea sunt foarte importante nu doar pentru Ucraina și Republica Moldova, ci și pentru Uniunea Europeană, fiindcă negocierile de aderare înseamnă adaptarea legislației din Ucraina și din Republica Moldova la legislația europeană și înseamnă, de fapt, implementarea foarte multor măsuri de reformă, măsuri de modernizare. Cu cât Republica Moldova și Ucraina se modernizează mai mult, cu atât mai bine și pentru noi – Uniunea Europeană. De fapt, aceste negocieri sunt cel mai complex instrument pe care îl avem pentru a ajuta, încuraja, facilita și implementa modernizarea Republicii Moldova. Aceste negocieri trebuie să înceapă.

În plus, Republica Moldova și Ucraina vor adera la Uniunea Europeană peste câțiva ani. Însă, este important ca înaintea aderărilor efective oamenii din Republica Moldova să beneficieze de cât mai multe programe europene. De aceea, în ultimii doi ani, Uniunea Europeană a integrat Ucraina și Republica Moldova în programe europene, în programul european privind infrastructura mare, facilitatea de interconectare a Europei, de programul european privind finanțarea IMM-urilor, programul european de digitalizare, programul european de sănătate. Republica Moldova poate participa la aceste programe, inclusiv obține finanțări din fonduri europene la fel ca oricare stat membru al Uniunii Europene. Vrem ca oamenii din Republica Moldova să beneficieze de programele europene chiar și înainte de aderare.

CaleaEuropeană.ro: Mai este și exemplul legat de interconectarea rețelelor electrice. Actualmente, în Republica Moldova, cetățenii de peste Prut aprind lumina cu sprijinul României și al Uniunii Europene. Din această perspectivă, pentru că ați abordat apropierii și simțirii beneficilor concrete ale integrării, Comisia Europeană a prezentat recent, înainte de Consiliul European de săptămâna trecută, o comunicare către Consiliu și către Parlament pentru o reformă pro-extindere a Uniunii Europene. Știm foarte bine care este deviza de la Bruxelles, se merge în paralel și cu reforma internă pentru că ne pregătim pentru o Uniune mai mare, dar să dăm și impuls pentru extindere ca investiție geostrategică. Acolo este inclusă și o propunere privind integrarea graduală a țărilor candidate, precum Ucraina și Republica Moldova în piața unică. Este un lucru pe care dvs. l-ați propus și l-ați solicitat Comisiei Europene în ceea ce privește integrarea graduală a Republicii Moldova la piața unică. Concret, cum s-ar putea realiza acest lucru până la aderarea efectivă și ce beneficii ar aduce această chestiune atât Uniunii Europene, cât și Republicii Moldova și a altor țări candidate?

Siegfried Mureșan: Ceea ce a propus Comisia Europeană săptămâna trecută este un lucru extrem de important. Este o premieră și arată că Uniunea Europeană este serioasă, angajată în ceea ce privește statele din vecinătatea imediată, statele candidate. Comisia Europeană spune să integrăm gradual, pas cu pas, statele candidate în piața unică europeană, chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Ce înseamnă piață unică europeană? Înseamnă cel puțin patru libertăți de mișcare: libertatea de mișcare a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalurilor. Asta înseamnă că oamenii din Republica Moldova să poată lucra simplu, fără bariere, fără permise de muncă în statele membre ale Uniunii Europene. Ei o pot face, în momentul de față, cu pașaportul românesc, dar nu o pot face cu pașaportul moldovenesc. Înseamnă libertate totală de mișcare a bunurilor pe piața europeană, înseamnă că producătorii din Republica Moldova vor putea exporta mai rapid, mai simplu, mai ieftin, fără limite, fără bariere, fără cote pe piața europeană. De asemenea, înseamnă că investitorii europeni vor putea investi mai simplu, mai rapid, fără bariere în Republica Moldova, ceea ce înseamnă că se vor crea locuri de muncă stabile, bine plătite și pe termen lung în sectoare cu valoare adăugată ridicată în Republica Moldova.

Noi, Parlamentul European, cerem acest lucru de doi ani. În luna aprilie 2022, ședința comitetului parlamentar de asociere UE – Republica Moldova, sub conducerea mea și al actualului ministru al afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, am introdus pentru prima dată această solicitare într-un document oficial al Parlamentului European. Am spus că dorim integrarea Republicii Moldova în piața internă înainte de aderare. După aceea, am introdus acest lucru în două rezoluții adoptate de către plenul Parlamentului European, cu o majoritate de peste 80%. Mă bucur că, în sfârșit, Comisia Europeană a preluat acest lucru. Președinta Comisiei Europene a vorbit despre integrarea graduală a Ucrainei în piața unică începând cu septembrie 2022 în discursul dumneaei privind starea Uniunii Europene. Eu am reacționat atunci imediat și am spus că tot ceea ce se oferă Ucrainei, trebuie să se ofere și Republicii Moldova. Am avut multe discuții, inclusiv cu președinta Comisiei Europene, căreia i-am spus că tot ceea ce oferim Ucrainei, trebuie să oferim și Republicii Moldova. Mă bucur că acum se oferă un plan transparent pentru Ucraina, Republica Moldova și toate statele candidate.

Obiectivul este să existe libertate totală de mișcare între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Asta va ajuta oamenii, consumatorii, întreprinderile și va aduce toate beneficiile integrării europene oamenilor din Republica Moldova, va aduce legislație europeană, standarde de protecție a mediului, de protecție a calității, de protecție a consumatorilor, deci standarde europene în Republica Moldova. Concret, înseamnă cp Republica Moldova trebuie să adopte legislație europeană, să adere la legislația europeană. Tehnic, vor fi multe schimbări legislative pe care trebuie să le facem în următoarele luni, în următorii unu-doi ani, dar le vom face. Rezultatul va fi clar și practic. Chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova va avea toate beneficiile unui stat membru cu excepția reprezentării în instituțiile Uniunii Europene. Le va avea și pe acestea și vreau să le aibă cât de curând. Ele vin după ce aderă, dar chiar și înainte de aderare va avea toate beneficiile, cu excepția celor instituționale.

CaleaEuropeană.ro: Merită să menționăm și faptul că, odată cu aceste beneficii care sunt foarte importante, ne referim și la reformele pe care și Republica Moldova și Ucraina trebuie să le facă în acest sens, reforme care vor ajuta cele două țări să se dezvolte, având exemplele altor țări care au aderat. Anul acesta împlinim 20 de ani de la marele val de extindere în Uniunea Europeană și cred că merită menționate și aceste aspecte pe care cetățenii din Republica Moldova să le conștientizeze, mai ales că toate statele din Uniunea Europeană, inclusiv Germania și Franța, sunt la fel ca și România și restul, beneficiare de pe urma existenței pieței unice. Este o piață unică din care toată lumea beneficiază. Corect?

Siegfried Mureșan: De când am aderat la Uniunea Europeană și până astăzi am contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Atât am plătit în bugetul Uniunii Europene. Am primit în aceeași perioadă peste 90 de miliarde de euro, mai precis 92. Am plătit 30, am primit 92. Am plătit cu 60 de miliarde mai puțin decât am primit. Pentru fiecare euro plătit, am primit 3 euro înapoi. Scopul bugetul Uniunii Europene este să ne ajute pe noi, statele mai puțin bogate să ne dezvoltăm. Chiar pentru statele bogate ale Uniunii Europene, care plătesc mai mult în bugetul Uniunii Europene decât primesc, apartenența la piața unică este un câștig, fiindcă economia lor se poate dezvolta mai bine. De exemplu, în Marea Britanie, 4% din Produsul Intern Brut a existat doar datorită apartenenței la Uniunea Europeană și la piața internă. De când Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană vedem că economia sa crește mai încet decât creștea înainte, crește mai încet decât media europeană și vedem cum ieșirea din piața unică europeană a afectat Marea Britanie. De pe urma acestei pieței unice europene, oamenii pot decide să lucreze unde vor în Uniunea Europeană, să crească unde vor, să studieze unde vor, capitalurile se pot muta rapid, putem avea acces la tot felul de servicii, întreprinzătorii din România, de exemplu, pot exporta rapid în  toată piața europeană. De pe urma acestei libertăți câștigă toată lumea în Uniunea Europeană.

CaleaEuropeană.ro: Pe același subiect, o întrebare scurtă cu un răspuns scurt pentru că ne interesează poziția politică și din Parlamentul European chiar dacă nivelul de decizie merge către statele membre. Cum vedeți dvs. și grupul PPE propunerile privind distribuirea profiturilor generate de activele înghețate ale Federației Rusiei către Ucraina, inclusiv această distribuție procentuală, 90% pentru arme și 10% pentru reconstrucție? Fac această mențiune pentru că grupul PPE susține sprijinirea Ucrainei din perspectivă de apărare, dar și perspectiva reconstrucției Ucrainei.

Siegfried Mureșan: Sunt mai multe lucruri importante pe care le-ați spus. În primul rând, Uniunea Europeană a rămas unită de la începutul războiului din Ucraina. Doi la mână, ajutăm Ucraina cu tot ce putem. Trei la mână, sancționăm Federația Rusă și știm că sancțiunile aplicate Federației Ruse vor afecta semnificativ Federația Rusă pe termen lung. Acestea nu duc la colaps imediat al economiei Federației Ruse, însă fără tehnologia europeană, fără investiții europene, Rusia va deveni tot mai săracă, oamenilor din Rusia le va merge tot mai rău. Nu este dorința noastră să le meargă rău oamenilor din Rusia, dar dacă ei susțin un dictator care izolează Rusia pe plan internațional, scăderea nivelului lor de trai este o consecință a deciziilor pe care oamenii din Rusia le iau și a voturilor pe care ei le dau. Trebuie spus acest lucru foarte clar, cu toată părerea de rău. Suntem uniți să ajutăm Ucraina și să sancționăm Federația Rusă. Decizia de a îngheța acele active ale Băncii Naționale a Rusiei este corectă. Din punct de vedere legal, utilizarea acelor active este complicată, însă utilizarea profiturilor obținute de pe urma înghețării acelor active a dobânzilor este, din punct de vedere legal, mai simplă. De aceea, susținem utilizarea acestor venituri generate de activele înghețate ale rușilor și utilizarea acestor venituri pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală, ilegitimă a rușilor în Ucraina. În momentul de față, Ucraina are nevoie mai mult decât orice altceva de arme pentru a ține agresorul departe. Este justificat ca acele profituri să fie folosite într-o pondere semnificativă echiparea, înzestrarea armatei ucrainene, astfel încât să poată scoate agresorul din țară. Cu cât armata ucraineană este mai bine înzestrată, mai bine echipată și poate face față acestei agresiuni, cu atât și populația civilă este mai bine protejată și astfel reușim să reducem numărul de vieți pierdute în Ucraina.

CaleaEuropeană.ro: În timp ce se uită către extindere, Uniunea Europeană are de gestionat și propriile provocări interne. Spre finalul interviului doresc să ne îndreptăm spre un subiect care și astăzi are ramificații la Bruxelles, pentru că fermierii încă protestează, fiind reuniuni de resort ale miniștrilor din țările membre. Având în vedere importanța sectorului agricol în Uniunea Europeană, știm că aproximativ o treime din bugetul Uniunii Europene merge către această politică emblematică, politica agricolă comună, fiind una dintre primele politici puse în comun la nivel european. Grupul PPE s-a poziționat mereu ca un susținător al fermierilor europeni, ca un grup politic și ca un partid care este și al fermierilor. În același timp, ați întâmpinat inclusiv critici de la celelalte grupuri politice privind o abordare diferită legată de obiectivele de mediu. Astfel, cum intenționează grup PPE să sprijine fermierii din statele membre în fața acestor provocări, cum ar fi schimbările climatice pe care le recunoașteți, dar și chestiile legate de competitivitate și de funcționarea per ansamblu a unui sector care este vital pentru lanțul de aprovizionare și securitate alimentară în Europa?

Siegfried Mureșan: Vă răspund direct: noi, Partidul Național Liberal și toate partidele pro-europene de centru dreapta din Uniunea Europeană, grupate în Partidul Popular European, dorim un mediu curat, dorim reducerea poluării, dorim emisiile de dioxid de carbon, dorim combaterea schimbărilor de climă. Am votat foarte multe lucruri în acest sens, unu la mână. Doi la mână, dorim să realizăm tranziția spre o economie verde, curată, investind în sursele generabile de energie. Dorim să facem această tranziție pe bază de cercetare, inovare, investiții, creând locuri de muncă în domenii noi, de viitor. Dorim să facem această tranziție ajutând economia, ajutând industria, nu afectând-o. Există politicieni extremiști, ideologici de stânga extremă, chiar și fundamentaliști verzi care spun că dacă industria europeană nu se adaptează, atunci să moară. Noi spunem că vrem să apărăm zecile de milioane de locuri de muncă din industria din România și Uniunea Europeană. Între timp, cred că industria este hotărâtă să realizeze tranziția spre economie verde. În orice fabrică în care merg în momentul de față, conducerea fabricii îmi spune mândră: „uite cu cât am reușit să reducem emisiile, cum am reușit să reducem poluarea, câte panouri fotovoltaice am instalat”. Cred că toți vrem tranziția către o economie verde, dar întrebarea este cum o facem. Sunt oameni care o vor într-o manieră ideologică, spunând că trebuie să se întâmple acum, imediat, iar dacă nu se întâmplă, dacă industria nu se adaptează, atunci să moară și să se piardă milioane de locuri de muncă. Noi, partidele responsabile de centru dreapta pro-europene, spunem că vrem tranziția, dar o vrem împreună cu industria, nu împotriva ei, împreună cu fermierii, nu împotriva lor. Vrem să stabilim ținte pe care să știm că le putem îndeplini, iar dacă cineva trebuie să se adapteze, să fie ajutat, inclusiv financiar. Acest lucru se întâmplă deja la nivel european și vrem să știm că țintele sunt realiste. De aceea, spunem foarte clar că nu trebuie luată nicio decizie pe agricultură cu impact asupra fermierilor, fără ca fermierii să fie ascultați în viitor, fără a exista studii de impact, fără ca impactul asupra fermierilor să fie cunoscut, iar dacă impactul este negativ, dacă există costuri, atunci să știm cum sunt ajutați fermierii. Susținem această tranziție, însă nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia. Agricultura este astăzi mai importantă decât oricând. Securitatea alimentară este extrem de importantă. Cu războiul în Ucraina aproape de frontieră, trebuie să ne asigurăm că producem suficient în Uniunea Europeană. Avem cele mai înalte standarde de calitate la hrană în Uniunea Europeană și trebuie să avem și cantitatea necesară. Prețul trebuie să fie stabil, să nu existe volatilitate mare a prețului. Dacă prețul crește prea mult, cumpărătorul suferă. Dacă prețul scade, suferă fermierul. Dacă piața este invadată cu produse cu cereale din afara Uniunii Europene, suferă fermierul. De aceea este nevoie de reducerea volatilității, de un echilibru de sprijin pentru consumatori în primul rând, dar și pentru fermieri în egală măsură.

CaleaEuropeană.ro: Cum ar trebui să răspundă Uniunea Europeană în perioada următoare la aceste proteste care continuă? Avem diferențe mari de subvenție între țările din vestul Europei și cele din est, precum România și Polonia, simt această presiune legată de cerealele din  afara Uniunii Europene, dar este și o discuție despre viitor dacă ne gândim că extinderea Uniunii Europene va însemna și integrarea unui potențial agrar impresionant pe care o țară precum Ucraina îl are. 

Siegfried Mureșan: Ați spus din nou multe lucruri importante. În primul rând, oamenii din România trebuie să știe că, de când România aderat la Uniunea Europeană și până astăzi am primit 40 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile pentru agricultura din România. În această perioadă, valoarea producției agricole a României s-a dublat de la 10 miliarde de euro pe an la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura din România se dezvoltă, calitatea pe care o producem este foarte bună, cantitatea este tot mai mare, valoarea a crescut de la 10 la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura României este mai mare, nu este mai mică decât a fost la momentul aderării. Uniunea Europeană ne ajută cu peste 40 de miliarde de euro fonduri europene. Doi la mână, am votat deja o creștere graduală a subvenției la hectar pentru fermierii din România, astfel încât să ajungă până în anul 2027 la nivelul subvenției medii de la nivelul Uniunii Europene și este cel mai important lucru. Trei la mână, am votat măsuri de reducere a birocrației, fiindcă mai ales fermierii mici au fost afectați de birocrația mare din agricultură. Locul fermierului este pe câmp, nu într-un birou să completeze formulare pentru fondurile europene pe care le primește. Patru la mână, Uniunea Europeană, chiar în aceste săptămâni, a spus următorul lucru: „vrem să absorbim pe piața europeană”. Toate produsele din Republica Moldova și Ucraina pe care le putem absorbi, mai ales cele din Ucraina, dacă vin în cantități mai mari decât putem absorbi ar fi incorect să promitem Ucrainei că absorbim toate aceste cantități. Nu am face decât să afectăm fermierii noștri și să facem o promisiune pe care nu o putem respecta Ucrainei. Uniunea Europeană spune că primim ce putem din Ucraina, iar dacă vin cantități mai mari decât putem absorbi, cantități care perturbă piața europeană, atunci vom limita accesul lor pe piața europeană și vom redirecționa aceste cantități spre țările din lume care au nevoie de importurile din Ucraina, precum țări din Africa sau Orientul Mijlociu. În plus, avem mecanisme de criză la nivel european prin care ajutăm în fiecare an fermierii în caz de condiții meteorologice extreme. Avem mai multe măsuri în tranziția spre economia verde care au căpătat derogări, mai ales pentru fermierii mici până la 10 hectare. Anumite măsuri de înverzire pe care fermierii mari trebuie să le facă, cei mici nu mai trebuie să le facă. Am reușit, datorită muncii Partidului Popular European, să eliminăm o propunere de reducere a consumului de pesticide la nivel european propusă de Comisia Europeană. Comisia Europeană a spus următorul lucru: „Vrem să reducem consumul de pesticide la nivel european”. În principiu, este un lucru bun și eu vreau să consumăm cât mai puține pesticide, însă propunerea legislativă a Comisiei Europene nu era bine făcută pentru că propunea reducerea tuturor pesticidelor cu 50%, ori în Franța și în Olanda se folosesc cantități de zece ori mai mari la hectar de pesticide decât în cazul României. Ca atare, dacă reduci de la 7000 de unități la 3500 poți, dar dacă reduci de la 700 la 350, cu 350 de unități de grame de pesticide la hectar nu va mai crește nimic. Acea propunere era prost făcută. Trebuie reduse pesticidele dăunătoare, păstrate cele sănătoase și trebuie redus mai mult acolo unde este consumat mai mult și mai puțin la noi unde se consumă mai puțin decât în alte state. Propunerea aceea legislativă a fost prost făcută de Comisia Europeană. Noi am propus să eliminăm multe dintre aceste măsuri nesănătoase. La final, Comisia Europeană a înțeles că propunerea afecta fermierii, afecta cantitatea produsă în Uniunea Europeană și a retras complet acea propunere legislativă. A spune Comisiei Europene stop când afectează fermierii este un lucru pe care noi, PPE ca familie politică, îl facem. Partidul Național Liberal a fost întotdeauna în cadrul familiei politice, în cadrul PPE, un puternic apărător al agriculturii, al fermierilor. În încheiere, vă spun că în ultimii cinci ani, la nivel european, Partidul Popular European a fost singura familie politică care a apărat cu adevărat fermierii. Partidele de stânga, partidele verzi își au votanții în multe țări membre ale Uniunii Europene, în principiu, la oraș. Nu le pasă de sate, nu le pasă de fermieri. Noi, partidele membre ale PPE suntem partidele europene cărora le pasă de sat și de oraș. Ne pasă de fermieri, dar ne pasă de mediul rural în ansamblu. Vrem în mediul rural investiții, vrem reducerea decalajelor a standardelor de viață dintre sat și oraș, vrem investiții în școli, în infrastructură digitală, în infrastructură de transport și la sate și vom continua să apărăm agricultura, fermierii și mediul rural și în următorii cinci ani.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA16 hours ago

Luminița Odobescu speră că Misiunea economică și comercială a Francofoniei în Europa Centrală și de Est va contribui la promovarea oportunităților de afaceri între companiile românești și cele din țările membre OIF

U.E.17 hours ago

Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”

REPUBLICA MOLDOVA19 hours ago

Premierul R. Moldova, primit de către Marcel Ciolacu la Palatul Victoria: România este partenerul care ne ajută să pășim pe calea spre aderarea la UE

REPUBLICA MOLDOVA19 hours ago

Maia Sandu: Cel mai bun mod de a celebra 106 de ani de la Unirea Basarabiei cu România este să devenim un stat liber, alături de România, în marea familie europeană

REPUBLICA MOLDOVA19 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

POLITICĂ20 hours ago

Nicolae Ciucă evidențiază creșterea schimburilor comerciale România – R. Moldova de la 1 la 3 miliarde de euro: Dezideratul este să ne regăsim împreună în UE

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

ROMÂNIA22 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Pentru România, apartenența la Francofonie înseamnă împărtășirea valorilor și a idealurilor umaniste, care au conturat modernitatea noastră și destinul nostru european

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Nicolae Ciucă, de Ziua Unirii Basarabiei cu România: Bucureștiul este din nou farul care ghidează Chișinăul în revenirea în lumea civilizată și ieșirea din sfera de influență a Moscovei

REPUBLICA MOLDOVA19 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI22 hours ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE2 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL7 days ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, cere României să accelereze ritmul reformelor: Mesajul meu este unul al urgenţei. 2024 ”va stabili succesul sau eșecul țării”

Trending