Președintele Nicușor Dan a reacționat luni, după ce Curtea Constituțională a admis sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție privind legea pensiilor magistraților, pentru care Guvernul își asumase răspunderea în Parlament, stabilind că actul normativ este neconstituțional.

Șeful statului a subliniat că reforma pensiilor magistraților „rămâne o prioritate” și că demersul nu este îndreptat împotriva sistemului judiciar, ci vizează corectarea unei situații anormale create în urmă cu mai mulți ani.

„Nu este o poziționare împotriva magistraților, ci corectarea unei prevederi anormale – pensia egală cu salariul – pe care clasa politică a reglementat-o defectuos acum câțiva ani”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a amintit că „toate partidele din coaliție și-au asumat reforma pensiilor magistraților” și a anunțat că imediat după publicarea deciziei Curții Constituționale va fi elaborat un nou text legislativ, adaptat hotărârii instanței constituționale.

„Imediat după publicarea Deciziei Curții Constituționale va fi redactat un nou text legislativ, care va ține cont de decizia de azi, prin care pensiile magistraților să fie corectate în mod echitabil pentru societate”, a precizat șeful statului.

Decizia Curții Constituționale redeschide astfel dezbaterea asupra modului în care România poate asigura un echilibru între independența justiției și sustenabilitatea sistemului de pensii speciale, una dintre reformele-cheie asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a participat pe 13 octombrie la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), sesiunea justiție, desfășurată la Luxemburg. Discuțiile au vizat viitorul agenției europene Eurojust, evoluțiile privind statul de drept și participarea politică în democrațiile europene, informează un comunicat oficial.

Ministrul Radu Marinescu a salutat inițiativa președinției daneze a Consiliului UE de a analiza noi modalități prin care Eurojust poate sprijini mai eficient statele membre în combaterea infracțiunilor grave cu caracter transfrontalier. Ministrul a subliniat că autoritățile române sunt pregătite să contribuie activ la modernizarea acestei agenții-cheie pentru spațiul de libertate, securitate și justiție. 

„În actualul context internațional, în care criminalitatea organizată reprezintă o amenințare majoră pentru securitatea și economia europeană, este esențial ca Eurojust să își dezvolte întregul potențial în lupta împotriva infracțiunilor grave”, a declarat ministrul. 

La dejunul de lucru dedicat statului de drept, oficialul român a arătat că România dispune de un cadru juridic solid pentru combaterea violenței, urii și discriminării, inclusiv împotriva celor implicați în viața politică. Totodată, el a pledat pentru un echilibru între protejarea politicienilor de atacuri personale și garantarea libertății de exprimare, rolul instanțelor fiind esențial în aprecierea acestor limite. 

În marja reuniunii, ministrul Marinescu a avut o întrevedere bilaterală cu omologul său austriac, Ana Sporrer. Discuțiile au vizat digitalizarea sistemului judiciar și combaterea violenței împotriva femeilor și copiilor. 

Oficialul român a evidențiat că digitalizarea justiției reprezintă o prioritate, cu accent pe utilizarea inteligenței artificiale pentru creșeterea transparenței și eficienței procedurilor judiciare. În privința protecției victimelor violenței, ministrul justiției a reafirmat sprijinul României de a combate ferm orice formă de abuz, prin măsuri de prevenție, sprijin și protecție. 

Cei doi miniștri au convenit să continue cooperarea strânsă dintre România și Austria în domeniul justiției și să promoveze, împreună, valorile democratice și respectarea drepturilor fundamentale. 

Parchetul General solicită Parlamentului European ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, printre care propagandă legionară, relatează Agerpres.

Diana Șoșoacă a fost chemată marți la sediul Parchetului, însă nu s-a prezentat la audieri.

“Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penal a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de o persoană, membru al Parlamentului European, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni: 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 205 alin. 1 Cod penal; 4 infracțiuni de promovarea în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din OUG nr. 31/2002; promovarea, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite, prev. de art. 3 din Legea nr. 157/2018, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului; negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia, prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31 din 2002; ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 și 4 Cod penal”, a transmis marți Parchetul într-un comunicat de presă.

Totodată, procurorul general Alex Florența a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă.

Anul trecut, Diana Șoșoacă a mers la troița din localitatea ilfoveană Tâncăbești, unde a fost organizată o comemorare a 86 de ani de la moartea liderului mișcării legionare, Corneliu Zelea-Codreanu, și a altor 13 membri ai mișcării de extremă dreapta. “E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”, declara Diana Șoșoacă despre Corneliu Zelea Codreanu, într-o transmisiune pe Facebook.

În octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis un dosar penal după ce Diana Șoșoacă l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu. Nemulțumită că judecătorii de la Curtea Constituțională i-au invalidat candidatura la alegerile prezidențiale, Diana Șoșoacă a intrat atunci live pe Youtube și l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.

“Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât ‘Trăiască Legiunea și Căpitanul’ care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor!”, spunea Șoșoacă.

În luna februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus la Parchetul General un denunț la adresa Dianei Șoșoacă pentru promovarea cultului dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, condamnat pentru genocid. Astfel, pe 11 februarie 2025, Diana Șoșoacă a avut o intervenție în plenul Parlamentului European, în cadrul căreia le-a recomandat colegilor să elaboreze strategiile de politică externă după modelul dictatorului Nicolae Ceaușescu, afirmând că: “Nimeni nu l-a egalat vreodată”.