Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Moment istoric înscris în enciclopedia europeană: Parlamentul European a ratificat Acordul de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană, pavând calea încheierii unei relații de aproape jumătate de secol

Published

on

Parlamentul European a dat undă verde ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, ratificând acordul de retragere printr-un vot care va rămâne în enciclopedia europeană.

Cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri, dintr-un total de 683, eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

© captura vindeo EbS

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședintele Comisiei Europene Maros Sefcovic, dar și negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier au participat la dezbaterea cu liderii grupurilor politice, care a precedat acest vot istoric.

Ministrul britanic de externe, Dominic Raab, a semnat marți instrumentele de ratificare, ultimul act al acestui divorț. ”Semnarea acestor instrumente de ratificare a Acordului de retragere reprezintă un moment istoric care va pune capăt statutului de membru al Uniunii Europene și duce la îndeplinirea promisiunii pe care am făcut-o poporului britanic”, a declarat Raab.

Reprezentantul permanent al Regatului Unit pe lângă Uniunea Europeană, Tim Barrow, a transmis așa-numitele ”instrumente de ratificare” către Tranholm-Mikkelsen, secretarul general al Consiliului, organismul care este și depozitarul tratatelor.

După ce Regatul Unit va fi părăsit Uniunea Europeană, titulatura lui Barrow va fi aceea de ambasador britanic la UE.

Odată ce Uniunea Europeană își va fi încheiat procesul de ratificare, Bruxellesul va oferi guvernului de la Londra o copie a instrumentelor sale de ratificare.

Votul din Parlamentul European a avut loc după finalizarea procesului de ratificare în Regatului Unit, prin promulgarea, la 23 ianuarie, de către Regina Elisabeta a II-a, a proiectului de implementare a acordului de ieșire a Regatului Unit din UE, și după avizul favorabil dat săptămâna trecută de Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) din Parlamentul European.

La 1 ianuarie 2020, după 47 de ani de prezență în familia europeană, Regatul Unit va deveni primul stat membru care părăsește UE, începând astfel perioada de tranziție, care se încheie la 31 decembrie 2020, timp în care se vor aplica în continuare normele europene.

Londra și Bruxelles-ul vor trebui să negocieze prevederile viitoarelor relații post-Brexit.

The Guardian a precizat că negocierile vor fi demarate la 3 martie, la distanță de mai bine de o lună după plecarea Regatului Unit, ceea ce le va oferi celor două părți 10 luni pentru stabilirea detaliilor.

Marea Britanie și-a stabilit deja echipa de negociere – ”Taskforce Europe” – formată din 40 de funcționari de rang înalt din cadrul Ministerului britanic de Finanțe și Ministerului de Externe, aflată în subordinea premierului conservator Boris Johnson, condusă de David Frost, negociatorul britanic pentru Brexit.

Poziția de negociere a Uniunii Europene va fi adoptată la nivel ministerial în cadrul unei întrevederi ce va avea loc la 25 februarie. Până atunci, cele două părți vor fi în strânsă legătură pentru stabilirea unui calendar de negociere fără precedent în istoria UE.

În lipsa unui acord comercial bilateral, relațiile economice între Regatul Unit și Uniunea Europeană vor intra sub incidența reglementărilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

După trei ani și jumătate de zbateri, caracterizați de discuții aprinse, pe parcursul cărora Regatul Unit a suferit ”inutil”, la fel ca ”noi, ceilalți”, după cum preciza vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans într-o ”scrisoare de dragoste” publicată la 26 decembrie 2019, promisiunea politică a fostului premier David Cameron, transpusă în referendumul organizat la 23 iunie 2016, în care 17.410.742 (51.89%) dintre britanici au votat pentru părăsirea blocului comunitar, se va concretiza.

La 31 ianuarie 2020, ora 23.00 GMT (ora 1.00, ora României), statul care l-a dat istoriei pe Winston Churchill, personalitate politică britanică care a militat pentru crearea unei Europe unite după Al Doilea Război Mondial, idee explicată în discursul memorabil susținut în luna septembrie a anului 1946 în aula Universității din Zurich prin ”înființarea unui fel de State Unite ale Europei”, va părăsi Uniunea Europeană. 

Începe astfel ”povestea vechilor prieteni și a noilor începuturi”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu critică rezoluția Parlamentului European privind Strategia “De la fermă la consumator”: Impune fermierilor numeroase restricții. Nu ne dorim o criză alimentară

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Este necesar ca sectorul agricol să contribuie la dezideratul Uniunii privind o mai bună protecție a mediului, însă pentru atingerea acestor obiective nu trebuie sacrificate întregi sectoare de activitate, firme sau locuri de muncă, a atenționat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu în contextul dezbaterilor și adoptării unei rezoluții în Parlamentul European privind Strategia “De la fermă la consumator”. 

“Sunt de acord că este necesar ca sectorul agricol să contribuie la dezideratul Uniunii privind o mai bună protecție a mediului și asigurarea unei vieți cât mai sănătoase pentru toți cetățenii. Și este adevărat că agricultura are un rol important, de la calitatea alimentelor până la reducerea cantității de poluanți eliberați în mediul înconjurător. Nu sunt însă de acord ca pentru atingerea acestor obiective să sacrificăm întregi sectoare de activitate, firme sau locuri de muncă”, a afirmat Marinescu, într-o contribuție scrisă la dezbaterea asupra raportului Farm to Fork Strategy ce a avut loc săptămâna trecută în sesiunea plenară a Parlamentului European.

El a indicat că “nu poate susține un raport inițiativă proprie a PE, precum raportul De la fermă la consumator, care impune fermierilor numeroase restricții fără a avea la bază studii serioase care să identifice efectele acestor măsuri și pornind de aici să propună soluții reale și adecvate“.

“Deja avem o criză energetică, în mare parte cauzată de lipsa de realism a pachetului Pregătiți pentru 55%. Sunt convins că nimeni nu își dorește și o criză alimentară, cauzată de impunerea restricțiilor de mediu fără o analiză serioasă”, a subliniat eurodeputatul

Marinescu a mai spus că nu poate fi impusă obligativitatea reducerii pesticidelor fără termene clare și perioade tranzitorii, nu poate fi rezervată cel puțin 10% din suprafața agricolă pentru peisajul cu diversitate ridicată fără măsuri compensatorii și nu pot fi reduse abrupt efectivele fermelor de animale fără a asigura stabilitatea aprovizionării pieței europene.

Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o rezoluție prin care salută Strategia “De la fermă la consumator” și subliniază că este important să producem alimente sănătoase în mod sustenabil. Rezoluția a trecut cu 452 voturi pentru, 170 împotrivă și 76 abțineri.

Miza este atingerea obiectivelor Pactului verde european, inclusiv a celor referitoare la climă, biodiversitate, poluare zero și sănătate publică.

Eurodeputații au subliniat că este nevoie de o sustenabilitate crescută în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare cu alimente. Ei au reiterat că noi toți – de la fermieri la consumatori – avem un rol de jucat în acest demers. Eurodeputații doresc o garanție că fermierii pot câștiga o cotă-parte echitabilă din profitul asociat alimentelor produse sustenabil. Astfel, ei îndeamnă Comisia să depună mai multe eforturi – inclusiv prin adaptarea normelor referitoare la concurență – pentru a întări poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Comisia Europeană trebuie să îmbunătățească legislația privind calitatea vieții animalelor de fermă

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, consideră că Executivul european ar trebui să îmbunătățească legislația UE privind calitatea vieții animalelor de fermă.

”Directivele europene privind găinile ouătoare, porcinele și vițeii au permis introducerea de schimbări pozitive structurale în ceea ce privește modul de creștere a animalelor. În același timp, directiva generală și directiva privind puii de carne au avut un impact redus asupra calității vieții animalelor de fermă. Proiectul de raport pe care l-am votat astăzi in Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) a Parlamentului European invită Comisia să îmbunătățească aceste directive. Nu dorim o reglementare mai strictă, ci obiective și indicatori mai clari. Va rămâne astfel mai puțină marjă de interpretare, iar directivele vor putea fi implementate uniform în toate statele membre”, a precizat eurodeputatul român, membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Legislativul european.

În acest context, Comisia Europeană a fost invitată să propună ”un cadru comunitar pentru etichetarea voluntară a calității vieții animalelor, realist din punct de vedere tehnic. În prezent, sistemele de etichetare legate de calitatea vieții animalelor diferă de la țară la țară, sunt toate voluntare și includ aspecte precum trasabilitatea, sustenabilitatea și sănătatea.”

Dan Motreanu consideră că ”măsurile noi, chiar voluntare, trebuie însoțite de stimulente financiare suplimentare din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC).”

”Investițiile în îmbunătățirea calității vieții animalelor duc la costuri de producție mai ridicate pentru fermieri. De aceea, sprijinul financiar sau profitul economic de pe piață sunt esențiale pentru a permite crescătorilor să investească în îmbunătățirea calității vieții animalelor”, a completat acesta.

Continue Reading

S&D

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

România nu are în prezent niciun plan pentru cheltuirea prefinanțării care îi revine prin planul național de redresare și reziliență (PNRR) și nici nu a demarat procedurile de implementare la nivel de instituții, avertizează fostul ministru al afacerilor europene Victor Negrescu, actualmente eurodeputat. Acesta mai punctează că vina aparține guvernanților concentrați pe întreținerea unei crize politice „fără soluții”.

 

16 state europene utilizează deja fondurile din planurile de redresare, iar șansele României să dispună de vreun euro în acest an scad vertiginos confirmând ceea ce am spus încă de acum câteva luni. Vinovați pentru acest lucru sunt cei care au condus România în ultimul an, cei care nu au fost capabili să depună și să negocieze PNRR la timp și cei care au aruncat țara noastră într-o criză fără soluții. Problema pornește de la faptul că cei care conduc România nu au fost în stare să prezinte nici până astăzi un plan privind cheltuirea avansului, să amendeze mecanismul de implementare al PNRR așa cum a fost cerut de Comisia Europeană și partenerii sociali sau să demareze procedurile la nivel de instituții. Cu sau fără guvern, alte state au mișcat lucrurile. Ultima dovadă este Cehia care, în ciuda faptului că au trecut prin alegeri și că actualul executiv urmează a fi schimbat, au primit prima tranșă de 950 de milioane de euro. Doar la noi nu se poate”, avertizează fostul ministru al afacerilor europene, într-o postare pe Facebook.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, are la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată la 28 octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Până în acest moment, Executivul European a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență, dintre care a aprobat 22, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta, România, Finlanda și Estonia.

Comisia va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie, iar pentru Malta la 6 octombrie

Până la 28 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania, Portugalia, Cipru, Slovenia, Austria, Cehia, Croația și Slovacia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA16 mins ago

Starea Uniunii Energetice 2021: Sursele regenerabile depășesc combustibilii fosili ca sursă principală de energie a UE

ROMÂNIA22 mins ago

Eurostat: Româncele de peste 50 ani, printre femeile din UE care au beneficiat cel mai puțin de screening împotriva cancerului mamar

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI41 mins ago

Marian-Jean Marinescu critică rezoluția Parlamentului European privind Strategia “De la fermă la consumator”: Impune fermierilor numeroase restricții. Nu ne dorim o criză alimentară

Dan Motreanu49 mins ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Comisia Europeană trebuie să îmbunătățească legislația privind calitatea vieții animalelor de fermă

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisarul european pentru piața internă apreciază că Brexitul este ”o catastrofă” pentru Regatul Unit: Vedeţi ce se întâmplă pe rafturile supermarketurilor, la pompele de benzină

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană investește 1,5 miliarde de euro în proiecte inovatoare în domeniul tehnologiilor curate pentru a stimula tranziția verde a Europei

GENERAL2 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis l-a eliberat din funcție pe consilierul pentru afaceri europene Leonard Orban în vederea pensionării și l-a decorat pentru “susținerea proiectului european al României”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

SUA vor înființa un departament și un post de emisar însărcinați cu securitatea cibernetică: Consolidăm politica externă în fața ”provocărilor secolului XXI”

U.E.4 hours ago

Curtea de Conturi Europeană solicită o bună gestiune financiară a fondurilor de răspuns la pandemia de COVID-19: Cheltuielile UE continuă să prezinte erori

GENERAL2 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA22 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA23 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending