Președintele interimar Ilie Bolojan va participa marți la summitul extraordinar informal al Partidului Popular European în format de videoconferință și se va adresa, la Palatul Cotroceni, ambasadorilor străini la București, în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România.

Potrivit programului difuzat de Administrația Prezidențială, Bolojan va participa la summitul PPE începând cu ora 10:00.

De la ora 12:00 este programată întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, prilej cu care șeful interimar al statului român va susține un discurs.

Aceste prime acțiuni de politică externă ale lui Ilie Bolojan vin în contextul în care România nu participă luni la summitul convocat de președintele francez Emmanuel Macron și la care sunt invitați mai mulți lideri europeni pentru a discuta situația din Ucraina și problemele de securitate din Europa.

Vorbind într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro la München, ministrul de externe Emil Hurezeanu a precizat că reuniunea europeană de urgență găzduită de președintele francez Emmanuel Macron ar putea avea rolul de a pregăti un summit al Consiliului European în format 27 cât mai curând posibil și că România are toate argumentele pentru a lua parte la aceste discuții, neconfirmând participarea noastră la Paris.

Potrivit surselor de la Palatul Elysee, “președintele Republicii a dorit să inițieze consultări între liderii europeni cu privire la situația din Ucraina și problemele de securitate din Europa”.

Macron va avea o “întâlnire informală luni după-amiaza, 17 februarie, cu șefii de guvern din Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Spania, Țările de Jos și Danemarca, precum și președintele Consiliului European, președintele Comisiei Europene și secretarul general al NATO”, au transmis sursele citate.

Activitatea liderilor care se vor întruni la Paris “poate fi apoi extinsă în alte formate, cu scopul de a reuni toți partenerii interesați de pace și securitate în Europa”.

Corespondență din München

România rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite, unul dintre statele europene aflate într-o comunitate de destin și solicită o participarea Europei, inclusiv a României, în negocierile de pace din Ucraina, Bucureștiul având printre argumente și faptul că a donat pentru apărarea Ucrainei 25% din zestrea sa cea mai modernă de apărare antirachetă, a declarat ministrul de externe Emil Hurezeanu într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, la Conferința de Securitate de la München, în cadrul căreia a asigurat că discursul vicepreședintelui american J.D. referitor la alegerile din România nu reprezintă un sprijin pentru curentele anti-occidentale din țara noastră.

În cadrul Conferinței de Securitate de la München, ministrul Hurezeanu a precizat că a avut întâlniri – cu generalul Keith Kellogg, emisar special al președintelui SUA pentru Rusia Ucraina, cu membri ai Congresului american – care au reconfirmat că parteneriatul strategic dintre România și SUA se menține solid, în ciuda unor declarații critice.

“Generalul Kellogg, care este un mandarin al relațiilor de securitate, cunoaște bine România de multă vreme. Una din fiicele lui a lucrat în prima fază a războiului din Ucraina la Brăila, pentru a-i ajuta pe refugiații ucrainieni (…) A repetat cuvintele pe care ni le-a adresat colegilor militari la o reuniune din iunie anul trecut, din Statele Unite, când a spus că America are în România un aliat loial, puternic și durabil”, a afirmat Hurezeanu.

Referindu-se la discursul vicepreședintelui J.D. Vance, care a menționat anularea alegerilor prezidențiale din România, Hurezeanu a explicat că aceste afirmații reflectă preocupările interne ale SUA privind procesele electorale și nu reprezintă un sprijin pentru curentele anti-occidentale din România.

“Din discursul vicepreședintelui Vance, critic și foarte direct îndreptat spre situația din România, nu a reieșit că administrația nouă a Statelor Unite, nici măcar vicepreședintele însuși, sprijină curentele anti-occidentale din România“, a spus ministrul de externe, precizând că decizia anulării alegerilor aparține celei mai înalte instanțe judiciare din România și că serviciile de informații au oferit probele pe care le-au avut și le-au putut face publice.

Șeful diplomației române a explicat că “există o sensibilitate americană la probleme legate de alegeri”, amintind faptul că reprezentanții administrației Trump și susținătorii acesteia au criticat administrația Biden, iar “partizanii administrației Trump, în mod radical au intrat în Capitoliu la câteva zile după ce s-au anunțat rezultatele alegerilor”. “Cred că aici a fost o vulnerabilitate a propriei experiențe, apropo, a propriei atitudini legate de alegeri”, a argumentat Hurezeanu.

Ministrul a evidențiat, de asemenea, importanța participării României și a celorlalte state europene în negocierile de pace pentru Ucraina, având în vedere sprijinul consistent oferit de acestea Kievului și sprijinul pace durabilă și justă în regiune.

Potrivit lui Hurezeanu, emisarul special pentru pace al președintelui Trump “a acceptat punctele noastre de vedere, le a confirmat, a spus că n-are nicio îndoială” cu privire la viziunea românească asupra viitoarelor negocieri de pace. 

“Nu vrem ca Ucraina să piardă. Acest război nu trebuie pierdut de Ucraina și în niciun caz nu trebuie câștigat de Rusia“, a subliniat ministrul de externe, considerând că modul în care administrația Trump a abordat discuțiile la Conferința de Securitate prin afirmația că Europa va fi consultată, dar exclusă de la tratative a reprezentant “o operațiune de testare” a unității și coeziunii europenilor, aceea că Statele Unite împreună cu Rusia poate să treacă peste capul europenilor.

Șeful diplomației române a precizat că reuniunea europeană de urgență găzduită de președintele francez Emmanuel Macron ar putea avea rolul de a pregăti un summit al Consiliului European în format 27 cât mai curând posibil și că România are toate argumentele pentru a lua parte la aceste discuții, neconfirmând participarea noastră la Paris.

“Vrem să participăm alături de aliații noștri din NATO și din Uniunea Europeană la tratativele de pace și vrem să fim parte și la reconstrucția Ucrainei, pentru că rolul nostru în acest război de ajutorare a Ucrainei a fost dintre cele mai importante (…) Nu avem doar frontiera cea mai lungă cu Ucraina, ci am sprijinit transferul a peste un milion de refugiați, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 și 60 de milioane de tone de cereale ucrainiene prin porturile noastre, antrenăm piloți de 16 ucrainieni. Am cedat Ucrainei unul din bateriile Patriot, una din cele cele patru, 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă. Suntem una din țările care respectă pactele, tratativele. Suntem una din țările europene aflate într-o comunitate de destin cu Statele Unite încă de la Revoluția Română”, a conchis Hurezeanu.

Corespondență din München

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a oferit sâmbătă un sfat tranșant membrilor europeni ai Alianței militare în fața unei administrații americane mai conflictuale.

“Intrați în dezbatere, nu plângându-vă …., ci venind cu idei concrete”, a declarat el la Conferința de Securitate de la München, în cadrul unui panel intitulat “Pay or Prey? NATO, the U.S., and Transatlantic Security” la care a participat alături de 

La Conferința de Securitate, americanii și europeni s-au duelat în declarații la München despre respectarea valorilor democratice, cu vicepreședintele american J.D. Vance criticând regresul democratic al Europei, context în care a citat și anularea alegerilor prezidențiale din România, iar apogeul a fost atins de afirmația generalului Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Rusia și Ucraina, conform căreia Europa va fi consultată – dar în cele din urmă exclusă – de la discuțiile de pace planificate între Rusia, SUA și Ucraina, deoarece unul dintre motivele pentru care acordurile de pace anterioare dintre Ucraina și Rusia au eșuat a fost că la masă au fost prezente prea multe țări care nu aveau capacitatea de a executa un fel de proces de pace.

Oficialii europeni au avertizat că, dacă nu sunt implicați în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, un acord nu va funcționa, dar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că membrii europeni ai NATO trebuie să “înceteze să se plângă” că sunt marginalizați și ar trebui, în schimb, să vină cu “idei concrete” pentru a pune capăt războiului în condiții echitabile pentru Kiev.

Înaltul oficial  a confirmat, de asemenea, că Alianța va ajunge la un nou acord cu privire la obiectivele privind cheltuielile de apărare atunci când membrii se vor întâlni în iunie pentru un summit la Haga, în Olanda.

“Va fi un număr mult mai mare de 2%”, a spus Rutte, fără a oferi detalii mai specifice, dar a indicat că procentul va fi “considerabil mai mare de 3%”.

Problema spinoasă a cheltuielilor de apărare ale NATO este o parte esențială a diviziunii și a disconfortului tot mai mari dintre SUA și Europa, dar tema principală la Conferința de la München a fost legată de excluderea europenilor de la negocierea unei păci în Ucraina, după ce președintele american Donald Trump a vorbit la telefon cu omologul său Vladimir Putin și a convenit cu acesta începerea imediată a negocierilor.

Citiți și MSC 2025 | “De ce se teme Rusia? Ce ar împiedica Rusia să încalce garanțiile de securitate?”, întreabă miniștrii europeni: Aderarea Ucrainei la NATO, cea mai ieftină opțiune

Însă, secretarul general al Alianței a subliniat, de asemenea, că “totul este pe masă” în orice discuții de pace pentru a pune capăt luptelor din Ucraina. Există confuzie cu privire la acest aspect, deoarece Trump și Hegseth au exclus aderarea Ucrainei la NATO și au afirmat că Kievul nu va putea recupera toate teritoriile confiscate de Rusia

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a folosit discursul său de pe scena Conferinței de Securitate pentru a avertiza că Europa va fi probabil exclusă din negocieri. El a vorbit despre temerile că SUA ar putea plănui să încheie un acord bilateral cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.

“Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru fără implicarea noastră. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina, nicio decizie privind Europa fără Europa”, a spus el, cerând garanții de securitate și considerând aderarea la NATO ca fiind cea mai ieftină opțiune.