Connect with us

U.E.

Emmanuel Macron: Dacă nu se va considera o putere mondială, Europa va dispărea geopolitic și nu va mai fi stăpâna propriului destin

Published

on

După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”.

În același interviu acordat în biroul său de la Palatul Elysee pentru The Economist și publicat la 6 noiembrie, Emmanuel Macron a insistat că ”nu dramatizează” și că încearcă să fie ”lucid”: subliniind trei mari riscuri pentru Europa: ca ea “să uite că este o comunitate”, “dezalinierea” politicii americane de proiectul european şi emergenţa puterii chineze “care marginalizează clar Europa”.

După 70 de ani, s-a reuşit un mic miracol geopolitic, istoric, civilizaţional: o ecuaţie politică fără hegemonie, care permite pacea. (…) Însă există azi o serie de fenomene ce ne pun într-o situaţie la marginea prăpastiei“, a insistat Macron, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Detaliind fiecare dintre cele trei riscuri, șeful statului francez a vorbit despre ”greșeala profundă” în cadrul UE reprezentată de ”reducerea anvergurii politice a proiectului, începând cu anii 1990”.

Macron a atenționat că UE “se epuizează în urma Brexit-ului”, în condițiile în care președintele francez a fost unul dintre cei mai fermi și puțin flexibili lideri în fiecare negociere ce a vizat extinderea termenului de retragere a Marii Britanii

Pentru prima dată, un președinte SUA nu împărtășește ideea proiectului european

În ce privește al doilea pericol, aceste este reprezentat de SUA, care rămân “marele nostru aliat”, dar care “privesc în altă parte”, spre “China şi continentul american”.

Macron apreciază că aceată basculare a fost amorsată de Barack Obama, “însă pentru prima dată, avem un preşedinte american care nu împărtăşeşte ideea proiectului european, iar politica americană nu se mai aliniază la acest proiect”.

Instalați într-o perioadă similară în fruntea statelor lor, în 2017, Donald Trump și Emmanuel Macron au dezvoltat o relație apropiată, deși marcată de tensiuni. Liderul de la Casa Albă a fost invitat special la primele festivități de Ziua Națională a Franței organizate de Emmanuel Macron, în timp ce președintele francez a devenit primul lider străin primit într-o vizită de stat la Washington în timpul administrației Trump.

În schimb, Donald Trump a intrat în nenumărate rânduri în coliziune politică cu aliații europeni, atât în cadrul NATO în privința cheltuielilor militare, cât și la nivel internațional, în dosarul nuclear iranian, acordul privind schimbările climatice sau relațiile comerciale. Administrația Trump critică deopotrivă eforturile europene în materie de apărare, iar președintele SUA a declarat de mai multe ori că ”Uniunea Europeană a fost creată ca să ne bată economic”.

”G2-ul SUA-China” marginalizează Europa

Nu în ultimul rând, Macron a vorbit și despre cel de-al treilea risc și anume că reechilibrarea lumii vine la pachet cu emergenţa – vreme de 15 ani – a puterii chineze, care creează un risc de bipolarizare şi marginalizare clară a Europei.

Şi la acest risc de “G2”, SUA/China, “se adaugă revenirea puterilor autoritare, în vecinătatea Europei, care ne fragilizează de asemenea foarte profund”, adăugă Macron, citând Turcia şi Rusia.

Pe de altă parte, interviul realizat la 21 octombrie a fost publicat în timp ce Emmanuel Macron s-a aflat la Shanghai și la Beijing, acolo unde Franța și China au semnat contracte în valoare de 15 miliarde de dolari, într-un semnal că Parisul respinge ca tensiunile comerciale dintre Washington și Beijing să afecteze Europa.

În consecinţă, Macron a estimat că dacă europenii nu au “o trezire, o conştientizare a acestei situaţii şi o decizie care să sesizeze acestea, riscul este mare ca, pe termen lung, Europa să dispară geopolitic sau în orice caz să nu mai fie stăpâna propriului destin”.

Poziția exprimată de Emmanuel Macron în interviul citat se înscrie în abordarea pe care Franța, în mare măsură alături de Germania, pledează pentru ca Europa să își ia destinul în propriile mâini, în timp ce Parisul vede din autonomia strategică și de securitate a Europei un obiectiv tot mai necesar, inclusiv în raport cu SUA.

De asemenea, președintele Franței este recunoscut pentru declarațiile care generează tensiuni și dezbateri. În luna august, cu puțin timp înainte de a găzdui summitul G7, președintele francez l-a primit pe omologul său rus la reședința sa de vară, evocând o ”Europă de la Lisabona la Vladivostok”, unde Rusia are un loc complet în familia europeană.

Emmanuel Macron este considerat cel mai influent lider european după ce a contribuit decisiv la finalizarea negocierilor în procesul de numire a liderilor instituțiilor UE, iar recent Franța a blocat începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană apreciază că alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o ”atmosferă de intimidare a vocilor critice și independente”

Published

on

© European Union, 2018

Comisia Europeană apreciază că alegerile parlamentare desfășurate de vineri până duminică în Rusia s-au desfășurat într-o ”atmosferă de intimidare”, anunță DPA și EFE, citate de Agerpres.

Peter Stano, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat la Bruxelles că ”ceea ce am văzut în cazul Rusiei în ultimele zile este că aceste alegeri au avut loc într-o atmosferă de intimidare a vocilor critice şi independente.”

Totuşi, acesta a evitat să precizeze dacă executivul comunitar va recunoaşte rezultatul scrutinului din Rusia, întrucât, explică el, aceasta este o competenţă a statelor membre ale UE, care iau propriile decizii.

Germania s-a declarat şi ea preocupată de informaţiile venite din partea unor observatori independenţi şi politicieni ruşi de opoziţie despre presupuse neregularităţi la alegerile legislative din Rusia. ”Acuzaţiile trebuie luate în serios şi clarificate”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert.

Guvernul german, adaugă Seibert, mai este preocupat de faptul că ”presiunea în creştere asupra opoziţiei şi societăţii civile” înaintea alegerilor ”a condus la o pierdere a diversităţii sociale şi participării democratice.”

Rusia Unită a obţinut 49,85% din voturi, rezultat mai slab faţă de ultimele alegeri, dar care se traduce în peste 300 din cele 450 de mandate ale Dumei de Stat, astfel că partidul prezidenţial va putea să adopte legi şi să efectueze reforme constituţionale fără a avea nevoie să se alieze cu alte forţe politice, informează EFE, citat de Agerpres.

Secretarul general al partidului Rusia Unită, Andrei Turchak, a estimat la 315 numărul mandatelor pe care acest partid le va obţine acum în Dumă, faţă de 334 după alegerile din urmă cu cinci ani.

Prezenţa la vot a fost de puţin peste 45%, dar adăugându-i şi pe cei circa 2,6 milioane de alegători care au votat electronic aceasta ajunge la 51,68%.

Pe locul doi se situează Partidul Comunist, cu 18,96% din voturi, faţă de 13,34% la alegerile din 2016. Au mai trecut pragul electoral de 5% Partidul Liberal-Democrat (7,50%), formaţiunea social-democrată Rusia Justă (7,44 %) şi o formaţiune recent constituită şi denumită ”Oameni noi” (5,33%), pe care unii o consideră un proiect al Kremlinului pentru a diviza votul protestatar.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro, deoarece nu și-a încetat activitățile de extracție a lignitului la mina Turów, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Mina cu carieră deschisă de la Turow este situată pe teritoriul polonez, aproape de granițele Cehiei și ale Germaniei. În conformitate cu o lege poloneză din 2008, valabilitatea unei concesiuni miniere de lignit poate fi prelungită o singură dată pentru o perioadă de șase ani, fără nicio evaluare a impactului asupra mediului, în cazul în care această prelungire este motivată de gestionarea rațională a zăcământului fără a extinde domeniul de aplicare al concesiunii.

La 24 octombrie 2019, operatorul a depus o cerere de prelungire a concesiunii respective cu șase ani, iar pe 21 ianuarie 2020, directorul regional pentru protecția mediului din Wrocław a adoptat decizia privind condițiile de mediu pentru proiectul referitor la continuarea exploatării zăcământului de lignit de la Turów până în 2044 (“decizia EIA”).  La 24 ianuarie 2020, operatorul a anexat la decizia EIA din 2019, cererea de prelungire a concesiunii miniere, printr-o decizie din 20 martie 2020, ministrul climei a acordat permisiunea pentru exploatarea lignitului până în 2026.

Prin acordarea acestei autorizații, Polonia a încălcat dreptul UE în mai multe privințe. Republica Cehă a sesizat Comisia Europeană la 30 septembrie 2020, iar la 17 decembrie 2020, Comisia a emis un aviz motivat în care a criticat Polonia pentru mai multe încălcări ale dreptului Uniunii. În special, Comisia a considerat că, prin adoptarea unei măsuri care permitea o prelungire cu șase ani a unei autorizații de exploatare a lignitului fără a efectua o evaluare a impactului asupra mediului, Polonia a încălcat Directiva privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Considerând că Polonia a încălcat dreptul UE, Republica Cehă a introdus o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor la Curtea de Justiție a Uniunii Europene la 26 februarie 2021.

Astfel, Republica Cehă a solicitat Curții, în cadrul unei proceduri provizorii, să dispună imediat Poloniei să să înceteze activitățile de extracție a lignitului în mina Turów. Prin ordonanța sa din 21 mai 2021 6 (denumită în continuare “ordonanța de urgență”), vicepreședintele Curții a admis cererea Republicii Cehe până la pronunțarea hotărârii definitive. Considerând că Polonia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau în temeiul acestei ordonanțe, Republica Cehă a formulat, la 7 iunie 2021, o cerere prin care a solicitat obligarea Poloniei la plata unei penalități cu titlu cominatoriu zilnice de 5 000 000 de euro către bugetul UE pentru neîndeplinirea obligațiilor sale. Polonia, pentru partea sa, a formulat o cerere prin care a solicitat anularea ordonanței provizorii. 

Prin ordonanța de luni, 20 septembrie, vicepreședintele Curții, Rosario Silva de Lapuerta, a respins cererea Poloniei și a obligat acest statul membru să plătească Comisiei o penalitate cu titlu de penalitate cu titlu cominatoriu de 500.000 de euro pe zi, de la data notificării acestei ordonanțe Poloniei și până la data la care statul membru se conformează ordonanței provizorii.

În primul rând, în ceea ce privește cererea Poloniei de anulare a ordonanței provizorii ca urmare a unei modificări a circumstanțelor, vicepreședintele subiniază că argumentele prezentate de Polonia în sprijinul cererii sale sunt, în esență, o simplă repetare sau o dezvoltare a argumentelor invocate de către statul membru în observațiile sale scrise cu privire la cererea de măsuri provizorii formulată de către Cehia la 26 februarie 2021.

În al doilea rând, în ceea ce privește cererea Republicii Cehe de plată a unei penalități cu titlu cominatoriu, vicepreședintele observă că articolul 279 din TFUE conferă Curții competența de a prevedea orice măsură provizorie pe care o consideră necesară pentru a se asigura că decizia finală este pe deplin eficientă. O astfel de măsură poate implica, printre altele, prevederea unei penalități cu titlu cominatoriu în cazul în care o ordonanță adresată unei părți nu este respectată de partea în cauză.

Continue Reading

U.E.

Combaterea spălării banilor: Olanda se află în fruntea unei mișcări paneuropene de interzicere a bancnotei de 500 euro și de plafonare a plăților în numerar

Published

on

© European Union, 2012/Source: EC - Audiovisual Service

Ministrul olandez de finanțe  Wopke Hoekstra coordonează un demers la nivel european pentru a scoate în afara legii bancnota de 500 de euro și transferurile de numerar de până la 5.000 de euro, pentru a preveni spălarea de bani și alte comportamente ilicite, potrivit portalului DutchNews.nl, preluat de Agerpres.

Potrivit ministrului, inițiativa beneficiază de sprijinul Belgiei, Franței, Italiei și Spaniei, existând un spațiu suficient pentru ca fiecare țară în parte să reducă și mai mult pragul plăților în numerar.

Hoekstra și omologii săi europeni doresc eliminarea completă a bancnotei, deoarece aceasta este folosită în principal în tranzacții ilegale.

„Analizele arată că bancnotele ajung mai ales în țări din America Latină, Mexic și China, țări în care nu poți plăti nici măcar un pachet de unt în euro„, a declarat la vremea respectivă Theo Akse, fost șef al FIU, organismul de supraveghere a luptei împotriva spălării banilor, pentru Telegraaf.

Ca parte a unui plan național de combatere a spălării banilor, prezentat în 2019, Hoekstra pregătește o limitarea la 3.000 de euro a plăților în numerar pentru Țările de Jos. Totuși, eliminarea bancnotei nu va avea niciun impact asupra clienților obișnuiți, potrivit ministrului, deoarece plățile în numerar în Olanda depășesc rareori 1.000 de euro.

Bancnota de 500 de euro, care nu mai este tipărită, mai are în circulație 400 de milioane de exemplare, echivalentul a aproximativ 200 de miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană apreciază că alegerile din Rusia s-au desfășurat într-o ”atmosferă de intimidare a vocilor critice și independente”

COMUNICATE DE PRESĂ7 hours ago

„Fii de 10” și descoperă bucuria culturii urbane la Strada de C`Arte, o sărbătoare a artelor și a științelor care oferă iubitorilor de cultură o experiență în lumea cunoașterii, imaginației și creației

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Polonia este obligată să plătească Comisiei Europene o penalitate zilnică de 500.000 de euro pentru că nu a încetat extracțiile de lignit la mina Turów

ROMÂNIA7 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării a discutat la Atena cu omologii din NATO pe tema războiului hibrid, a dezinformării și a atacurilor cibernetice

NATO7 hours ago

Rapid Trident 2021. Ucraina a început exerciții militare comune cu forțele SUA și aliați din NATO, ce aduce împreună 6000 de soldați din 15 țări

ROMÂNIA7 hours ago

Șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a fost demis de premierul Florin Cîțu. Reacția USR PLUS

U.E.8 hours ago

Combaterea spălării banilor: Olanda se află în fruntea unei mișcări paneuropene de interzicere a bancnotei de 500 euro și de plafonare a plăților în numerar

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Centrul european de competențe în securitate cibernetică, prima structură UE cu sediul la București, angajează director executiv

SUA9 hours ago

Visa Waiver. Premierul Croației anunță ridicarea vizelor americane pentru cetățenii țării sale: Decizia va fi luată în câteva zile

ROMÂNIA10 hours ago

Fondatorul Asociației Române a Profesioniștilor Mass Media, Horia Alexandrescu, a decedat la vârsta de 74 de ani

INTERVIURI10 hours ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI2 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA2 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D5 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Team2Share

Trending