Connect with us

INTERNAȚIONAL

NATO aniversează 70 de ani de la înființare acolo unde totul a început: La Washington, Jens Stoltenberg va deveni primul secretar general al Alianței ce va susține un discurs în fața Congresului SUA

Published

on

©️ NATO/ Flickr

NATO aniversează pe 4 aprilie șapte decenii de la înființarea Alianței, când 12 state de pe ambele maluri ale Atlanticului de Nord au pus bazele acestei structuri politico-militare prin Tratatul semnat la Washington. Tot în capitala SUA, miniștrii de Externe din țările aliate se vor reuni în perioada 3-4 aprilie, iar secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va deveni primul înalt oficial al Alianței care se va adresa Congresului SUA, pe data de 3 aprilie.

Potrivit unui comunicat al Alianței remis CaleaEuropeană.ro, miniștrii de Externe din țările NATO se vor reuni la Washington la data respectivă pentru a marca solemnul moment al celor 70 de ani de la înființarea Alianței, aniversare ce coincide și cu celebrarea a 20, respectiv 15 ani, de la primele extinderi ale NATO post-Război Rece în Europa Centrală și de Est, când 10 state au aderat la Alianță, inclusiv România.

Mai mult, Jens Stoltenberg, va fi primul secretar general al NATO care se va adresa Congresului SUA. Din 1874 și până în prezent, 120 de lideri mondiali au susținut discursuri în sesiuni reunite ale Camerei Reprezentanților și Senatului, cel mai recent discurs fiind cel al președintelui francez Emmanuel Macron, în aprilie 2018. Din cele 120 de discursuri, unul aparține și unui președinte al României, Emil Constantinescu, la 15 iulie 1998.

Este o mare onoare să fiu invitat să vorbesc la o sesiune comună a Congresului SUA. Sunt recunoscător pentru invitația bipartizană de a face acest lucru și, bineînțeles, voi accepta această invitație, de fapt aștept cu nerăbdare să vorbesc în fața Congresului”, a declarat Stoltenberg, săptămâna trecută, în contextul prezentării raportului anual al NATO.

El a insistat și a spus că acest discurs reprezintă ”o mare oportunitate pentru NATO și este o mare recunoaștere pentru toți cei 29 de aliați și pentru ceea ce facem împreună. Arată că NATO livrează și că facem mai mult împreună, America de Nord și Europa, decât am făcut de mulți ani”.

Invitația a fost făcută de Nancy Pelosi, șefa Camerei Reprezentanților, care i-a transmis lui Stoltenberg că ”în acest moment critic pentru Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană, Congresul SUA și poporul american așteaptă cu nerăbdare mesajul dumneavoastră de prietenie și parteneriat, în timp ce lucrăm împreună pentru a întări alianța noastră vitală și a avansa un viitor al păcii în întreaga lume”.

Discursul lui Stoltenberg va fi marcat și de contextul politic în care se află Alianța, unul determinat de relațiile dintre administrația Trump și aliații europeni, dar și de raporturile dintre Donald Trump și opozanții săi politici din Congres.

Presa americană a relatat recent faptul că președintele SUA este dispus să solicite aliaților să asigure costurile pentru bazele militare americane pe care le găzduiesc. O altă informație apărută în mass-media din Statele Unite a fost cea privind anumite discuții private ale lui Donald Trump pe parcursul anului 2018, în care liderul de la Casa Albă ar fi evaluat posibilitatea retragerii SUA din NATO. La scurt timp, posibila intenție a lui Donald Trump de a retrage SUA din NATO a fost blocată printr-un vot bipartizan copleșitor în Camera Reprezentanților, cameră controlată de democrați și condusă de Nancy Pelosi.

Citiți și La 70 ani de la înființare, NATO se întoarce la ”prima sa casă”: Summit-ul aniversar al liderilor euro-atlantici din 2019 va avea loc la Londra în luna decembrie

NATO împlinește 70 de ani de la înființare pe 4 aprilie. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Cele 12 state fondatoare sunt: Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg,  Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Olanda și SUA. 

În 1949, Alianța s-a format din state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul „un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

La acel moment, explicația formării Alianței a fost sintetizată de primul său secretar general, britanicul Lord Ismay, care spunea că NATO a luat ființă ”pentru a ține Uniunea Sovietică departe, America aproape și Germania la pământ”.

Cei 70 de ani de la înființare vor fi aniversați și în luna decembrie, la Londra – gazda primului sediu NATO, la o reuniune specială a șefilor de stat sau de guvern.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

George Maior, ambasadorul României în SUA: Relaţia transatlantică este vitală, iar o Europă puternică este în interesul strategic al Statelor Unite

Published

on

@Ambasada României în Statele Unite ale Americii

Ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, George Cristian Maior, a participat marți, 23 aprilie 2019, alături de ambasadorii Uniunii Europene şi Finlandei în SUA, la conferinţa ,,Transatlantic Relations in a Time of Political Transition”, organizată de Universitatea George Washington, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Ambasadei României în Statele Unite ale Americii.

Potrivit postării, conferinţa a fost primul eveniment public la care a participat noul ambasador al UE în SUA, Stavros Lambrinidis, după prezentarea oficială a scrisorilor de acreditare către preşedintele american.

De asemenea, evenimentul a oferit oportunitatea transmiterii unui mesaj comun de susţinere a parteneriatului UE-SUA din partea reprezentanţilor diplomatici ai UE, actualei Preşedinţii române şi viitoarei Preşedinţii finlandeze a Consiliului UE.

 

În cadrul intervenţiei sale, ambasadorul George Cristian Maior a subliniat că relaţia transatlantică este vitală, atât pentru UE, cât şi pentru SUA, iar o Europă puternică este în interesul strategic al Statelor Unite, se mai spune în postara ambasadei.

Amintim faptul că săptămâna trecută, Ambasadorul George Cristian Maior a susținut în premieră pentru un reprezentant al României, un discurs în plenul Camerei Reprezentanților statului Arizona în care a vorbit în special despre soliditatea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite și a cooperării pe dimensiunile politico-militară și economică. De asemenea, Camera Reprezentanților din Arizona a adoptat o proclamație oficială în onoarea diplomatului român, pentru devotamentul acestuia în serviciul public și dezvoltarea relațiilor româno-americane.

Citiți și Camera Reprezentanților din statul american Arizona a adoptat o proclamație oficială în onoarea ambasadorului României în SUA, George Maior, pentru rolul său în dezvoltarea relațiilor româno-americane

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Oficial: Primul summit Vladimir Putin – Kim Jong-un va avea loc joi, la Vladivostok, fiind “un eveniment cheie în relațiile bilaterale”

Published

on

©️ Kremlin/ Wikipedia

Liderul nord-coreean Kim Jong-un se va întâlni cu preşedintele rus Vladimir Putin joi, la Vladivostok, a anunţat marţi Iuri Ușavok, un consilier de la Kremlin, citat de AFP, potrivit Agerpres.

Iuri Uşakov a declarat presei că întâlnirea la vârf este “un eveniment cheie în relaţiile bilaterale”.

Agenţia de presă KCNA din Coreea de Nord confirmase anterior că summitul ruso-coreean va avea loc “în curând”, fără însă a preciza data

Ultima reuniune bilaterală Coreea de Nord-Rusia a fost în 2011, când președintele de atunci, Dmitri Medvedev, s-a întâlnit cu Kim Jong-il, fostul lider de la Pyongyang și tatăl lui Kim.

Potrivit estimărilor experților în relații internaționale, reuniunea celor doi lideri se va încheia fără niciun acord major sau oferte între cele două țări, relatează BBC.

În afară de obținerea recunoașterii internaționale și consolidarea poziției Coreei de Nord în discuțiile viitoare cu Washingtonul, Kim este în primul rând interesat să obțină sprijin financiar din partea Moscovei pentru a stimula puțin economica suferindă a țării. Însă este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, deoarece Rusia este foarte reticentă să cheltuie bani pe un stat imprevizibil sau să încalce sancțiunile internaționale impuse regimului nord-coreean pentru defășurarea programului său de arme nucleare, cu atât mai mult cu cât ea însăși suferă economic de pe urma restricțiilor impuse de UE și SUA pe fondul anexării Crimeei, se mai spune în sursa citată. În cel mai bun caz, întâlnirea dintre Kim și Putin ar trebui să fie un câștig diplomatic pentru Rusia în relația cu SUA și China, cărora le-ar transmite, astfel, intenția de a se poziționa în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

China își exprimă opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA față de țările care continuă să cumpere petrol din Iran: Cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională

Published

on

@Ambasada Republicii Populare Chineze în Suedia

China, unul dintre principalii importatori de petrol iranian, a protestat marţi faţă de decizia SUA de a sancţiona ţările care continuă să cumpere petrol din Iran, informează AFP, preluat de Agerpres.

,,China îşi exprimă opoziţia fermă faţă de sancţiunile unilaterale ale SUA”, a declarat în faţa presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze, Geng Shuang, apreciind că decizia americană va ,,intensifica tulburările în Orientul Mijlociu”.

,,Cooperarea normală în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale, inclusiv China, este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională; astfel trebuie respectată și protejată”, a punctat acesta.

Administrația SUA a anunțat că toate țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane. Președintele american Donald Trump a decis că nu vor mai exista țări scutite de aceste sancțiuni după ce actualele excepții vor expira, în luna mai, a anunțat, luni, Casa Albă, potrivit CNN. Derogările care care permiteau unui număr de opt pieţe (China, India, Turcia, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Italia şi Grecia) să importe ţiţei din Iran nu se vor mai aplica începând cu 2 mai, potrivit sursei citate. 

„Scopul acestei decizii este să aducă exporturile de petrol ale Iranului la zero, pentru a lăsa regimul (de la Teheran, n.r.) fără principala sursă de venit”, se arată în declarația semnată de Sarah Sanders, secretarul de presă al Casei Albe, relatează Digi24.

De asemenea, Secretarul de stat Mike Pompeo a precizat că scopul aceste măsuri este de a lăsa Iranul fără „fondurile pe care le-a folosit pentru a destabiliza Orientul Mijlociu timp de zeci de ani” și de a determina Iranul să se comporte „ca o țară normală”.

Citiți și Administrația lui Donald Trump continuă seria măsurilor îndreptate împotriva Teheranului: Țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane

Pompeo a mai spus că Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au fost de acord să asigure cantitatea necesară de petrol pentru piețe, astfel încât să compenseze pentru pierderea petrolului Iranian de pe piață.

Această măsură, care a provocat un salt al preţului la petrol, se anunţă deosebit de delicată pentru Beijing, angajat în negocieri complexe comerciale cu administraţia Donald Trump şi, în mod tradiţional, unul dintre primii clienţi ai Teheranului.

Potrivit agenţiei specializate S&P Global Platts, Iranul a exportat în medie 1,7 milioane de barili de petrol pe zi în luna martie, 628.000 doar în China.

Fără să precizeze dacă Beijingul va suspenda sau nu importurile sale de ţiţei iranian, Geng a adăugat că China va continua să ,,protejeze drepturile legitime ale companiilor chineze”. De asemenea, acesta a cerut SUA să respecte interesele și preocupările Chinei, relatează Agerpres.

În plus, a spus diplomatul chinez, ,,în calitate de producător important de petrol, exportul de țiței al Iranului are o mare importanță pentru stabilitatea pieței mondiale a energiei”. Prin urmare, a avertizat acesta, măsura luată de Statele Unite ,,va intensifica tulburările în Orientul Mijlociu şi de pe piaţa energetică internaţională”. În acest sens, Shuang a îndemnat SUA ,,să acționeze într-o manieră responsabilă și să joace un rol constructiv, în loc să facă contrariul”, potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei Republicii Chineze în Suedia. 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending