Connect with us

NATO

EXCLUSIV Un român a fost ales președintele Comitetului NATO pentru bugete, funcție pe care o va exercita începând cu 1 septembrie

Published

on

Colonelul-inginer Gane Marius Cristian va ocupa, începând cu data de 1 septembrie 2019, funcţia de preşedinte al Comitetului NATO pentru bugete (BC), în urma unui proces de selecție care a debutat în anul 2018 și s-a finalizat în luna februarie a anului în curs, potrivit unei informări a Ministerului Apărării remise CaleaEuropeană.ro.

”Funcția de președinte al Comitetului NATO pentru bugete (BC) urmează a fi exercitată de către colonelul inginer Gane Marius Cristian, începând cu 1 septembrie 2019”, a transmis MApN.

Președintele BC are ca principal atribut prezidarea reuniunilor Comitetului, în formatele stabilie la nivel NATO (pentru bugetul militar și pentru bugetul civil), la care participă reprezentanții naționali din statele membre.

”Rolul acestuia este acela de coordonator și facilitator al discuțiilor în vederea luării deciziilor pe subiecte specifice resurselor financiare comune NATO”, au mai spus reprezentanții MApN.

În ceea ce privește candidații, aceștia sunt nominalizați de statele membre, urmând apoi să fie votați în cadrul unei reuniuni speciale, decizia fiind adoptată prin unanimitate.

”Procedural, procesul de selecţie durează aproximativ 4 luni şi se finalizează în luna februarie a anului încheierii mandatului preşedintelui în exerciţiu. Selecţia propriu-zisă presupune nominalizarea candidaţilor de către statele membre şi se finalizează prin exprimarea preferinţei acestora pentru unul dintre candidaţii propuşi, prin vot închis în cadrul unei reuniuni speciale la nivelul comunităţii pentru resurse. Decizia este luată prin unanimitate”, a mai spus MapN.

Nu există criterii stricte privind profilul candidatului, dar conform uzanţelor, ponderea determinantă este reprezentată de experienţa şi contribuţia acestuia în comitetele NATO pentru resurse, expertiza în domeniul resurselor comune sau personalitatea.

De altfel, preambulul etapei finale de selecţie este marcat de o etapă de promovare şi prezentare a candidaţilor, în care sunt evaluate experienţa şi opiniile acestora, inclusiv pe marginea subiectelor de actualitate în domeniul resurselor comune NATO. Conform uzanţelor, procedura de selecţie nu se mediatizează, fiind derulată doar cu implicarea autorităţilor statelor membre.

Potrivit ultimelor estimări ale Alianței Nord-Atlantice consemnate în cel mai recent raport, cheltuielile pentru apărare ale României s-au ridicat la 1.92% din PIB în anul 2018, ușor sub țina de 2% asumată de aliați.

Citiți și:

Raport NATO 2018 | Secretarul general al Alianței explică de ce România a ratat pentru al doilea an consecutiv ținta de 2% din PIB pentru Apărare: ”Creșterea PIB a fost mai mare decât s-au așteptat”

Astfel, România a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, cu 14 procente peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Anul trecut, România a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

În 2018, țara noastră a fost devansată de Luxemburg (42%) și Letonia (puțin peste 35%).

Statele care au alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare au fost: SUA (3,3%), Grecia (2,2%), Marea Britanie (2,1%), Estonia (2,05%), Polonia (2%), Letonia (2%) și Lituania (2%). Cel de-al 8-lea buget al Apărării în cadrul NATO în 2018 a fost cel al României, în jur de 1,9%, înaintea unor țăr precum Franța (1,8%), Croația (1,7%) sau Turcia (1,6%).

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

NATO la 70 ani: Cascada Niagara a fost iluminată în albastru, culoarea drapelului Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Cascadele din Niagara au fost iluminate duminică seară, 14 iulie, în culorile drapelului NATO, marcând aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței și vizita secretarului general Jens Stoltenberg în America de Nord.

La ora 22:00 ora locală, ambele părți ale cascadei au fost proiectate în albastru – culoarea steagului oficial al NATO, adoptat în 1953, informează Alianța într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Salutând momentul, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că ”a fost minunat să vedem atât cascadele canadiene cât și cele din Niagara din SUA, iluminate cu albastru pentru aniversarea a 70 de ani de la NATO”.

”Apa poate fi mai degrabă un pod decât o barieră: Cascada aduce Canada și Statele Unite împreună, la fel cum Atlanticul de Nord unește Alianța noastră “, a continuat Stoltenberg, care a început duminică o vizită în Canada și Statele Unite.

Luni, va participa alături de prim-ministrul Justin Trudeau la o întâlnire cu trupele canadiene din Baza Petawawa și se va adresa Colegiului Massey al Universității din Toronto.

Miercuri, Stoltenberg va susține discursul principal la Aspen Security Forum din Colorado.

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord.

Momentul va fi marcat și la 3-4 decembrie 2019, când va avea loc la Londra, primul sediu al Alianței, Summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern din țările NATO.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO

Continue Reading

NATO

Criză în cadrul NATO: Alianța avertizează Turcia după ce primele componente ale rachetelor rusești S-400 au fost livrate Ankarei

Published

on

© NATO/ Flickr

NATO avertizează Turcia asupra unor “potenţiale consecinţe” legate de achiziţionarea sistemului rusesc de rachete sol-aer S-400, după sosirea primelor componente, informează DPA şi France Presse, citate de Agerpres.

Depinde de aliaţi să decidă ce echipamente militare cumpără. Cu toate acestea, suntem preocupaţi de posibilele consecinţe ale deciziei Turciei de a achiziţiona sistemul S-400“, a declarat un oficial al NATO sub acoperirea anonimatului.

Interoperabilitatea forţelor noastre armate este fundamentală pentru NATO în desfăşurarea operaţiunilor şi a misiunilor noastre“, a adăugat acest oficial, salutând de asemenea faptul că Turcia colaborează cu alţi aliaţi în dezvoltarea sistemelor de apărare cu rachete cu rază lungă de acţiune.

Livrarea sistemului S-400 către Turcia a început vineri, a anunţat Ministerul turc al Apărării.

Statele Unite consideră că rachetele ruseşti nu sunt compatibile cu echipamentele NATO şi că există riscul ca operatorii ruşi care îi vor instrui pe militarii turci pentru folosirea sistemelor S-400 să afle secrete tehnologice privind avioanele F-35. Turcia este parteneră a SUA atât în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cât şi a programului de producţie a aeronavelor de ultimă generaţie.

SUA spun că rachetele S-400 compromit înţelegerea legată de avioanele de luptă F-35 ale companiei americane Lockheed Martin, pentru care Turcia este producător şi cumpărător. De asemenea, Washingtonul a început oficial procesul de a exclude Turcia din programul privind avioanele F-35, oprind instruirea piloţilor turci în SUA.

Recent, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan declara că oferta americanilor privind rachetele Patriot pentru Turcia nu este la fel de bună ca aceea a Rusiei, motiv pentru care achiziţia şi instalarea sistemului rusesc S-400 va continua, precizează Digi24.

Sistemul de rachete rusești S-400 este destinat interceptării la mare distanţă a rachetelor balistice şi de croazieră, a bombardierelor strategice şi a altor tipuri de avioane, dar şi atacării ţintelor terestre.

Sistemul antiaerian rus S-400 (SA-21 Growler potrivit terminologiei NATO) este de ultimă generaţie, are o rază lungă de acţiune şi este conceput pentru a distruge aeronave, rachete de croazieră şi balistice, dar şi ţinte de la suprafaţă.

Continue Reading

NATO

SUA au transferat temporar drone militare MQ-9 Reaper în România. Aparatele pot fi folosite pentru operațiuni de intelligence în Europa de Est și la Marea Neagră

Published

on

Departamentul american al Apărării a dispus transferul temporar a unor drone militare de tip MQ-9 Reaper la Baza aeriană Câmpia Turzii, a anunțat într-un comunicat Comandamentul Forțelor Aeriene americane pentru Europa și Africa

„Drone de tip MQ-9 Reaper, personalul aferent şi echipamentele de susţinere ale Detaşamentului al II-lea al Grupului de operaţiuni expediţionare 52 de la Baza aeriană Miroslawiec (Polonia) au fost transferate în mod temporar la Baza aeriană Câmpia Turzii din România, pe durata lucrărilor la pista Bazei Miroslawiec”, arată sursa citată

Acest Detaşament este o unitate separată din punct de vedere geografic fiind încredinţat Unităţii de lupte aeriene 52, cu sediul în Spangdahlem AB, Germania, care are misiuni de colectare de informaţii, de supraveghere şi recunoaştere, în scopul răspunderii necesităţilor combatante ale centrelor de comandă.

”Dronele de tip MQ-9 efectuează operaţiuni în Polonia începând din mai 2018. Această relocare temporară este efectuată prin cooperarea totală cu aliatul nostru NATO, România. Statele Unite colaborează îndeaproape cu România şi cu alţi parteneri NATO pentru consolidarea capabilităţilor colective de apărare şi pentru intensificarea securităţii regionale”, mai precizează subliniază Comandamentul Forţelor Aeriene SUA pentru Europa şi Africa.

Anul trecut, publicația Defense News anunța că forțele aeriene ale Statelor Unite ar putea amplasa avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper la Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, acolo unde forțele americane au construit un hangar care ar putea fi folosit în acest scop. Potrivit sursei citate, locația ar putea deopotrivă să găzduiască drone MQ-9 Reaper și să sprijine operațiunile de strângere de informații în Europa de Est și Marea Neagră.

Reaper, fabricat de General Atomics, poate fi dotat cu rachete pentru misiuni de luptă, dar poate fi desfăşurat şi într-o configuraţie doar pentru misiuni de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere.

MQ-9 Reaper este un avion de luptă fără pilot utilizat de către Forțele aeriene americane și care poate căuta și ataca ținte la sol cu până la 14 rachete ghidate aer-sol AGM-114 Hellfire.

Senzorii cu care este dotat MQ-9 ar putea fi folosiţi pentru a furniza o imagine în timp real a activităţilor Rusiei în Marea Neagră – ce nave intră şi ies, activitatea submarină, transportul de senzori sau echipamente de apărare aeriană precum S-400 în apropierea litoralului rusesc – în special în apropiere de Crimeea, şi ar putea furniza alerte timpurii privind activităţi ostile

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending