Connect with us

NATO

EXCLUSIV Un român a fost ales președintele Comitetului NATO pentru bugete, funcție pe care o va exercita începând cu 1 septembrie

Published

on

Colonelul-inginer Gane Marius Cristian va ocupa, începând cu data de 1 septembrie 2019, funcţia de preşedinte al Comitetului NATO pentru bugete (BC), în urma unui proces de selecție care a debutat în anul 2018 și s-a finalizat în luna februarie a anului în curs, potrivit unei informări a Ministerului Apărării remise CaleaEuropeană.ro.

”Funcția de președinte al Comitetului NATO pentru bugete (BC) urmează a fi exercitată de către colonelul inginer Gane Marius Cristian, începând cu 1 septembrie 2019”, a transmis MApN.

Președintele BC are ca principal atribut prezidarea reuniunilor Comitetului, în formatele stabilie la nivel NATO (pentru bugetul militar și pentru bugetul civil), la care participă reprezentanții naționali din statele membre.

”Rolul acestuia este acela de coordonator și facilitator al discuțiilor în vederea luării deciziilor pe subiecte specifice resurselor financiare comune NATO”, au mai spus reprezentanții MApN.

În ceea ce privește candidații, aceștia sunt nominalizați de statele membre, urmând apoi să fie votați în cadrul unei reuniuni speciale, decizia fiind adoptată prin unanimitate.

”Procedural, procesul de selecţie durează aproximativ 4 luni şi se finalizează în luna februarie a anului încheierii mandatului preşedintelui în exerciţiu. Selecţia propriu-zisă presupune nominalizarea candidaţilor de către statele membre şi se finalizează prin exprimarea preferinţei acestora pentru unul dintre candidaţii propuşi, prin vot închis în cadrul unei reuniuni speciale la nivelul comunităţii pentru resurse. Decizia este luată prin unanimitate”, a mai spus MapN.

Nu există criterii stricte privind profilul candidatului, dar conform uzanţelor, ponderea determinantă este reprezentată de experienţa şi contribuţia acestuia în comitetele NATO pentru resurse, expertiza în domeniul resurselor comune sau personalitatea.

De altfel, preambulul etapei finale de selecţie este marcat de o etapă de promovare şi prezentare a candidaţilor, în care sunt evaluate experienţa şi opiniile acestora, inclusiv pe marginea subiectelor de actualitate în domeniul resurselor comune NATO. Conform uzanţelor, procedura de selecţie nu se mediatizează, fiind derulată doar cu implicarea autorităţilor statelor membre.

Potrivit ultimelor estimări ale Alianței Nord-Atlantice consemnate în cel mai recent raport, cheltuielile pentru apărare ale României s-au ridicat la 1.92% din PIB în anul 2018, ușor sub țina de 2% asumată de aliați.

Citiți și:

Raport NATO 2018 | Secretarul general al Alianței explică de ce România a ratat pentru al doilea an consecutiv ținta de 2% din PIB pentru Apărare: ”Creșterea PIB a fost mai mare decât s-au așteptat”

Astfel, România a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, cu 14 procente peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Anul trecut, România a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

În 2018, țara noastră a fost devansată de Luxemburg (42%) și Letonia (puțin peste 35%).

Statele care au alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare au fost: SUA (3,3%), Grecia (2,2%), Marea Britanie (2,1%), Estonia (2,05%), Polonia (2%), Letonia (2%) și Lituania (2%). Cel de-al 8-lea buget al Apărării în cadrul NATO în 2018 a fost cel al României, în jur de 1,9%, înaintea unor țăr precum Franța (1,8%), Croația (1,7%) sau Turcia (1,6%).

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din zece țări membre NATO au lansat vineri, al finalul unei reuniuni desfășurate în format virtual, o inițiativă de dezvoltare a capacităților terestre de apărare antiaeriană (Ground Based Air Defence, GBAD) cu rază de acţiune foarte scurtă, scurtă şi medie.

Potrivit unui comunicat al Alianței, miniştrii din Belgia, Danemarca, Germania, Italia, Letonia, Olanda, Regatul Unit, Slovenia, Spania şi Ungaria au semnat virtual, în timpul unei videoconferinţe, o scrisoare de intenţie în care propun o soluţie inovatoare împotriva unei game largi de atacuri aeriene şi cu rachete, potrivit Agerpres.

Prin acest proiect se urmărește implementarea unei abordări modulare sistematice, prin care NATO urmărește să echipeze aliații implicați cu soluții versatile, la scară variabilă, care le vor permite crearea unor forţe GBAD adaptate la necesităţi, care să acopere întreg spectrul de raze de acţiune de la foarte scurtă la medie. Modulele naţionale separate vor putea fi integrate în pachete GBAD multinaţionale.

”Această abordare inovatoare, modulară, va duce la o creştere dramatică a flexibilităţii operaţionale, scalabilității şi interoperabilităţii forţelor terestre antiaeriene”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Proiectul face parte din portofoliul în creştere de proiecte multinaţionale de mare vizibilitate (High Visibility Projects, HVP) susţinut de NATO ca reacţie la principalele ameninţări la adresa Alianţei.

În cadrul aceleiași reuniuni mai sus amintite, miniștrii Apărării ai Germaniei, Greciei, Regatului Unit și Regatului Unit au lansat un nou proiect din seria multinaţională de mare vizibilitate (High Visibility Projects, HVP), susţinut de NATO: arme împotriva rachetelor, proiectilelor de artilerie şi mortiere (Counter Rockets, Artillery and Mortar – C-RAM) care să poată fi desfăşurate rapid.

Conform unui comunicat al Alianței, experți din cele patru state aliate vor explora opțiunile de dezvoltare și achiziții multinaționale de capabilități din acest domeniu, cu aplecare spre soluții inovatoare cum ar fi cele bazate pe energie dirijată, potrivit Agerpres.

Cei patru miniștrii ai apărării au semnat virtual, din capitalele statelor participante, o scrisoare de intenție în acest sens.

Capacităţile C-RAM sunt vitale pentru gradul de pregătire al NATO. Dezvoltarea şi achiziţia de soluţii eficace pentru apărarea forţelor aliate împotriva rachetelor şi artileriei vor contribui la protecţia eficientă a personalului, instalaţiilor şi echipamentelor.

”Această iniţiativă C-RAM va creşte semnificativ capacităţile de efectuare a unor operaţiuni de mare intensitate, îmbunătăţind totodată protecţia personalului, instalaţiilor şi echipamentelor împotriva atacurilor cu rachete şi mortiere, precum şi a ameninţărilor aeriene convenţionale”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Iniţiativa multinaţională va furniza o soluţie mai ieftină şi mai fiabilă, crescând în acelaşi timp interoperabilitatea aliaţilor participanţi.

Continue Reading

NATO

Fregata “Regina Maria” participă la cea de-a treia misiune NATO din acest an pentru a descuraja potențiale amenințări în bazinul estic al Mediteranei

Published

on

© Forțele Navale Române

Fregata “Regina Maria” pleacă sâmbătă din portul militar Constanţa pentru a se integra în gruparea navală permanentă NATO SNMG-2 (Standing NATO Maritim Group).

Nava va desfăşura, în perioada 27 octombrie – 7 decembrie, misiuni de supraveghere a traficului naval şi de descurajare a unor potenţiale ameninţări pe flancul sudic al Alianţei Nord-Atlantice, în bazinul estic al Mării Mediterane, informează un comunicat transmis de Forţele Navale Române.

În perioada dislocării în Marea Mediterană, fregata “Regina Maria”, cu un elicopter IAR 330 Puma Naval şi un detaşament de Forţe pentru Operaţii Speciale la bord, va participa la Operaţia NATO “Sea Guardian”, sub conducerea Comandamentului Maritim Aliat al NATO (MARCOM), precum şi la exerciţiul multinaţional de luptă antisubmarin “Mavi Balina 20”, organizat de Forţele Navale ale Turciei, în perioada 2 – 9 noiembrie, precizează sursa citată.

Operaţia NATO “Sea Guardian” a fost lansată în anul 2016 ca răspuns la evoluţiile mediului de securitate, iar România participă la acest efort conjugat al aliaţilor de asigurare a securităţii maritime în Marea Mediterană, anual, din 2017, cu o fregată.

Fregata, cu un echipaj alcătuit din 240 de militari, este comandată de comandorul Victor Durea şi are planificate escale în porturile Aksaz (Turcia), Souda (Grecia), Alexandria (Egipt), Haifa (Israel), pentru refacerea capacităţii de luptă.

Pregătirea pentru plecarea navei în misiune s-a desfăşurat în conformitate cu măsurile de prevenire a infectării echipajului cu SARS-CoV-2, iar pe parcursul escalelor în porturile menţionate militarii vor rămâne în izolare, la bord. 

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

Published

on

© Atlantic Council

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Traiectoria relațiilor SUA – România devine foarte “operațională” și, ca un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și a angajamentelor sale solide, România va avea oportunități importante, atât cu o a doua administrație Trump, cât și o administrație Biden la Casa Albă, precum și o continuitate în desfășurarea trupelor americane în regiune, a declarat Ian Brzezinski, expert american în securitate națională și politică externă în cadrul prestigiosului think tank Atlantic Council, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Vorbind de la Washington înainte de a doua și ultima dezbatere prezidențială dintre președintele Donald Trump și fostul vicepreședinte Joe Biden înainte de alegeri, Ian Brzezinski a descris modul în care politica externă a SUA și angajamentul american față de legătura transatlantică se vor dezvolta sub o a doua administrație Trump sau sub o administrație Biden.

Acestea sunt niște alegeri importante. Și există două viziuni foarte diferite despre lume care se ciocnesc, reflectate de președintele Trump și vicepreședintele Biden. (…) Vestea bună este că România alocă 2% din PIB (n.r. – pentru apărare) și are angajamentele solide față de operațiunile internaționale, inclusiv cele conduse de NATO, ceea ce îi permite actualului președinte sau următorului președinte să promoveze o agendă internaționalistă”, a spus Brzezinski.

Fost asistent al adjunctului secretarului american al Apărării pentru Europa și politica NATO în perioada 2001-2005, când România s-a alăturat Alianței Nord-Atlantice, Brzezinski a lăudat angajamentul României și a prezentat câteva sfaturi despre cum România poate să își creeze oportunități în relația cu administrație Trump sau Biden, în special în contextul în care România și Statele Unite vor sărbători în 2021 cea de-a 10-a aniversare a Declarației Comune pentru Parteneriatul Strategic semnată la Casa Albă de foștii președinți Obama și Băsescu.

Dacă Biden câștigă, cred că atunci când vine vorba de relația de securitate, vom vedea continuitate în ceea ce privește desfășurarea forțelor. Deci, suntem cu toții foarte conștienți de creșterea prezenței militare pe care președintele Trump a făcut-o nordul Europei Centrale. Și cred că acestea vor fi susținute și, eventual, sub administrarea Biden, consolidate. Există un impuls din ce în ce mai mare spre creșterea prezenței forțelor noastre în România, poate nu la fel de dramatic pe cât am văzut în Polonia, dar cred că într-un mod operațional și semnificativ din punct de vedere geopolitic. Cred că elanul ar continua într-o administrație Biden. Sper că așa va fi, însă acest lucru va fi influențat semnificativ de modul în care România va încuraja și facilita acest tip de cooperare și de rolul pe care îl joacă în NATO”, a explicat Brzezinski.

El a adăugat, de asemenea, că o administrație Biden va promova în Europa o agendă care “va cere de fapt Europei să facă mai mult în Europa”.

“Aceasta va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa de Vest și va fi o povară care va cădea puternic asupra aliaților noștri din Europa Centrală, inclusiv asupra României”, a menționat Brzezinski.

În ceea ce privește a doua administrație Trump, Brzezinski a explicat oportunitățile care reies din tranziția la putere.

“O tranziție de la o primă administrație Trump la a doua administrație Trump creează oportunități, deoarece vor apărea fețe noi, planurile vor fi reevaluate și recalibrate și creează oportunitatea de a spori relațiile, a spus el.

Expertul în securitate națională a SUA și-a extins argumentul, menționând că “atunci când există o tranziție între două administrații diferite, de la o administrație Trump către o administrație Biden”, atunci “oportunitățile sunt și mai mari”. În acest context, el a sugerat ca România să ia inițiativa și să își valorifice angajamentele demonstrate.

Calea către acest tip de pârghie și oportunitate este prin inițiativă. Aș merge în domeniul securității pentru a arăta beneficiilor noilor capabilități (n.r. – ale României). De exemplu, sistemele de apărare aeriană Patriot, rachetele HIMARS, nu doar pentru a spori securitatea României, dar și securitatea regiunii”, a adăugat Brzezinski.

Subliniind un interes special pe care o administrație Biden îl va avea pentru Ucraina, expertul american a spus: “Ce poate face România pentru a-și actualiza relația de securitate cu Ucraina, acesta este ceva ce ar fi remarcat de noua echipă și ceva care probabil ar aduce beneficii relației SUA -România”.

Mai mult, Ian Brzezinski a vorbit despre Parteneriatul Strategic SUA-România pe baza experienței sale ca oficial american în domeniul extinderii și operațiunilor NATO, când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianței.

România s-a ridicat la înălțimea așteptărilor și în Statele Unite știm că avem un stat membru care investește 2% din PIB-ul său pentru apărare. România gândește constructiv și activ, acționând în mod proactiv în regiunea Mării Negre pe baza forțelor sale multilaterale aliate, inclusiv la misiuni conduse de SUA în întreaga lume. Experiența pe care am avut-o cu forțele române în Afganistan a fost cu adevărat una profundă pentru mine, deoarece se aflau în zone cu risc real, iar curajul soldaților aceștia este ceva ce nu voi uita”, a declarat Brzezinski,

El a subliniat recentele vizite la Washington ale ministrului afacerilor externe, ministrului apărării și ministrului economiei ai României, arătând că “aceste întâlniri au subliniat creșterea relației economice româno-americane, aprofundarea relației militare SUA – România și rolul sporit pe care relația SUA-România îl are în cooperări regionale, de exemplu, prin Inițiativa celor Trei Trei Mări în Europa Centrală și de Est”.

Traiectoria relațiilor româno-americane este foarte pozitivă. Nu este doar retorică și simbolică, este de fapt foarte operațională“, a mai spus el.

Având în vedere că România și noua administrație americană, condusă fie de Donald Trump, fie de Joe Biden, vor sărbători anul viitor a zecea aniversare a Declarației Comune a Parteneriatului Strategic, Ian Brzezinski a prezentat câteva oportunități pentru 2021: oportunitățile de gaze și energie din Marea Neagră, creșterea prezenței militare a SUA în România și în regiune pentru a descuraja acțiunile provocatoare ale Rusiei, investițiile SUA în Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări creat de România și Polonia și cooperarea tehnologică în cadrul Memorandumului de înțelegere 5G.

Aniversarea de 10 ani oferă o oportunitate de a adăuga energie și vigoare suplimentară parteneriatului strategic pe care îl avem“, a mai spus el.

Ian Brzezinski este un expert american în domeniul politicii externe și în domeniul militar. El este Resident Senior Fellow în cadrul Scowcroft Center for Strategy and Security, ce aparține de prestigiosul think tank american Atlantic Council. Ian Brzezinski are peste două decenii de experiență în problematici privind securitatea națională a SUA. Între 2001 și 2005 a deținut funcția de adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush. Din această poziție, s-a ocupat îndeaproape de politica de extindere a NATO, planificarea și transformarea operațiilor NATO în Balcani, Mediterană, Afganistan și Irak. Unul din rezultatele majore din timpul activității sale este reprezentat de extinderea NATO din anul 2004, când și România a devenit stat membru al Alianței. Datorită activității sale, Ian Brzezinski a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de comandor.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO9 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU10 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA12 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA14 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu15 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru16 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN16 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA17 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA5 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending