Connect with us

U.E.

Prin accelerarea instituirii Consiliului European pentru Inovare, Comisia Europeană vrea să transforme UE în ,,vârful de lance” al inovării tehnologice la nivel mondial care să genereze noi locuri de muncă și creștere economică

Published

on

Înaintea dezbaterii Consiliului European de săptămâna aceasta, din 21-22 martie, privind inovarea, industria și competitivitatea, Comisia ia măsuri decisive pentru înființarea unui Consiliu European pentru Inovare (CEI), prin acordarea a peste 2 miliarde de euro pentru accelerarea creării acestuia, se arată într-un comunicat.

Consiliul European pentru Inovare face parte dintr-un ecosistem mai amplu pe care UE îl pune în practică pentru a oferi numeroșilor întreprinzători europeni posibilitatea de a deveni companii de renume mondial.

În iunie 2018, Comisia a propus cel mai ambițios program de cercetare și inovare al UE de până acum, Horizon Europe, cu un buget propus de 100 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Propunerea se bazează pe contribuția Comisiei la reuniunea liderilor UE din 16 mai, la Sofia, “O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare – șansa Europei de a-și modela viitorul”, care a subliniat necesitatea creării unui Consiliu European pentru Inovare și a altor măsuri de a asigura competitivitatea globală a Europei.

Ulterior, liderii UE au invitat Comisia să lanseze deocamdată o  inițiativă pilot care să stimuleze descoperirile inovatoare în perioada rămasă a programului Orizont 2020, pentru a deschide calea pentru un CEI cu drepturi depline în cadrul programului Horizon Europe. Astfel, Consiliul European pentru Inovare, în prezent în faza pilot, va deveni o realitate deplină din 2021 în cadrul următorului program al UE pentru cercetare și inovare Horizon Europe.

Carlos Moedas, comisar pentru cercetare, știință și inovare, a declarat:

,,Prin Consiliul European pentru Inovare, nu punem pur și simplu bani pe masă. Creăm un întreg sistem de inovare pentru a plasa Europa în avangarda tehnologiilor și inovațiilor strategice care vor forma viitorul nostru, cum ar fi inteligența artificială, biotehnologia și energia cu emisii zero, trebuie să ne concentrăm asupra nevoilor inovatorilor, care vor genera locuri de muncă, vor consolida competitivitatea globală și ne vor îmbunătăți viața de zi cu zi”.

Comisia a lansat în 2017 faza-pilot a Consiliului European pentru Inovare, introducând concursuri deschise și interviuri față în față pentru a identifica și a finanța cele mai inovatoare întreprinderi și IMM-uri din Europa. De atunci, 1276 de proiecte extrem de inovatoare au beneficiat deja de o o finanțare de peste 730 de milioane de euro.

Cu doar 7% din populația lumii, Europa reprezintă 20% din investițiile globale în cercetare și dezvoltare, produce o treime din toate publicațiile științifice de înaltă calitate și deține o poziție de lider mondial în sectoarele industriale, cum ar fi produsele farmaceutice, substanțele chimice, ingineria mecanică și moda. Dar Europa trebuie să facă mai bine să transforme excelența în succes și să genereze campioni mondiali pe noi piețe bazate pe inovare. Acest lucru este valabil în special pentru inovațiile bazate pe tehnologii radicale (descoperire) sau pe piețe (perturbatoare).

Astăzi, Comisia anunță pași importanți care vor accelera ceilalți doi ani ai etapei pilot a CEI:

  • peste 2 miliarde de euro finanțare în perioada 2019-2020 care să fie investite în: acoperirea lanțului de inovare: proiectele “pathfinder” pentru susținerea tehnologiilor avansate din baza de cercetare (se deschid mâine); și “accelerator” pentru a sprijini inițiativele și IMM-urile să dezvolte și să extindă inovațiile până la etapa în care pot atrage investiții private (deschise în iunie). În cadrul finanțării “acceleratoare”, companiile vor putea accesa finanțări mixte (subvenții și capitaluri proprii) de până la 15 milioane EUR.
  • numirea a 15-20 de lideri în domeniul inovării într-un consiliu consultativ al CEI care va supraveghea faza pilot, va pregăti viitorul Consiliu și îl va susține la nivel global. Inovatorii din întregul ecosistem sunt invitați să se înscrie până la 10 mai.
  • recrutarea unui prim set de “manageri de program” cu experiență în domeniul tehnologiilor noi, pentru a oferi un sprijin permanent pentru proiecte. Cererea de recrutare va fi publicată în scurt timp.
  • lansarea a 68 de întreprinderi noi și IMM-urile selectate pentru o finanțare totală de 120 milioane EUR în cadrul fazei pilot a proiectului existent. Companiile dezvoltă, de exemplu, o tehnologie de plată on-line în bloc, noi panouri solare eficiente din punct de vedere energetic și o soluție pentru combaterea zgomotului din trafic .

De asemenea, având în vedere importanța economică din ce în ce mai mare a inovării și a inovației perturbatoare (care are ca scop înlocuirea produselor tradiționale și a companiilor mature de pe piață prin introducerea, la nivelul cel mai de jos al pieței, unor noi produse revoluționare, care în timp ajung să domine acea piață și să elimine concurența tradițională)  și pe baza succesului inițial a fazei pilot, Comisia a propus să aloce 10 miliarde EUR CEI în cadrul programului Horizon Europe, programul de finanțare a cercetării și inovării pentru perioada 2021-2027.

Amintim faptul că Franța, prin președintele Emmanuel Macron, este susținătoarea unui buget generos care să finanțeze cercetarea și inovarea în contextul instituirii Consiliului European pentru Inovare. În scrisoarea sa către cetățenii europeni, de la începutul lunii martie, în care făcea apel la o ,,renaștere europeană, președintele francez afirma că ,,progres și libertate înseamnă să poți trăi din munca ta: pentru a crea locuri de muncă, Europa trebuie să anticipeze”.  De aceea, scria Macron, Europa trebuie să finanțeze inovația ,,prin dotarea noului Consiliu European pentru Inovare cu un buget comparabil cu cel din Statele Unite, pentru a deveni vârful de lance al noilor revoluții tehnologice, cum ar fi inteligența artificială”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Siegfried Mureșan

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Îi solicit public premierului Dăncilă să spună dacă și ce ofertă a făcut Guvernul României companiei Volkswagen și dacă este o ofertă mai bună decât a Bulgariei

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE), vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European, îi solicită public premierului demis Viorica Dăncilă să prezinte oferta făcută de Guvern companiei Volkswagen privind construirea unei fabrici, iar dacă oferta nu există sau este slabă din punct de vedere economic, partidul de la guvernare să-și asume eșecul ratării unei investiții străine majore în România, potrivit unui mesaj postat pe Facebook. 

,,Prim-ministrul demis al României, Viorica Dăncilă, inventează vinovați în loc să admită că Guvernul PSD nu a făcut nimic pentru a atrage compania Volkswagen în România”, scrie Mureșan cu referire la acuzațiile premierului în exercițiu că europarlamentarii PNL nu susțin înființarea unui sediu Volkswagen în România și că liderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, a trimis o scrisoare companiei în care arată susținerea unei fabrici în Bulgaria, arată B1.ro.

Producătorul german de automobile Volkswagen a anunțat încă de anul trecut că este în căutarea unei destinații în Europa de Est pentru o nouă fabrică de automobile și, după ce a anulat decizia de construire a unei fabrici în Turcia pe fondul incursiunii armate a acesteia în Siria, state membre, printre care România și Bulgaria s-ar fi înscris în cursa pentru găzduirea acesteia.

,,Pentru a atrage o astfel de investiție majoră, primul și cel mai important factor este ca Guvernul României să vină cu o ofertă viabilă din punct de vedere economic”, scrie eurodeputatul PNL, explicând că fostul președinte al Bulgariei, Rosen Plevneliev, actualmente membru în comitetul director al Asociației Producătorilor Auto din Bulgaria, a anunțat public că Bulgaria a făcut Grupului Volkswagen o ofertă care include un ajutor de stat de 260 de milioane de euro: ,,Guvernul României nu a anunțat public nimic despre o ofertă clară, viabilă economic, trimisă de la București companiei Volkswagen”. 

În acest context, Siegfried Mureșan îi solicită public prim-ministrului Dăncilă ,,să spună dacă și ce ofertă a făcut Guvernul României companiei Volkswagen, dacă a făcut o ofertă mai bună decât oferta Bulgariei. În cazul în care nu a venit cu o ofertă viabilă economic, aștept ca doamna Dăncilă să admită public că Guvernul PSD este singurul vinovat dacă România ratează această investiție enormă”. 

Citiți și Rareș Bogdan dezminte acuzațiile Vioricăi Dăncilă: România este în continuare în cărți pentru înființarea unei fabrici Volkswagen. Guvernul PNL va îmbunătăți oferta și va avea credibilitate

,,Este clar că orice dezavantaj pe care România îl are față de orice alt stat din regiune este cauzat de lipsa de implicare a actualului Guvern, din cauza atacurilor Guvernului la statul de drept, din cauza modificărilor la Codul fiscal și din cauză că acest Guvern este izolat pe plan extern. De doi ani de când Viorica Dăncilă este prim-ministru, Bulgaria ne depășește constant. Bulgaria este cu jumătate de picior în zona euro datorită politicilor fiscale și monetare mai bune, în timp ce România mai îndeplinește doar 1 din cele 5 criterii principale de aderare la zona euro. Guvernul Bulgariei este lăudat în raportul Mecanismului pentru Cooperare și Verificare, în timp ce Guvernul României este criticat. În cei doi ani de când este prim-ministru, Viorica Dăncilă nu a atras niciun investitor major în țara noastră. Marile investiții au ocolit România. Compania BMW, spre exemplu, a ales să deschidă o fabrică la Debrecen în Ungaria, la 30 de kilometri de granița cu România”, mai scrie vicepreședintele grupului PPE. 

Acesta punctează că în spațiul public nu există informații concrete care să arate că prim-ministrul demis Viorica Dăncilă să fi făcut ceva concret pentru a atrage această investiție majoră: ,,De abia astăzi, Viorica Dăncilă ne spune că va încerca să o sune pe cancelarul Germaniei, Angela Merkel. O asemenea convorbire, în acest moment, cu Viorica Dăncilă prim-ministru demis, nu va avea niciun rezultat. Dacă o va suna acum, Viorica Dăncilă va fi surprinsă de răspunsul pe care îl va primi”, a mai spus acesta, cu referire la afirmațiile premierului potrivit căreia președintele Klaus Iohannis ar fi trebuit să facă lobby pe lângă cancelarul german Angela Merkel și pe lângă liderului PPE Manfred Weber pentru susținerea României în negocierile cu Volkswagen. 

Siegfried Mureșan dezminte acuzațiile Vioricăi Dăncilă și dă exemple concrete referitoare la măsurile luate de PNL ,,la toate nivelurile și în permanență pentru a atrage acest mare investitor în România”. 

Acesta spune că încă de la anunțul companiei Volkswagen privind intenția de a deschide o fabrică în Europa de Est, în noiembrie 2018, i-a adresat personal o scrisoare publică prim-ministrului Viorica Dăncilă în care a explicat ,,de ce este foarte important ca România să obțină investiția Volkswagen și i-am cerut Vioricăi Dăncilă să facă toate demersurile pentru acest lucru”. În acest context, explică Mureșan, ,,am întrebat-o dacă a avut sau a planificat să ia contact direct, la nivelul Guvernului, cu principalii acționari ai Grupului Volkswagen. Am mai întrebat dacă va pregăti un plan strategic care să aibă drept obiectiv relocarea facilității de producție a Grupului Volkswagen în România”. 

De asemenea, spune eurodeputatul,  la nivel local, încă de la începutul anului, primarul Aradului, Gheorghe Falcă (în prezent europarlamentar), a purtat discuții cu echipele de consultanți ai Volkswagen care evaluau opțiunile de relocare și a făcut tot ce a ținut de nivelul administrației locale pentru a pune Aradul în topul preferințelor investitorului Volkswagen. Aceste discuții au fost anunțate în spațiul public chiar de Gheorghe Falcă. 

,,Noi, Partidul Național Liberal, vom continua să facem toate demersurile pentru a aduce compania Volkswagen în România. Iar primul și cel mai important factor pentru a atrage un asemenea investitor este ca Guvernul României să vină cu o ofertă viabilă din punct de vedere economic. Este clar că acest Guvern demis, lipsit de credibilitate la nivel european și incompetent nu poate veni cu o astfel de ofertă. Avem nevoie urgent de un nou Guvern care să reia negocierile cu Volkswagen”, este mesajul transmis de europarlamentarul român. 

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan dezminte acuzațiile Vioricăi Dăncilă: România este în continuare în cărți pentru înființarea unei fabrici Volkswagen. Guvernul PNL va îmbunătăți oferta și va avea credibilitate

Published

on

© Rareș Bogdan/Facebook

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul delegației române din grupul PPE în Parlamentul European, o critică dur pe Viorica Dăncilă, premierul interimar al României, după ce aceasta a declarat că Partidul Național Liberal nu susține înființarea unei fabrici Volkswagen în România.

Premierul se joacă periculos cu 4000 de locuri de muncă, cu o investiție de 1,6 miliarde de euro. Acum a mai inventat ceva: faptul că PNL nu ar dori o fabrică Volkswagen în România și că PPE ar face lobby pentru Bulgaria. Nimic mai fals!! Vă spun eu care este adevărul: adevărul este că România este în continuare în cărți. Dar negocierea trebuie să o facă Guvernul României, care nu are credibilitate”, a scris Rareș Bogdan, pe Facebook.

 

Vorbind într-un cadrul unei emisiuni la DC News, premierul Viorica Dăncilă a afirmat că europarlamentarii PNL nu susțin înființarea unui sediu Volkswagen în România și că liderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, a trimis o scrisoare companiei în care arată susținerea unei fabrici în Bulgaria, arată B1.ro.

”Guvernul PNL va îmbunătăți oferta către Volkswagen și – extrem de important pentru un investitor serios, cum e VW – va avea credibilitate!”, a asigurat Rareș Bogdan.

Săptămâna trecută, compania Volkswagen a amânat decizia finală privind noua sa fabrică din Europa de Est, care urma să fie situată în Turcia, ca urmare a ofensivei declanșate de Ankara în nord-estul Siriei, față de care comunitatea internațională și-a arătat opoziția.

Amintim că inițial Volkswagen a analizat mai multe posibile locații pentru a deschide o nouă uzină în Europa de Est, în această cursă fiind înscrisă și România, alături de Bulgaria, dar, în final grupul german a luat decizia de a construi noua fabrică în Turcia.

După recentă decizie a companiei, europarlamentarul PNL Gheorghe Falcă, fost primar al Aradului, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro că a participat la începutul anului, din calitatea de edil al orașului Arad, la negocierile oficiale cu compania Volkswagen care a evaluat ofertele prezentate de mai multe țări.

Continue Reading

U.E.

Premierul britanic Boris Johnson, avertizează că nu va mai supune votului acordul de retragere negociat cu UE dacă Parlamentul aduce amendamente

Published

on

© UK Parliament/ Facebook

Prim-ministrul britanic Boris Johnson intenționează să-și aducă luni acordul negociat cu UE în fața Camerei Comunelor pentru un nou „vot semnificativ”, în timp ce Guvernul intenționează să organizeze un vot, marți, asupra proiectului de lege privind transpunerea acordului de retragere în lege, relatează CNN.

Însă Johnson se confruntă cu o serie de obstacole în ceea ce privește suspunerea la vot a acordului din nou luni, după ce sâmbătă Parlamentul a decis amânarea acestuia și i-a solicitat, în schimb, să obțină o nouă  prelungire de la UE.

Chiar dacă John Bercow, președintele Camerei Comunelor ar putea aproba un nou vot asupra acordului, acesta ar putea, de asemenea, selecta amendamente la moțiunea Guvernului din partea parlamentarilor, așa cum s-a întâmplat cu amendamentul lui Sir Oliver Letwin la sfârșitul săptămânii trecute. 

Dacă se întâmplă acest lucru, Johnson ar putea retrage moțiunea cu totul. 

Purtătorul de cuvânt al prim-ministrului a declarat: „Votul va continua dacă va permite președintele Camerei. Iar dacă nu, și sunt selectate amendamente care ar face ca votul să fie inutil, atunci nu ar avea sens să aibă loc. Guvernul ar retrage moțiunea”, a declarat acesta, adăugând că parlamentarii trebuie să voteze ,,o alegere curată”. 

De asemenea, acesta a spus că votul de sâmbătă a fost lipsit de importanță având în vedere că s-a decis amânarea unei decizii asupra acordului, confirmând, totodată că premierul ar putea retrage moțiunea dacă Bercow ar alege să dezbată vreun amendament la acordul de retragere:  „Este de datoria Guvernului să propună propria moțiune.”

Între timp, Laburiștii pregătesc amendamente pentru votul de marți privind proiectul de lege pentru implementarea acordului de retragere, prin care ar solicita aderarea permanentă la uniunea vamală a UE și sprijinirea unui al doilea referendum pentru Brexit. 

Guvernul  a avertizat însă, că orice porpunere de adăugare a unor astfel de clauze ar putea pune la îndoială procesul de ratificare a acordului cu UE și a arătat că proiectul de lege ar putea fi retras.

Purtătorul de cuvânt al premierului a susținut că, deși nu a fost încă depus niciun amendament la acordul de retragere, întrucât legislația nu este încă publică, acestea ar putea să o afecteze iremediabil: „Dacă în esenţă legislaţia din Camera Comunelor se abate prea mult de la ceea ce s-a convenit în acordul de retragere şi în declaraţia politică, ar fi pusă sub semnul întrebării ratificarea”, a explicat reprezentantul prim-ministrului”. 

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joi, a fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi pentru a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending