Connect with us

U.E.

Prin accelerarea instituirii Consiliului European pentru Inovare, Comisia Europeană vrea să transforme UE în ,,vârful de lance” al inovării tehnologice la nivel mondial care să genereze noi locuri de muncă și creștere economică

Published

on

Înaintea dezbaterii Consiliului European de săptămâna aceasta, din 21-22 martie, privind inovarea, industria și competitivitatea, Comisia ia măsuri decisive pentru înființarea unui Consiliu European pentru Inovare (CEI), prin acordarea a peste 2 miliarde de euro pentru accelerarea creării acestuia, se arată într-un comunicat.

Consiliul European pentru Inovare face parte dintr-un ecosistem mai amplu pe care UE îl pune în practică pentru a oferi numeroșilor întreprinzători europeni posibilitatea de a deveni companii de renume mondial.

În iunie 2018, Comisia a propus cel mai ambițios program de cercetare și inovare al UE de până acum, Horizon Europe, cu un buget propus de 100 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Propunerea se bazează pe contribuția Comisiei la reuniunea liderilor UE din 16 mai, la Sofia, “O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare – șansa Europei de a-și modela viitorul”, care a subliniat necesitatea creării unui Consiliu European pentru Inovare și a altor măsuri de a asigura competitivitatea globală a Europei.

Ulterior, liderii UE au invitat Comisia să lanseze deocamdată o  inițiativă pilot care să stimuleze descoperirile inovatoare în perioada rămasă a programului Orizont 2020, pentru a deschide calea pentru un CEI cu drepturi depline în cadrul programului Horizon Europe. Astfel, Consiliul European pentru Inovare, în prezent în faza pilot, va deveni o realitate deplină din 2021 în cadrul următorului program al UE pentru cercetare și inovare Horizon Europe.

Carlos Moedas, comisar pentru cercetare, știință și inovare, a declarat:

,,Prin Consiliul European pentru Inovare, nu punem pur și simplu bani pe masă. Creăm un întreg sistem de inovare pentru a plasa Europa în avangarda tehnologiilor și inovațiilor strategice care vor forma viitorul nostru, cum ar fi inteligența artificială, biotehnologia și energia cu emisii zero, trebuie să ne concentrăm asupra nevoilor inovatorilor, care vor genera locuri de muncă, vor consolida competitivitatea globală și ne vor îmbunătăți viața de zi cu zi”.

Comisia a lansat în 2017 faza-pilot a Consiliului European pentru Inovare, introducând concursuri deschise și interviuri față în față pentru a identifica și a finanța cele mai inovatoare întreprinderi și IMM-uri din Europa. De atunci, 1276 de proiecte extrem de inovatoare au beneficiat deja de o o finanțare de peste 730 de milioane de euro.

Cu doar 7% din populația lumii, Europa reprezintă 20% din investițiile globale în cercetare și dezvoltare, produce o treime din toate publicațiile științifice de înaltă calitate și deține o poziție de lider mondial în sectoarele industriale, cum ar fi produsele farmaceutice, substanțele chimice, ingineria mecanică și moda. Dar Europa trebuie să facă mai bine să transforme excelența în succes și să genereze campioni mondiali pe noi piețe bazate pe inovare. Acest lucru este valabil în special pentru inovațiile bazate pe tehnologii radicale (descoperire) sau pe piețe (perturbatoare).

Astăzi, Comisia anunță pași importanți care vor accelera ceilalți doi ani ai etapei pilot a CEI:

  • peste 2 miliarde de euro finanțare în perioada 2019-2020 care să fie investite în: acoperirea lanțului de inovare: proiectele “pathfinder” pentru susținerea tehnologiilor avansate din baza de cercetare (se deschid mâine); și “accelerator” pentru a sprijini inițiativele și IMM-urile să dezvolte și să extindă inovațiile până la etapa în care pot atrage investiții private (deschise în iunie). În cadrul finanțării “acceleratoare”, companiile vor putea accesa finanțări mixte (subvenții și capitaluri proprii) de până la 15 milioane EUR.
  • numirea a 15-20 de lideri în domeniul inovării într-un consiliu consultativ al CEI care va supraveghea faza pilot, va pregăti viitorul Consiliu și îl va susține la nivel global. Inovatorii din întregul ecosistem sunt invitați să se înscrie până la 10 mai.
  • recrutarea unui prim set de “manageri de program” cu experiență în domeniul tehnologiilor noi, pentru a oferi un sprijin permanent pentru proiecte. Cererea de recrutare va fi publicată în scurt timp.
  • lansarea a 68 de întreprinderi noi și IMM-urile selectate pentru o finanțare totală de 120 milioane EUR în cadrul fazei pilot a proiectului existent. Companiile dezvoltă, de exemplu, o tehnologie de plată on-line în bloc, noi panouri solare eficiente din punct de vedere energetic și o soluție pentru combaterea zgomotului din trafic .

De asemenea, având în vedere importanța economică din ce în ce mai mare a inovării și a inovației perturbatoare (care are ca scop înlocuirea produselor tradiționale și a companiilor mature de pe piață prin introducerea, la nivelul cel mai de jos al pieței, unor noi produse revoluționare, care în timp ajung să domine acea piață și să elimine concurența tradițională)  și pe baza succesului inițial a fazei pilot, Comisia a propus să aloce 10 miliarde EUR CEI în cadrul programului Horizon Europe, programul de finanțare a cercetării și inovării pentru perioada 2021-2027.

Amintim faptul că Franța, prin președintele Emmanuel Macron, este susținătoarea unui buget generos care să finanțeze cercetarea și inovarea în contextul instituirii Consiliului European pentru Inovare. În scrisoarea sa către cetățenii europeni, de la începutul lunii martie, în care făcea apel la o ,,renaștere europeană, președintele francez afirma că ,,progres și libertate înseamnă să poți trăi din munca ta: pentru a crea locuri de muncă, Europa trebuie să anticipeze”.  De aceea, scria Macron, Europa trebuie să finanțeze inovația ,,prin dotarea noului Consiliu European pentru Inovare cu un buget comparabil cu cel din Statele Unite, pentru a deveni vârful de lance al noilor revoluții tehnologice, cum ar fi inteligența artificială”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel i-a sugerat premierului britanic Boris Johnson în cadrul primei întâlniri cu acesta să vină cu o soluție ”în următoarele 30 de zile” pentru a ocoli blocajul generat de mecanismul de backstop

Published

on

© UK Prime Minister/ Facebook

Cancelarul german Angela Merkel și-a reiterat miercuri apelul pentru ca Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană printr-un acord negociat, cerându-i premierului britanic Boris Johnson să vină cu o soluție în ”următoarele 30 de zile” pentru a evita un Brexit fără acord, transferând astfel responsabilitatea de a opri o ieșire dezordonată a Marii Britanii din UE pe umerii șefului Executivului de la Londra, informează DPA, citat de Agerpres, și The Guardian.

După săptămâni de tensiuni diplomatice, cancelarul german a profitat de prima întâlnire față în față cu prim-ministrul britanic pentru a reitera că Marea Britanie încă poate rezolva această criză, sugerând că mecanismului de backstop ”este un substituent care nu va mai fi necesar” dacă va fi identificată o soluție ce va garanta o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză.

Comentariile sale sunt în contradicție cu cele exprimate de Franța, care a adoptat o poziție mai pesimistă privind identificarea unui compromis, afirmație exprimată înainte de prima vizită a lui Boris Johnson la Paris după ce a preluat mandatul de premier la 24 iulie, succedând-o pe Theresa May, cea care a negociat timp de aproape doi ani forma actuală a Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Astfel, oficialii francezi au atras atenția că, din puctul lor de vedere, scenariul central este cel al unui Brexit fără acord, președintele Franței Emmanuel Macron precizând că renegocierea acordului în acest moment ”nu este o opțiune”.

Răspunzând îndemnului făcut de Angela Merkel, Boris Johnson a urmărit să arate disponibilitatea sa de a face compromisuri, spunând că este ”bucuros” să vadă că omologul german a fixat un ”calendar strâns”, completând în germană că ”ne vom descurca”, folosind aceeași frază pe care a utilizat-o cancelarul german în 2015, în plină criză a refugiaților.

Există posibiltiatea ca încercarea lui Merkel de a da un nou impuls discuțiilor să fie contestată joi, vizita lui Johnson la Paris fiind privită ca una care se va solda cu progrese reduse.

De altfel, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat miercuri în fața jurnaliștilor că așteaptă ”clarificări de la Bors Johnson”, exprimându-și dorința ca discuțiile cu Londra despre Brexit să fie ”cât mai amicale și amiabile” posibil, anunță AFP, citat de Agerpres.

De-a lungul negocierilor privind Brexit-ul, Merkel a a adoptat de multe ori un ton pozitiv în relațiile cu Regatul Unit, în comparație cu atitudinea tranșantă din partea Parisului. Cu toate acestea, pozițiile celor două state au fost până în prezet convergente.

Continue Reading

U.E.

Premierul Mateusz Morawiecki reia solicitările ca Berlinul să plătească despăgubiri de război: Polonia nu a primit compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial

Published

on

Prim-minsitrul polonez Mateusz Morawiecki s-a alăturat solicitărilor ca Germania să plătească despăgubiri de război țării sale pentru pierderile suferite în timpul ocupației naziste, anunță presa germană miercuri, preluată de DPA, citată de Agerpres.

”Polonia nu a primit până astăzi compensaţii adecvate din partea Germaniei pentru atrocităţile din Al Doilea Război Mondial”, a afirmat Morawiecki pentru grupul de presă german Funke Media Gruppe.

”Noi am pierdut şase milioane de oameni în Al Doilea Război Mondial, cu mult mai mulţi decât alte state care au primit plăţi reparatorii substanţiale. Nu e corect. Nu poate rămâne aşa”, a adăugat premierul polonez.

”Sunt multe de analizat. Peste 1.000 de sate poloneze au fost distruse de germani. Vom evalua cu seriozitate suma pe care o vom solicita”, a afirmat el.

Subiectul reparaţiilor de război din partea Germaniei a fost repus pe agendă odată cu venirea la putere a partidului Lege şi Justiţie (PiS) în 2015. O comisie parlamentară poloneză lucrează în prezent la evaluarea pierderilor suferite de această ţară în timpul războiului.

Potrivit unor informaţii anterioare, suma s-ar ridica la peste 800 miliarde de dolari, pe baza unei estimări poloneze datând din perioada imediat următoare încheierii conflictului în 1945.

Afirmațiile șefului Guvernului polonez vin după ce Jacek Czaputowicz, ministerul polonez de externe, a declarat într-un interviu pentru agenția de presă germană că există o lipsă de ”obiectivitate fundamentală cu privire la compensaţiile plătite de Germania după Al Doilea Război Mondial. Polonia a fost discriminată în acest proces”.

Poziția sa este în antiteză cu precizările făcute de ministrul german de externe, Heiko Maas, care a menționat la începutul lunii august, cu ocazia unei vizite la Varșovia, că Germania se simte responsabilă din punct de vedere moral pentru Al Doilea Război Mondial, dar chestiunea reparaţiilor pentru Polonia este închisă.

”Acest subiect este închis pentru Germania”, a spus Maas într-o conferinţă de presă comună cu omologul său polonez, Jacek Czaputowicz, reiterând poziţia guvernului german.

Potrivit prevederilor Conferinței de la Potsdam din 1945, Polonia urma să primească o parte din reparaţiile de război alocate Uniunii Sovietice, însă Varşovia susţine că a fost forţată de Stalin să furnizeze cărbune URSS la un preţ mult inferior preţului pieţei.

”Comparaţi pierderile suferite de alte ţări cu cele suferite de Polonia. Există ţări cu pierderi de câteva ori mai mici, dar care au primit compensaţii mai mari. Este corect? Principala chestiune este dacă Polonia a fost tratată corect în comparaţie cu alte ţări”, a continuat Jacek Czaputowicz.

În luna martie a anului trecut, deputatul Arkadiusz Mularczyk, şeful unei comisii parlamentare desemnate să estimeze despăgubirile solicitate de Varşovia, anunța că victimele poloneze din Al Doilea Război Mondial pot cere Germaniei 543 de miliarde de dolari (440 miliarde de euro) cu titlul de despăgubiri individuale.

Continue Reading

U.E.

Brexit: Europenii sunt invitați pe o plajă din vestul Olandei să își ia ”rămas bun” de la Marea Britanie, în ziua în care aceasta va părăsi Uniunea Europeană

Published

on

© Event Facebook: Gezellig op het strand de Brexit kijken

Un cetățean olandez, pe nume Ron Toekook, a realizat un eveniment pe Facebook prin care invită toți europenii pe o plajă din vestul Olandei să spună ”la revedere” Regatului Unit, chiar în ziua în care este prevăzut ”divorțul” dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, și anume 31 octombrie.

Potrivit evenimentului, luarea de rămas bun de la Regatul Unit se va face „cu chipsuri olandeze, vin franţuzesc şi bere germană pe un șezlong”. 

În materie de muzică, se va ascult melodia ”We’ll Meet Again”- un cântec britanic despre al Doilea Război Mondial ce vorbeşte despre un loc nedeterminat, cu soare, cu un cer albastru, dar organizatorul britanic este deschis și alte propuneri.

Într-un interval de câteva zile, 10.000 de persoane și-au confirmat participarea și peste 64.000 sunt interesate de eveniment.

Olandezul, activ în lumea reţelelor de socializare, nu se aştepta la un asemenea succes.

„Trebuie să fie un rămas bun frumos pentru un amic bun care se lansează într-o aventură captivantă, dar poate că nu foarte inteligentă”, a declarat el pentru agenţia de presă ANP, potrivit Agerpres, relatează Digi24.

Cultura britanică este importantă în Olanda, mi se pare normal să organizăm o petrecere prietenoasă şi distractivă cu ocazia ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, a explicat Ron Toekook pentru aceeaşi agenţie de presă.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending