Connect with us

NATO

Raport NATO 2018 | Secretarul general al Alianței explică de ce România a ratat pentru al doilea an consecutiv ținta de 2% din PIB pentru Apărare: ”Creșterea PIB a fost mai mare decât s-au așteptat”

Published

on

©️ NATO

La 15 ani de la aderarea la NATO, România se află printre țările care au continuat să își majoreze contribuțiile și cheltuielile de apărare, conform raportului anual al Alianței Nord-Atlantice dat publicității joi de secretarul general Jens Stoltenberg. Cu toate acestea și deși România și-a asumat că începând cu anul 2017 va cheltui 2% din PIB pentru Apărare, 2018 a fost al doilea an în care Bucureștiul a ratat această țintă, cheltuind în jur de 1,9%. În schimb, România a fost, în 2018, al treilea aliat din cadrul NATO care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar în anul 2018 pentru dezvoltarea capabilităților sale de apărare. Cu un an în urmă, în 2017, România fusese statul membru NATO care a investit cei mai mulți bani din bugetul său militar pentru modernizare și înzestrare.

De altfel, mai multe state din NATO şi-au majorat cheltuielile de apărare în 2018, dar numai șapte ţări au atins ţinta de 2% din PIB convenită la summit-ul din Țara Galilor din 2014 şi cerută insistent de administrația lui Donald Trump. Alături de SUA, care alocă peste 3,3% din PIB pentru bugetul Pentagonului, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Estonia, Grecia, Lituania, Letonia, Polonia și Marea Britanie.

Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a alocat în jur de 1,2 – 1,3%, menținând astfel riscul unor animozități transatlantice pe axa Berlin-Washington. De asemenea, trei țări – Belgia, Luxemburg și Spania – au alocat sub 1% din PIB pentru Apărare.

Mai mult, raportul anual al NATO indică faptul că 11 aliați sunt mai aproape de nivelul de alocare 1% din PIB, decât cel de 2%.

În pofida acestor date oficiale furnizate de țările membre, secretarul general Jens Stoltenberg a transmis că evoluțiile din activitatea Alianței arată că ”NATO este pregătită pentru viitor”.


”Toți aliații au oprit tăierile bugetare. Toți aliații au început creșterile. Anul trecut, aliații europeni și Canada au sporit cheltuielile lor de apărare cu aproape 4% în termeni reali. Începând cu anul 2016, acești aliați au cheltuit cu 41 de miliarde de dolari mai mult. Și ne așteptăm ca această sumă să crească la 100 de miliarde până la finalul anului viitor. (…) Înregistrăm, totodată, un paradox: într-un moment în care unii pun la îndoială puterea legăturii transatlantice, noi facem mai mult împreună – în mai multe moduri și în mai multe locuri – decât oricând. Pentru că trăim într-o lume imprevizibilă, unitatea NATO este mai importantă decât oricând. Pe măsură ce aniversăm 70 de ani de la înființarea acestei Alianței în acest an, trebuie să continuăm să rămânem puternici și să rămânem împreună”, a mai afirmat Stoltenberg. (Raportul NATO este disponibil aici)


România în raportul NATO: Al 8-lea buget al Apărării din cadrul Alianței și al 3-lea în ce privește înzestrarea. Cum explică Jens Stoltenberg acest lucru?

În ce privește România, țara noastră este menționată de multiple ori în raportul secretarului general al NATO, într-un an cu o dublă însemnătate: aniversarea a șapte decenii de la înființarea Alianței Nord-Atlantice și a 20, respectiv 15 ani de la aderarea mai multor state din Europa de Est, inclusiv România, în anul 2004.

Deși a ratat pentru al doilea an consecutiv atingerea țintei de 2% din PIB pentru cheltuieli militare – menținându-se la aproximativ 1,9% din PIB – România rămâne în top 3 aliați NATO în ce privește procentul din bugetul Apărării investit pentru înzestrare militară.

Astfel, România a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, cu 14 procente peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Anul trecut, România a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

©️ NATO Report 2018

În 2018, țara noastră a fost devansată de Luxemburg (42%) și Letonia (puțin peste 35%).

De altfel, în cadrul conferinței de presă în care a prezentat raportul, Jens Stoltenberg a explicat de ce România a ratat cu puțin ținta de 2% din PIB pentru bugetul Apărării.

Anul trecut, șapte aliați au cheltuit minim 2% din PIB pentru Apărare, iar România a fost extrem de aproape. A alocat un buget de 2% pentru Apărare, dar creșterea Produsului Intern Brut a fost mai mare decât s-au așteptat și astfel au rămas sub ținta de 2%”, a spus secretarul general al NATO, fiind întrebat de jurnaliști despre tendința de evoluție a bugetelor Apărării în toate statele membre.

Statele care au alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare au fost: SUA (3,3%), Grecia (2,2%), Marea Britanie (2,1%), Estonia (2,05%), Polonia (2%), Letonia (2%) și Lituania (2%). Cel de-al 8-lea buget al Apărării în cadrul NATO în 2018 a fost cel al României, în jur de 1,9%, înaintea unor țăr precum Franța (1,8%), Croația (1,7%) sau Turcia (1,6%).

©️ NATO Report 2018

Procentele anunțate oficiale relevă și o diferență de angajament la nivelul flancului estic, unde toți aliații din zona de nord – Polonia și țările baltice – au cheltuit 2% din PIB, în vreme ce pe partea sudică a acestuia, Bulgaria se află la 1,4%, la mare distanță față de România (1,9%).

În raportul secretarului general al Alianței pentru anul 2018, contribuțiile României la NATO sunt amintite nu numai în dimensiune financiară, ci și cele strategice, precum găzduirea brigăzii multinaționale de la Craiova, găzduirea facilității antirachetă de la Deveselu, participarea țării noastre la prezența înaintată a NATO pe întreg flancul estic, inclusiv la Marea Neagră sau organizarea de exerciții militare aliate.

În ce privește implicarea în misiuni militare ale NATO, România este a cincea națiune aliată care contribuie la misiunea aliată în Afganistan, după SUA (8.475 militari), Germania (1.300), Marea Britanie (1.100), Italia (895). România a contribuit cu 693 militari în Afganistan, un efectiv care va crește în 2019.

În 2019, NATO aniversează 70 de ani de la înființare și va marca, politic, acest moment prin reuniunea miniștrilor de Externe aliați la Washington (3-4 aprilie) și prin reuniunea șefilor de stat sau de guvern de la Londra, din decembrie 2019.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Premierul Poloniei cere Germaniei să ”își majoreze rapid cheltuielile militare”: Nu este o profitoare, dar contribuțiile sale nu respectă angajamentele luate

Published

on

© premier.gov.pl

Disputele politico-diplomatice dintre Polonia și Germania, întreținute mai ales prin prisma retoricii privind despăgubirile pe care Varșovia le solicită Berlinului în urma celui de-al Doilea Război Mondial, continuă după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat țara vecină pentru că nu își îndeplinește angajamentele militare în cadrul NATO.

Germania ar trebui să-și arate puterea când vine vorba de cheltuielile privind apărarea și să o facă rapid, a spus Morawiecki într-un interviu acordat publicației germane Funke Media Group.

Nu aș spune că Germania este o profitoare, dar contribuțiile sale nu sunt în conformitate cu angajamentele. Germania trebuie să își majoreze rapid cheltuielile militare”, a spus Morawiecki, citat de Politico Europe.

Premierul polonez nu se află la prima declarație de acest tip. Anul trecut, la Conferința de Securitate de la München, Morawiecki a făcut referire la anumiți europeni care acționează precum ”călăreți liberi în epoca păcii americane”, o aluzie la faptul că Statele Unite continuă să investească în securitatea europeană, în timp ce mai mulți aliați europeni majorează dependența energetică a Europei față de Rusia.

Pe de altă parte, Mateusz Morawiecki s-a referit și la discuțiile recente generate de ambasadorii SUA la Berlin și la Varșovia privind mutarea în Polonia a trupelor americane staționate în Germania.

”Avem nevoie de baza militară NATO de la Ramstein (Germania) şi avem nevoie de o nouă bază militară permanentă în Polonia”, a spus șeful guvernului de la Varșovia, în condițiile în care Polonia a oferit 2 miliarde de dolari Statelor Unite pentru a găzdui o bază numită ”Fort Trump”, însă președinții Andrzej Duda și Donald Trump au semnat un acord ce prevede creşterea efectivelor trupelor americane staţionate în Polonia de la 4.500 la circa 5.500 de militari şi amplasarea în această ţară a comandamentului unei divizii americane.

Polonia se numără printre țările care respectă criteriul de a aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării. Potrivit datelor prezentate de NATO în luna iunie,  șapte aliați NATO au alocat 2% din PIB pentru bugetul Apărării în anul 2019, SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), România (2.01%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%).

În ce privește Germania, această alocă în prezent aproximativ 1,2-1,3% din PIB cu respectivă de creștere a bugetului militar până la 1,5% din PIB la orizontul anului 2024. 

Anul de referință 2024 a fost asumat de aliații din NATO la summitul din Țara Galilor din 2014 pentru ca toate țările membre să atingă alocarea a cel puțin 2% din PIB pentru Apărare până la acel moment.

Recent însă, noul ministru german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, care a înlocuit-o în funcție pe Ursula von der Leyen, președinta aleasă a Comisiei Europene, și-a anunțat angajamentul de a crește bugetul militar al țării la 2% din PIB până în anul 2024.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, viitorul secretar general adjunct al NATO: Vizita președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa

Published

on

© NATO

Viitorul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, salută reconfirmarea, în cadrul Declarație Comune semnată marți la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis, a importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice 

Moment de maturitate deplină în parteneriatul strategic româno-american. Noua vizită a președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa. La 30 de ani de la prăbușirea comunismului, la 22 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic și la 15 ani de la intrarea țării noastre în NATO, transformarea în politica externă și de securitate a țării noastre este remarcabilă”, a scris Geoană, pe pagina sa de Facebook.

Deopotrivă primul român și întâiul est-european numit în funcția de secretar general adjunct al NATO, Geoană a salutat ”reconfirmarea importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice ca parte indisolubilă a securității naționale și zonale”.

”Relația țării noastre cu Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să rămână și pe mai departe un teren al acțiunii comune a tuturor forțelor politice și al interesului superior al națiunii române”, a conchis Mircea Geoană, cel care își va prelua noua poziție la jumătatea lunii octombrie.

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Privitor la Marea Neagră, documentul consacră ”sintagma de importanță strategică”.

”Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”, arată declarația adoptată de Trump și Iohannis.

După anul 2014, Marea Neagră a dobândit o importanță crescândă pe agenda de securitate a NATO și ca parte a pachetului de măsuri pentru disuasiunea oricăror potențiale agresiuni dinspre Răsărit.

De altfel, anul trecut, summitul NATO a găzduit în premieră o reuniune a țărilor aliate cu partenerii din Georgia și din Ucraina dedicată exclusiv securității la Marea Neagră, în contextul în care Rusia dezvoltă și amplasează armament și forțe militare în peninsula anexată Crimeea, la mai puțin de 400 km de granița sud-estică a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice

Continue Reading

NATO

Generalul Daniel Petrescu, avansat în grad de general locotenent cu trei stele de președintele Klaus Iohannis, este noul locţiitor al Şefului Statului Major al Apărării

Published

on

© Armata României/ Facebook

Generalul-maior Daniel Petrescu a fost numit, începând cu data de 13 august 2019, în funcţia de locţiitor al Şefului Statului Major al Apărării, printr-un ordin semnat de ministrul Apărării, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale (MApN) remis CaleaEuropeană.ro.

Sursa citată amintește Daniel Petrescu a fost înaintat, începând cu data de 14 august 2019, prin decret al preşedintelui României, Klaus Iohannis, la gradul de general-locotenent – cu trei stele.

Generalul-locotenent Daniel Petrescu a îndeplinit, din august 2017 până la această dată, funcţia de comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est, o structură NATO, activată de către Consiliul Nord Atlantic în urma deciziilor asumate la Summitul aliat din Țara Galilor (2014) și care se află sub comanda operațională a Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR).

“Experienţa sa profesională include funcţii deţinute la nivel tactic, operativ şi strategic în cadrul Forţelor Terestre Române, în comandamente NATO şi în teatrele de operaţii. Este veteran al teatrelor de operaţii, cu misiuni executate în Angola (1995-1996-misiunea UNAVEM III şi 1998-1999- misiunea MONUA), Albania (1997), iar la comanda Batalionului 2 Infanterie Călugăreni a executat misiuni în Kosovo (2003), Bosnia-Herţegovina (2004), Irak (2005) şi Afganistan (2007)”, se arată în comunicatul MApN.

În perioada iunie 2013 – iulie 2016, Petrescu a îndeplinit funcţia de reprezentant militar al şefului Statului Major General la Comandamentul Aliat pentru Transformare, Norfolk, Virginia, SUA.

Tot prin ordin al ministrului Apărării, generalul-maior Ovidiu Uifăleanu a fost numit, începând cu data de 13 august, în funcţia de consilier coordonator domeniu al ministrului Apărării, iar atribuţiile de şef al Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT) sunt îndeplinite de generalul-maior Dorin Blaiu, comandant al Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefului SMFT.

De asemenea, generalul-maior Iulian Berdilă a fost numit, începând cu data de 20 august 2019, în funcţia de comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending