Connect with us

NATO

Raport NATO 2018 | Secretarul general al Alianței explică de ce România a ratat pentru al doilea an consecutiv ținta de 2% din PIB pentru Apărare: ”Creșterea PIB a fost mai mare decât s-au așteptat”

Published

on

©️ NATO

La 15 ani de la aderarea la NATO, România se află printre țările care au continuat să își majoreze contribuțiile și cheltuielile de apărare, conform raportului anual al Alianței Nord-Atlantice dat publicității joi de secretarul general Jens Stoltenberg. Cu toate acestea și deși România și-a asumat că începând cu anul 2017 va cheltui 2% din PIB pentru Apărare, 2018 a fost al doilea an în care Bucureștiul a ratat această țintă, cheltuind în jur de 1,9%. În schimb, România a fost, în 2018, al treilea aliat din cadrul NATO care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar în anul 2018 pentru dezvoltarea capabilităților sale de apărare. Cu un an în urmă, în 2017, România fusese statul membru NATO care a investit cei mai mulți bani din bugetul său militar pentru modernizare și înzestrare.

De altfel, mai multe state din NATO şi-au majorat cheltuielile de apărare în 2018, dar numai șapte ţări au atins ţinta de 2% din PIB convenită la summit-ul din Țara Galilor din 2014 şi cerută insistent de administrația lui Donald Trump. Alături de SUA, care alocă peste 3,3% din PIB pentru bugetul Pentagonului, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Estonia, Grecia, Lituania, Letonia, Polonia și Marea Britanie.

Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a alocat în jur de 1,2 – 1,3%, menținând astfel riscul unor animozități transatlantice pe axa Berlin-Washington. De asemenea, trei țări – Belgia, Luxemburg și Spania – au alocat sub 1% din PIB pentru Apărare.

Mai mult, raportul anual al NATO indică faptul că 11 aliați sunt mai aproape de nivelul de alocare 1% din PIB, decât cel de 2%.

În pofida acestor date oficiale furnizate de țările membre, secretarul general Jens Stoltenberg a transmis că evoluțiile din activitatea Alianței arată că ”NATO este pregătită pentru viitor”.


”Toți aliații au oprit tăierile bugetare. Toți aliații au început creșterile. Anul trecut, aliații europeni și Canada au sporit cheltuielile lor de apărare cu aproape 4% în termeni reali. Începând cu anul 2016, acești aliați au cheltuit cu 41 de miliarde de dolari mai mult. Și ne așteptăm ca această sumă să crească la 100 de miliarde până la finalul anului viitor. (…) Înregistrăm, totodată, un paradox: într-un moment în care unii pun la îndoială puterea legăturii transatlantice, noi facem mai mult împreună – în mai multe moduri și în mai multe locuri – decât oricând. Pentru că trăim într-o lume imprevizibilă, unitatea NATO este mai importantă decât oricând. Pe măsură ce aniversăm 70 de ani de la înființarea acestei Alianței în acest an, trebuie să continuăm să rămânem puternici și să rămânem împreună”, a mai afirmat Stoltenberg. (Raportul NATO este disponibil aici)


România în raportul NATO: Al 8-lea buget al Apărării din cadrul Alianței și al 3-lea în ce privește înzestrarea. Cum explică Jens Stoltenberg acest lucru?

În ce privește România, țara noastră este menționată de multiple ori în raportul secretarului general al NATO, într-un an cu o dublă însemnătate: aniversarea a șapte decenii de la înființarea Alianței Nord-Atlantice și a 20, respectiv 15 ani de la aderarea mai multor state din Europa de Est, inclusiv România, în anul 2004.

Deși a ratat pentru al doilea an consecutiv atingerea țintei de 2% din PIB pentru cheltuieli militare – menținându-se la aproximativ 1,9% din PIB – România rămâne în top 3 aliați NATO în ce privește procentul din bugetul Apărării investit pentru înzestrare militară.

Astfel, România a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, cu 14 procente peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Anul trecut, România a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

©️ NATO Report 2018

În 2018, țara noastră a fost devansată de Luxemburg (42%) și Letonia (puțin peste 35%).

De altfel, în cadrul conferinței de presă în care a prezentat raportul, Jens Stoltenberg a explicat de ce România a ratat cu puțin ținta de 2% din PIB pentru bugetul Apărării.

Anul trecut, șapte aliați au cheltuit minim 2% din PIB pentru Apărare, iar România a fost extrem de aproape. A alocat un buget de 2% pentru Apărare, dar creșterea Produsului Intern Brut a fost mai mare decât s-au așteptat și astfel au rămas sub ținta de 2%”, a spus secretarul general al NATO, fiind întrebat de jurnaliști despre tendința de evoluție a bugetelor Apărării în toate statele membre.

Statele care au alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare au fost: SUA (3,3%), Grecia (2,2%), Marea Britanie (2,1%), Estonia (2,05%), Polonia (2%), Letonia (2%) și Lituania (2%). Cel de-al 8-lea buget al Apărării în cadrul NATO în 2018 a fost cel al României, în jur de 1,9%, înaintea unor țăr precum Franța (1,8%), Croația (1,7%) sau Turcia (1,6%).

©️ NATO Report 2018

Procentele anunțate oficiale relevă și o diferență de angajament la nivelul flancului estic, unde toți aliații din zona de nord – Polonia și țările baltice – au cheltuit 2% din PIB, în vreme ce pe partea sudică a acestuia, Bulgaria se află la 1,4%, la mare distanță față de România (1,9%).

În raportul secretarului general al Alianței pentru anul 2018, contribuțiile României la NATO sunt amintite nu numai în dimensiune financiară, ci și cele strategice, precum găzduirea brigăzii multinaționale de la Craiova, găzduirea facilității antirachetă de la Deveselu, participarea țării noastre la prezența înaintată a NATO pe întreg flancul estic, inclusiv la Marea Neagră sau organizarea de exerciții militare aliate.

În ce privește implicarea în misiuni militare ale NATO, România este a cincea națiune aliată care contribuie la misiunea aliată în Afganistan, după SUA (8.475 militari), Germania (1.300), Marea Britanie (1.100), Italia (895). România a contribuit cu 693 militari în Afganistan, un efectiv care va crește în 2019.

În 2019, NATO aniversează 70 de ani de la înființare și va marca, politic, acest moment prin reuniunea miniștrilor de Externe aliați la Washington (3-4 aprilie) și prin reuniunea șefilor de stat sau de guvern de la Londra, din decembrie 2019.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

MAREA BRITANIE

Marea Britanie cere aliaților din NATO să fie solidari privind libertatea de exprimare în disputa Franța-Turcia

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Marea Britanie și-a declarat miercuri sprijinul pentru Franța, în mijlocul unei dispute diplomatice cu Turcia, pentru comentariile anti-islam ale președintelui francez, în urma decapitării profesorului Samuel Paty de către un radical musulman, informează Reuters, preluat de Agerpres

„Regatul Unit este solidar cu Franţa şi cu poporul francez după uciderea îngrozitoare a lui Samuel Paty”, a declarat ministrul de externe britanic, Dominic Raab, adăugând că „terorismul nu poate şi nu trebuie să fie justificat niciodată”. „Aliaţii din NATO şi comunitatea internaţională în general trebuie să fie solidari privind valorile fundamentale ale toleranţei şi libertăţii de exprimare; nu trebuie să le facem niciodată cadou teroriştilor disensiunile între noi”, a mai spus şeful diplomaţiei britanice.

Președintele francez Emmanuel Macron a declanșat o campanie de boicotare a Franței în lumea musulmană, după ce a susținut în mod public dreptul de a publica caricaturi satirice ale profetului Mahomed și a caracterizat Islamul ca fiind o „religie în criză”.

Macron a făcut aceste remarci în timpul omagierii profesorului Samuel Paty, decapitat de un radical musulman la 16 octombrie, după ce le-a arătat caricaturile Profetului elevilor săi. De altfel, pe fondul acestui incident, președintele francez, a decis să sporească securitatea în școli și supravegherea propagandei islamiste radicale online.

Citiți și Franța cere sprijinul aliaților din UE pentru a consolida „echilibrul de putere” european în raport cu Turcia

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a cerut luni turcilor să nu cumpere niciodată bunuri franceze, continuându-și astfel atacul la adresa președintelui francez și a Franței, după ce sâmbătă a declarat că Macron are o problemă cu musulmanii și are nevoie de controale mentale – declarație care a determinat Franța să-și recheme ambasadorul de la Ankara.

Turcia și Franța sunt ambii membri ai alianței militare NATO, dar relațiile bilaterale s-au tensionat puternic încă de anul trecut, în special din cauza sprijinului francez acordat miliţiilor kurde siriene şi a dezacordurilor cu privire la Libia şi incursiunile Turciei în Mediterana de Est. 

 

Continue Reading

NATO

Premierul Ludovic Orban, discuții cu liderii Parlamentului francez: România dorește o prezență militară a Franței la Brigada Multinațională NATO de la Craiova

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Prim-ministrul Ludovic Orban a avut marţi, la Paris, întrevederi separate cu Richard Ferrand, preşedintele Adunării Naţionale, şi cu Gerard Larcher, preşedintele Senatului francez, iar, cu această ocazie, premierul român a evidenţiat rolul diplomaţiei parlamentare în promovarea numeroaselor poziţii de interes comun, pledând în favoarea consolidării acesteia în cadrul relaţiei bilaterale cu Franţa.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, întrevederea prim-ministrului Ludovic Orban cu cei doi înalţi oficiali ai statului francez a prilejuit o trecere în revistă a stadiului excelent al cooperării dintre cele două state, încadrate de Parteneriatul Strategic bilateral, în contextul împlinirii a 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, precum şi un schimb de opinii privind contextul european şi internaţional.

“Premierul român a evidenţiat rolul diplomaţiei parlamentare în promovarea numeroaselor poziţii de interes comun, pledând în favoarea consolidării acesteia în cadrul relaţiei bilaterale cu Franţa”, se precizează în comunicat.

Prim-ministrul a salutat, totodată, evoluţia foarte bună din ultima perioadă a schimburilor economice bilaterale şi rolul important pe care investiţiile franceze îl au în România, transmiţând, de asemenea, interesul României pentru atragerea de noi investiţii cu capital francez, precum şi pentru diversificarea cooperării economice.

“Cu referire la agenda europeană, prim-ministrul Ludovic Orban a exprimat interesul României de a coopera strâns cu Franţa, inclusiv la nivel parlamentar, în perspectiva preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, de către Franţa, la 1 ianuarie 2022. Au fost evocate, de asemenea, oportunităţile de colaborare bilaterală adiacente Planului de relansare economică post-pandemie, în special pe dimensiunea ecologică şi digitală”, precizează sursa citată.

De asemenea, premierul român a discutat cu cei doi înalţi oficiali francezi şi despre importanţa continuării politicii de extindere a Uniunii Europene şi susţinerii unui Parteneriat Estic mai ambiţios.

A fost abordată, de asemenea, situaţia generală de securitate de la Marea Neagră, în contextul ameninţărilor de pe flancul de est al NATO. Prim-ministrul Ludovic Orban a exprimat dorinţa ţării noastre pentru o prezenţă militară sporită a Franţei în România, în special prin participarea la Brigada Multinaţională NATO găzduită la Craiova“, menţionează Guvernul.

Nu în ultimul rând, în cadrul întrevederii, prim-ministrul Orban a reiterat obiectivele României pentru aderarea la Schengen şi OCDE şi a solicitat sprijinul părţii franceze în acest sens. 

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: Parteneriatul Strategic româno-american devine în fiecare an tot mai robust, indiferent de administrațiile de la București sau Washington

Published

on

© NATO

Parteneriatul strategic româno-american devine în fiecare an tot mai robust, indiferent de administraţiile de la Bucureşti sau de la Washington, a declarat luni secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană, care a salutat drept un aspect pozitiv orice formă suplimentară de colaborare între aliaţii nord-atlantici.

“Din punctul de vedere al deciziilor în planul bilateral al relaţiilor SUA-România, în calitatea mea de secretar general adjunct nu pot decât să salut orice formă suplimentară de colaborare între aliaţi, este un lucru pozitiv. Vorbind ca fost diplomat şi om politic român, într-un fel prezent la botezul şi momentul de lansare a parteneriatului strategic româno-american, spun că acesta devine în fiecare an, indiferent de administraţiile de la Bucureşti sau de la Washington, tot mai robust“, a declarat secretarul general adjunct al NATO, în cadrul unui briefing online, de la Bruxelles, cu jurnalişti români cu privire la deciziile luate de miniștrii apărării din țările NATO la reuniunea ministerială de săptămâna trecută, printre hotărârile luate numărându-se decizia înființării unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor.

Înaltul oficial aliat a făcut trimitere la “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document semnat la 8 octombrie la Washington de ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și secretarul apărării Mark Esper și care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

“Documentul semnat de secretarul apărării american şi ministrul apărării naţionale român cu privire la un plan pe următorii zece ani de zile este un document care conţine câteva linii directoare importante, deşi evident va depinde de cele două state aliate să dea concreteţe şi după aceea să dezvolte în planuri operaţionale concrete aceste elemente de colaborare între cele două state aliate”, a precizat Geoană.

El a menționat și “nivelul de sinergie între SUA şi România şi mulţi alţi europeni”, care “este unul foarte mare”. Astfel, el a arătat România nu este singurul stat care își consolidează în plan bilateral colaborarea cu SUA, vorbind despre proiectele din ultimii ani concretizate între Polonia și Statele Unite.

În acest sens, Mircea Geoană a vorbit şi despre colaborarea NATO-UE pe tema mobilităţii militare în forumuri precum Iniţiativa celor Trei Mări, din care face part şi România și Polonia.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

Gheorghe Falcă4 mins ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, despre noul director român al Agenției Europene a Muncii: România a arătat că are oameni ce pot conduce instituții europene

EVENIMENTE5 mins ago

Ambasada Lituaniei în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning au organizat, la București, o conferință privind viitorul Belarusului

Dragoș Pîslaru17 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Turcia va face toți pașii juridici și diplomatici necesari privind caricatura președintelui Erdogan din revista franceză Charlie Hebdo

Corina Crețu1 hour ago

Corina Crețu: Voi milita în Parlamentul European pentru a transforma garanția pentru copii în realitate, în România și în țările UE unde românii și-au întemeiat o familie

MAREA BRITANIE1 hour ago

Marea Britanie cere aliaților din NATO să fie solidari privind libertatea de exprimare în disputa Franța-Turcia

ROMÂNIA2 hours ago

Ambasadorul României la Paris: Vizita premierului Ludovic Orban, foarte importantă pentru relația bilaterală și evocatoare pentru multele lucruri care ne leagă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Rareș Bogdan: Decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus insuflă curaj tuturor celor care luptă împotriva dictaturii

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Liderul eurodeputaților români din PPE, Rareș Bogdan, apără interesele României privind tranziția verde a UE: Interesul național, exprimat de Klaus Iohannis, nu este negociabil

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

COVID-19: Majoritatea activităților Parlamentului European se vor desfășura la distanță și în noiembrie

Dragoș Pîslaru17 mins ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA1 day ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA1 day ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA1 day ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA1 day ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș2 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Advertisement
Advertisement

Trending