Connect with us

U.E.

NATO și UE au decis înființarea unui grup operativ comun privind reziliența și infrastructura critică, anunță Jens Stoltenberg și Ursula von der Leyen

Published

on

© NATO

NATO și Uniunea European au convenit miercuri, la o zi distanță după semnarea unei noi declarații comune de cooperare, să creeze un grup operativ privind reziliența și protecția infrastructurilor critice, au anunțat, la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Cei doi lideri au vorbit înainte de discuțiile privind securitatea și apărarea din cadrul unei reuniuni a Colegiului Comisarilor Europeni, fiind pentru a doua oară când Jens Stoltenberg participă la o astfel de reuniune. De altfel, în decembrie 2020, Stoltenberg a devenit primul secretar general al Alianței care a participat la o întrunire a Colegiului Comisiei Europene.

La declarațiile de presă comune cu von der Leyen, secretarul general al NATO a subliniat că reziliența și protecția infrastructurii critice reprezintă o parte esențială a activității comune dintre NATO și UE.

Înaltul oficial aliat a spus că, în urma înarmării energiei de către președintele Putin și a sabotajului conductelor Nord Stream, obiectivul principal al grupului de lucru comun va fi acela de a face “ca infrastructura noastră critică, tehnologia și lanțurile noastre de aprovizionare să fie mai rezistente la potențiale amenințări și de a lua măsuri pentru a atenua eventualele vulnerabilități”.

“Astăzi lansăm un grup operativ UE-NATO pentru infrastructuri critice rezistente. Acesta este un grup operativ în cadrul căruia experții noștri din NATO și din Uniunea Europeană vor lucra cot la cot pentru a identifica principalele amenințări la adresa infrastructurii noastre critice, pentru a analiza vulnerabilitățile strategice pe care le avem; apoi, desigur, pentru a dezvolta principii-cheie pentru a ne îmbunătăți rezistența și pentru a propune măsuri de atenuare și acțiuni de remediere. La început, grupul operativ va acoperi patru sectoare. Este vorba despre transporturi, energie, digital și spațiu. Bineînțeles, vom raporta concluziile noastre statelor membre și aliaților”, a declarat și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Reuniunea a avut loc la o zi după semnarea celei de-a treia Declarații comune privind cooperarea NATO-UE.

Secretarul general al NATO și președinții Consiliului European și Comisiei Europene au semnat marți, la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles, cea de-a treia Declarație Comună de cooperare dintre NATO și UE, dar și prima din ultimii cinci ani, adoptarea documentului fiind marcată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, care va împlini luna viitoare un an. Afișând unitate, Jens Stoltenberg, Charles Michel și Ursula von der Leyen au afirmat că relația de cooperare dintre NATO și UE este “mai importantă ca niciodată” din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, Stoltenberg amintind că ultima dată când cei trei lideri s-au întâlnit în același loc a fost pe 24 februarie 2022, ziua în care Vladimir Putin a declanșat agresiunea militară împotriva Ucrainei. În declarația comună adoptată de cei trei lideri, se arată că războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, care reprezintă cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice, acțiunile regimurilor autoritare și era competiției strategice cu China și persistența conflictelor și a instabilității în vecinătatea europeană reprezintă realități care demonstrează “mai mult ca niciodată importanța legăturii transatlantice” și care “solicită o cooperare mai strânsă între UE și NATO”.

Declarația comună vizează consolidarea și extinderea în continuare a parteneriatului strategic dintre NATO și UE, pe baza progreselor fără precedent înregistrate în cooperarea dintre cele două organizații de la semnarea declarațiilor anterioare în 2016 și 2018.

Liderii au hotărât să abordeze concurența geostrategică în creștere, chestiunile legate de reziliență și protecția infrastructurilor critice. Alte domenii prioritare de lucru vor include tehnologiile emergente și perturbatoare, spațiul, implicațiile schimbărilor climatice asupra securității, interferențele străine și manipularea informațiilor.

“După cum subliniază atât Conceptul strategic al NATO, cât și Busola strategică a UE, acesta este un moment-cheie pentru securitatea și stabilitatea euro-atlantică, care demonstrează mai mult ca niciodată importanța legăturii transatlantice și solicită o cooperare mai strânsă între UE și NATO”, se arată în declarația adoptată de Stoltenberg, Michel și von der Leyen.

Documentul recunoaște că “NATO rămâne fundația apărării colective pentru aliații săi și este esențială pentru securitatea euroatlantică” și recunoaște, de asemenea, “valoarea unei apărări europene mai puternice și mai capabile, care să contribuie în mod pozitiv la securitatea globală și transatlantică și care să fie complementară și interoperabilă cu NATO”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat

Published

on

© European Union, 2025/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană va avea nevoie de investiții de aproximativ 241 miliarde de euro până în 2050 pentru a extinde durata de viață a reactoarelor nucleare existente și pentru a construi noi reactoare de mari dimensiuni, potrivit celui de-al optulea Program Ilustrativ pentru Energie Nucleară (PINC), publicat de Comisia Europeană. Investiții suplimentare vor fi necesare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR), reactoarelor modulare avansate (AMR), microreactoarelor și fuziunii nucleare pe termen lung.

Comisia subliniază că, pentru unele state membre, energia nucleară este o componentă esențială în strategiile de decarbonizare, competitivitate industrială și securitate energetică. Se estimează că, până în 2040, peste 90% din energia electrică produsă în Uniunea Europeană va proveni din surse decarbonizate – în principal energie regenerabilă, completată de energia nucleară.

Capacitatea instalată de energie nucleară în UE este preconizată să crească de la 98 GWe în 2025 la aproximativ 109 GWe în 2050.

„Pentru a realiza cu adevărat tranziția către energie curată, avem nevoie de toate soluțiile energetice cu emisii zero și scăzute de carbon. Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat. Asigurarea condițiilor-cadru necesare va permite UE să își mențină leadershipul industrial în acest sector, păstrând în același timp cele mai înalte standarde de siguranță și o gestionare responsabilă a deșeurilor radioactive”, a declarat Dan Jørgensen, comisar european pentru Energie și Locuințe.

Comisia atrage atenția că păstrarea standardelor ridicate de siguranță nucleară, securitate și garanții, precum și gestionarea responsabilă a deșeurilor radioactive, rămân priorități esențiale. Sunt necesare progrese în dezvoltarea infrastructurii pentru depozitarea deșeurilor și combustibilului nuclear uzat, dar și în eficientizarea proceselor de dezafectare.

Programul PINC mai evidențiază nevoia de cooperare între autoritățile naționale de reglementare pentru accelerarea proceselor de licențiere, precum și colaborarea internațională cu parteneri de încredere pentru diversificarea surselor de combustibil nuclear.

Totodată, Comisia susține formarea profesională a forței de muncă, atragerea de talente noi și sprijinirea startup-urilor inovatoare din domeniul nuclear, în paralel cu promovarea și comercializarea noilor tehnologii de vârf – precum SMR-urile, AMR-urile și fuziunea nucleară.

Prin acest program, UE urmărește să consolideze poziția industriei nucleare europene într-un sector strategic, care să contribuie decisiv la atingerea obiectivelor climatice ale continentului.

Continue Reading

G7

În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a plătit cea de-a cincea tranșă din împrumutul excepțional de asistență macrofinanciară (AMF) acordat Ucrainei, în valoare de 1 miliard de euro.

Gestul, care vine înainte de summitul G7 din Canada, consolidează și mai mult rolul UE de cel mai mare donator al Ucrainei de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, cu un sprijin total care se apropie de 150 de miliarde de euro.

Asistența macrofinanciară (AMF) în valoare de 18,1 miliarde de euro acordată de UE face parte din inițiativa privind accelerarea veniturilor extraordinare (ERA) condusă de G7, care urmărește să ofere Ucrainei sprijin în valoare de aproximativ 45 de miliarde de euro.

Aceste împrumuturi urmează să fie rambursate folosind veniturile provenite din inghețaea activelor statului rus deținute în UE, arată Comisia Europeană într-un comunicat

Cu această ultimă plată, totalul împrumuturilor acordate de Comisie Ucrainei în cadrul mecanismului mai sus menționat ajunge la 7 miliarde de euro de la începutul anului 2025.

După cum au convenit liderii europeni în cadrul Consiliului European extraordinar de la începutul lunii martie și după cum a reiterat președinta Ursula von der Leyen, Comisia este pregătită să suplimenteze contribuția UE la inițiativa împrumuturilor ERA, dacă este necesar. Comisia rămâne în contact strâns cu autoritățile ucrainene în ceea ce privește plățile viitoare.

În cazul în care Ucraina prezintă o cerere, Comisia este pregătită să răspundă rapid.

Acest lucru ar permite UE să sprijine orice creștere esențială a cheltuielilor militare în săptămânile și lunile următoare, contribuind la asigurarea unei poziții puternice a Ucrainei înaintea oricăror potențiale negocieri de pace.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Germania va acorda Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 9 mld. de euro. O parte a finanțării va acoperi producția de arme cu rază lungă de acțiune

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit joi, la Kiev, cu ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, pentru a discuta despre dezvoltarea comună a unor sisteme de armament moderne, precum rachetele de croazieră cu rază lungă de acțiune, dronele și rachetele tactice. Cu acest prilej, oficialul german a anunțat un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina în valoare de 9 miliarde de euro, relatează DW.

„Imaginea războiului s-a schimbat”, a declarat Pistorius în cadrul vizitei. „Dacă la început erau în centrul atenției avioanele de luptă și tancurile, apoi mulți ani a fost vorba despre artilerie — și încă este —, acum conflictele moderne se concentrează tot mai mult pe războiul electromagnetic și pe drone”, a subliniat ministrul german.

Cei doi oficiali au discutat despre localizarea producției de sisteme de apărare aeriană în Ucraina și au convenit asupra unor investiții suplimentare în industria de apărare – în special creșterea producției comune de arme atât în Ucraina, cât și în Germania, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale de la Kiev.

„Când vorbim despre producție, ne referim la capacitățile noastre pe distanțe lungi – dronele noastre, tehnologiile ucrainene în domeniul rachetelor și alte instrumente cu rază lungă de acțiune”, a declarat Zelenski.

La rândul său, ministrul german al apărării a subliniat eficacitatea dronelor ucrainene, utilizarea lor pe câmpul de luptă și expertiza tehnologică dobândită de Ucraina în lupta împotriva agresiunii ruse.

„Cu toții trebuie să învățăm din asta. Și cred că trebuie să avansăm și în sectorul industrial. De aceea vorbim despre parteneriatele pe care vrem să le construim. Vrem mai multe astfel de parteneriate, atât în Germania, cât și în Ucraina, pentru a accelera producția de arme în interesul comun și pentru a ne consolida astfel capacitățile de descurajare și apărare”, a declarat Boris Pistorius.

Conform planului, Germania va contribui cu finanțarea, în timp ce Ucraina va furniza expertiza tehnică. Primele sisteme produse în comun ar putea deveni operaționale în următoarele luni.

În cadrul aceleiași vizite, Pistorius a anunțat un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina în valoare totală de 9 miliarde de euro pentru anul 2025, reafirmând astfel angajamentul noii guvernări germane față de Kiev. „Vizita mea subliniază sprijinul constant al Germaniei pentru Ucraina”, a declarat oficialul. O parte a finanțării va fi direcționată spre producția de arme cu rază lungă de acțiune.

Totuși, Pistorius a reiterat poziția Berlinului privind refuzul de a livra rachete de croazieră Taurus Ucrainei, în ciuda cererilor repetate ale autorităților de la Kiev.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL15 hours ago

Guvernul României, ”pregătit” să intensifice cooperarea cu SUA în domeniul apărării și securității

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Cătălin Predoiu, la aniversarea a 40 de ani de la Acordul Schengen: România se bucură acum de apartenența la acest cadru esențial al integrării europene

ROMÂNIA16 hours ago

145 de ani de relații diplomatice România – SUA. Nicușor Dan: Sunt pregătit să colaborez cu președintele Trump pentru a atinge întregul potențial al parteneriatului nostru

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Ministrul Emil Hurezeanu: România și SUA, un parteneriat de 145 de ani, în care ”voința noastră comună rămâne neschimbată”

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Apelul premierului Poloniei: Europa și SUA trebuie să-și unească eforturile pentru a opri escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Poziția Franței privind situația din Orientul Mijlociu: Susținem pacea și stabilitatea, dar nu vrem un Iran dotat cu arme nucleare

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat

G72 days ago

În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7

ENERGIE2 days ago

Burduja, la inaugurarea parcului fotovoltaic de la Albina, unul dintre cele mai mari din România: Adăugăm încă 60 MW pentru producția energetică verde, locală și accesibilă

INTERNAȚIONAL2 days ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL3 days ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

U.E.3 weeks ago

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

NATO3 weeks ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA3 weeks ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.4 weeks ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Trending