Connect with us

GENERAL

New York Times: Ultima încercare a Europei

Published

on

Potrivit Adevarul.ro, NY  Times scriu in editorialul lor:  “am pierdut şirul reuniunilor europene care s-au terminat cu acorduri “istorice” care ar fi trebuit să oprească criza datoriilor din Eurozonă. De fiecare dată, s-au năruit pentru că pieţele au considerat că erau inadecvate sau irelevante şi că nu puteau produce suficientă creştere economică pentru a plăti obligaţiile din viitor.”

“Acordul ultim – şi toate cele 17 membre ale zonei euro s-au angajat să îl semneze – e construit în jurul cererii germanilor de a avea angajamente legale pentru a menţine disciplina fiscală şi financiară.

Pe termen lung, mai multă disciplină şi coordonare şi mai multă transparenţă financiară sunt benefice. Dar un pact care îi obligă pe toţi la mai multă austeritate în vreme de recesiune este exact lucrul de care Europa nu are nevoie acum.

Acordul va creşte şi suma disponibilă pentru alte viitoare colace de salvare. Dar sumele sunt totuşi mult prea mici pentru a convinge investitorii că Europa e pregătită să fie garantul unor economii mai mari precum Italia sau Spania. Acordul lasă în continuare Europa fără un salvator “de ultimă speranţă”, cum e Rezerva Federală pentru America, un salvator care să apere ţările vulnerabile şi băncile de panica pieţelor.

Pactul va dovedi că a meritat efortul doar dacă Banca Centrală Europeană va fi convinsă să îşi asume acest rol. Iar declaraţiile preşedintelui băncii, Mario Draghi, nu sunt încurajatoare.

Germania a vrut ca toate cele 27 de membre ale Uniunii Europene să se alăture pactului fiscal. Dar Marea Britanie, a treia economie ca mărime a Europei după Germania şi Franţa, mereu ambivalentă în privinţa Uniunii, a refuzat să marşeze. Marea Britanie a rămas cu lira, aşa că refuzul său nu contează practic prea mult în privinţa politicii fiscale. Dar ar putea izola Marea Britanie şi slăbi UE ca întreg.

Europa a învăţat pe pielea ei că o uniune monetară sustenabilă are nevoie de o coordonare mai bună a politicilor fiscale naţionale. Grecia şi-a nenorocit finanţele cheltuind peste măsură, taxând prea puţin şi raportând cifre bugetare false. Dar liderii de primă mărime, precum cancelarul german Angela Merkel, refuză încă să admită că această coordonare nu e suficientă.
Fără un mecanism care să oprească criza precum tansferul fiscal de la membrele mai bogate către cele mai sărace şi fără o bancă centrală care să acţioneze ca salvator de ultim moment, criza financiară ar putea trece graniţele şi ar putea condamna întreaga Eurozonă la recesiune.

Alte membre ale zonei euro, care sunt atacate acum de pieţe, precum Italia şi Spania, au deficite care pot fi manevrate. Austeritatea doar le va agrava problemele. Suferă în special din cauza costurilor mari de împrumut, slăbirea băncilor şi creştere economică tot mai scăzută. Problema lor imediată e randamentul mare, o consecinţă a modului greşit în care Europa a tratat criza grecească. Dacă Banca Centrală Europeană ar cumpăra suficiente obligaţiuni pentru a le aduce costurile de împrumut la nivelul de dinaintea crizei, deficitele ar începe imediat să scadă.

Dacă Germania ar dori să-şi asume şi ea o parte din datorie şi să cumpere mai mult de la vecinii săi slăbiţi şi dacă nu ar mai insista că austeritatea e singurul răspuns aplicabil tuturor, toată Europa, dar şi Statele Unite, ar avea şanse mai mari să readucă creşterea economică. Abia aceasta ar fi într-adevăr o soluţie “istorică” pentru criza Eurozonei. ”

Sursa articol: Adevarul.ro

Sursa foto: tsiliadoros.blogspot.com

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

GENERAL

Vizita Federicăi Mogherini în Republica Moldova confirmă sprijinul UE pentru parcursul european al partenerului estic: Prima tranșă de asistență macro-financiară va fi alocată în următoarele săptămâni

Published

on

© EEAS/Twitter

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate / vicepreședintele Comisiei Europene, Federica Mogherini, a fost în vizită de lucru la Chișinău, Republica Moldova, unde a avut întâlniri cu președintele Igor Dodon, premierul Maia Sandu, ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu, și alți miniștri din guvernul premierului Sandu, se arată într-un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.


 

Vizita sa a fost o oportunitate de a face bilanțul punerii în aplicare a Acordului de Asociere UE-Moldova și de a discuta despre planul de reformă ambițios anunțat de guvernul Republicii Moldova. Vizita de joi a Înaltului Reprezentant a fost efectuată la câteva zile de la cea de-a cincea ședință anuală a Consiliului de Asociere UE-Moldova, care a avut loc la 30 septembrie, la Bruxelles.

Atât la Chișinău, cât și la Bruxelles, Înaltul Reprezentant a subliniat sprijinul acordat de UE pentru reformele din Republica Moldova, confirmând disponibilitatea de a face mai mult ca răspuns la progresul tangibil și la îndeplinirea continuă a angajamentelor de reformă. Până în prezent, UE a reluat deja plățile de sprijin bugetar, a semnat mai multe acorduri de finanțare, a mobilizat asistența tehnică la nivel înalt către guvern și intenționează să elibereze prima tranșă de asistență macro-financiară în următoarele săptămâni.

Discuțiile s-au concentrat pe reforme în cele mai importante domenii, în special pe necesitatea unei reforme cuprinzătoare a sistemului judiciar și a serviciului de urmărire penală. În ceea ce privește reforma energetică, UE așteaptă cu nerăbdare finalizarea procesului de separare a operatorilor de distribuitorii de rețea din Republica Moldova până la sfârșitul acestui an.

De asemenea, având în vedere viitoarele alegeri secundare locale și parlamentare din 20 octombrie, Înaltul Reprezentant / Vicepreședinte Mogherini a reiterat necesitatea unor procese electorale transparente, inclusive și credibile. Ea a amintit, de asemenea, importanța abordării tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa / Oficiul pentru instituții democratice și drepturile omului (OSCE / ODIHR).

La finalul vizitei, președintele Dodon a acordat Înaltului Reprezentant / vicepreședintelui Mogherini ordinul de onoare al Republicii Moldova.

Continue Reading

GENERAL

Bursa de Valori București: Promovarea României la statutul de ,,piaţă emergentă”, echivalentul momentului aderării României la UE

Published

on

Promovarea României la statutul de Piaţă Emergentă poate fi considerată, din punct de vedere economic pentru piaţa de capital, echivalentul momentului aderării României la Uniunea Europeană, afirmă Lucian Anghel, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), potrivit Agerpres.

„Promovarea României la statutul de Piaţă Emergentă poate fi considerată, din punct de vedere economic pentru piaţa de capital, echivalentul momentului aderării României la Uniunea Europeană. România merita să fie promovată pentru că a demonstrat, în repetate rânduri, că este o piaţă funcţională şi accesibilă”, declară Lucian Anghel, citat de Agerpres.

Potrivit unui comunicat publicat vineri pe site-ul BVB, furnizorul global de indici FTSE Russell a promovat România la statutul de Piaţă Emergentă de la cel de Piaţă de Frontieră, decizia fiind luată după ce România s-a aflat timp de trei ani pe lista de monitorizare, arată Digi24.

Reclasificarea statutului va intra în vigoare în septembrie anul viitor.

De asemenea, ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici consideră că anunțul de joi al agenției de rating FTSE Russell ,,este o decizie istorică pentru România, un nou pas către realizarea unui proiect de ţară pentru care am insistat în ultimii ani de zile şi care este legat şi de procesul de aderare la moneda Euro.” 

Ce înseamnă această decizie ,,istorică” pentru România

Potrivit președintelui Consiliului de Administrație a BVB, promovarea României la statutul de piață emergentă crește posibilitatea atragerii de capital străin și ridică prețul acțiunilor companiilor listate pe piața bursieră.

,,Un nou statut înseamnă noi posibilităţi de investiţii. Fonduri mult mai mari decât cele de până acum şi care gestionează sute de miliarde de euro vor putea să investească în România în următorii ani pentru că până acum aceşti administratori de fonduri erau restricţionaţi, prin prospect, să investească în pieţele de frontieră. Tocmai de aceea, investitorii români ar putea să beneficieze pe termen lung de această promovare fructificând randamentele oferite de oportunităţile investiţionale pe bursă”, explică Lucian Anghel.

La rândul său, Eugen Teodorovici consideră că această decizie ,,reflectă cadrul macroeconomic favorabil al ţării noastre, încrederea de care se bucură economia românească în rândul investitorilor şi paşii extraordinari făcuţi de autorităţi pentru creşterea atractivităţii pieţei bursiere de la Bucureşti”, informează Agerpres. Piaţa de capital românească intră într-un club mai select al burselor de profil, mai spune ministrul finanțelor, având ,,acum şansa de a contribui şi mai mult la capitalizarea economiei reale româneşti”. 

Potrivit Digi24, piaţa locală de capital a atins în septembrie un nou maxim istoric pentru indicele BET-TR, care include şi dividendele. Indicele a trecut de pragul de 15.000 de puncte în septembrie şi a ajuns la o creştere de 39% doar în acest an, transformând România într-una dintre cele mai performante pieţe de capital din Europa.

Activitatea bursieră în România a avut foarte mult de suferit în perioada regimului comunist, când bursa de valori a fost închisă.  Când a început să funcționeze din nou, 50 de ani mai târziu, în noiembrie 1995, pe bursă erau listate 6 companii. În prezent, la BVB  sunt listate 84 de companii doar pe piaţa principală şi, împreună, au o capitalizare de 36 de miliarde de euro.

Conform estimărilor, trecerea la statutul de piaţă emergentă se traduce şi prin accesul României la fonduri de investiţii de 30 de ori mai mari decât cele alocate pieţelor de frontieră, precizează Digi24.

Continue Reading

GENERAL

Un nou raport al ONU avertizează asupra impactului uman și economic al schimbările climatice pe fondul ,,timidității în acțiune” a SUA, Indiei și Chinei la Summitul pentru Acțiune Climatică

Published

on

© Pixabay

Fenomenele extreme legate de creșterea nivelului mării care se întâmplau o dată la 100 de ani vor începe să se repete anual de-a lungul mai multor zone de coastă până în 2050, indiferent dacă emisiile care generează încălzirea climatică sunt limitate sau nu, potrivit unui nou raport al oamenilor de știință afiliați la ONU, relatează The Guardian.

Evaluarea crizei climatice care afectează oceanele și calotele glaciare ale lumii concluzionează că multe dintre efectele grave, de la furtuni mai intense până la topirea permafrostului și diminuarea vieții marine, au ajuns să fie inevitabile.

Fără măsuri urgente pentru a reduce emisiile de combustibili fosili, impactul sever al schimbărilor climatice, care s-ar traduce inclusiv printr-o eventuală creștere a nivelului mării de peste 4 metri, va redesena harta lumii și va afecta negativ miliarde de oameni. Jumătate din cele mai mari orașe ale lumii se află în zone de coastă, iar ele găzduiesc circa 2 miliarde de persoane.

Raportul Grupului Interguvernamental pentru Schimbările Climatice (IPCC), organism din cadrul ONU, precizează că „toți oamenii de pe Pământ depind direct sau indirect de ocean”, de calotele glaciare și de ghețari pentru a regla clima și a furniza apă și oxigen . Totodată, raportul constată că schimbările periculoase determinate de încălzirea globală (creșterea nivelului mării se accelerează pe măsura topirii ghețurilor din Groenlanda și Antarctic, iar oceanul devine tot mai fierbinte, mai acid și mai puțin oxigenat) vor continua până la sfârșitul secolului, se arată în raportul IPCC.

Chiar dacă încălzirea este limitată la doar 2 grade Celsius, oamenii de știință se așteaptă ca impactul creșterii nivelului mării să provoace daune în valoare de câteva miliarde de dolari pe an și să determine deplasarea forțată pe glob a milioane de oameni, relatează The Guardian. 

Summitul pentru Acțiune Climatică al ONU, încheiat cu promisiuni slab conturate

Săptămâna aceasta a debutat cu primul Summit pentru Acțiune Climatică al ONU,  organizat în marja lucrărilor Adunării Generale a ONU, care se va concentra la cea de-a 74-a sa ediție pe “stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educaţie calitativă, acţiune climatică şi incluziune”. Secretarul general António Guterres a convocat reuninea specială pentru schimbările climatice din 23 septembrie, cu scopul de a pune presiune asupra statelor din întreaga lume să-și prezinte planurile de acțiune pe această temă, informează RFI.

Summitul ONU a fost poate cel mai așteptat eveniment de profil al anului, culminând, vinerea trecută, cu protestele a milioane de oameni în întreaga lume care criticau insuficiența acțiunilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice. Cu toate acestea, unele dintre cele mai mari economii, responsabile pentru creșterea nivelului de poluare la nivel global, nu și-au prezentat angajamentele de reducere a emisiilor.

Angajamentele așteptate din partea liderilor de la nivel mondial trebuiau să fie o actualizare a promisiunilor pe care țările le-au făcut în cadrul acordului climatic de la Paris în 2015 când 195 de națiuni au convenit să lucreze împreună pentru a împiedica  ca încălzirea globală să treacă dincolo de punctul critic, din perspectiva oamenilor de știință, de 2 grade Celsius peste nivelul pre-industrial. Astfel de angajamente sunt cruciale deoarece forța combinată a planurilor de acțiune actuale țărilor de la nivel global limitează încălzirea globală la o valoare între 2,7 și 3,7 grade Celsius, relatează CBS News

Până în prezent, 65 de țări au spus că își vor atinge obiectivele naționale pentru climă, dar nu este suficient. China, SUA și India sunt cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră care duc la încălzirea planetei, iar angajamentele lor în acest sens ar avea cel mai mare impact pentru prevenirea unei crize climatice. Din păcate, cele trei state nu și-au asumat angajamente clare de a multiplica acțiunile pentru combaterea schimbărilor climatice din planurile lor naționale pentru mediu într-un termen limită. 

Președintele american Donald Trump, care a obstrucționat acțiunile federale cu privire la climă și a retras SUA din Acordul de la Paris, a participat la summitul de luni, 23 septembrie, pentru doar 15 minute, iar la plecare a declarat cu ironie jurnaliștilor că Greta Thunberg, activista de mediu în vârstă de 16 ani care i-a ,,certat” pe liderii mondiali în discursul său, , ,,pare o tânără foarte fericită, care priveşte spre un viitor luminos şi minunat. Cât de plăcut de privit!”.


Prim-ministrul Indiei Narendra Modi a anunțat, în schimb,  că va dubla ținta națională privind mix-ul de energie regenerabilă până la un obiectiv de 450 de gigawati. Cu toate acestea, anunțul său nu a inclus un orizont de timp sau angajamentul de a face mai ambițioase obiectivele oficiale privind reducerea emisiilor de carbon din India în cadrul Acordului de la Paris, relatează Digi24. De cealaltă parte, China a fost și mai rezervată în declarații, rezumându-se să sublinieze ritmul în care a lucrat pentru a-și îndeplini obiectivele actuale, dar fără să semnaleze exact modul în care ar putea să-și sporească ambițiile din planul pentru mediu de la nivel național.

Totuși, în ciuda timidității de acționa clar din partea celor mai mari poluatori de la nivel global, Summitul ONU a înregistrat și câteva victorii, potrivit Euronews. Companiile și statele membre ale Organizației au avut la dispoziție o scenă cu deschidere internațională la nivel înalt pentru a prezenta soluțiile climatice care sunt deja în lucru, inclusiv eforturile privind tranziția la energie regenerabilă și pregătirile pentru gestionarea dezastrelor naturale. 

Nu în ultimul rând, summit-ul a adus mai multe fonduri la Fondul pentru Climă Verde, prin care țările în curs de dezvoltare să fie sprijinite în eforturile lor climatice. În acest sens, Suedia, Danemarca, Elveția și Norvegia, și-au dublat angajamentele curente pentru Fond, a cărio valoare va ajunge la 7 miliarde de dolari, mai precizează sursa citată.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending