Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut vineri, la Chișinău, o întrevedere cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, un subiect important abordat în cursul întrevederii fiind parcursul european al țării vecine de peste Prut.

Vizita are loc cu puțin timp înaintea referendumului ce va avea loc în Republica Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din această țară.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul Marcel Ciolacu a subliniat cu acest prilej că România crede în vocația europeană a Republicii Moldova și va continua să sprijine fără echivoc continuarea acestui drum pe care autoritățile de la Chișinău s-au angajat cu încredere și responsabilitate, reușind să facă față unor crize și provocări hibride, fără precedent, apărute pe fondul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

”Am avut astăzi prilejul să facem un bilanț al sprijinului total și profund pe care România l-a oferit până acum Republicii Moldova și am analizat modul în care putem canaliza mai bine această susținere. Vom face în continuare tot ceea ce ține de noi, prin proiecte concrete și împărtășind din experiența noastră în integrarea europeană, pentru a sprijini acest parcurs pentru Republica Moldova. Miza proiectelor comune de sprijin este de a oferi cetățenilor și comunităților încredere în perspectiva unui viitor mai bun, al democrației, dezvoltării și stabilității”,  a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Citiți și Marcel Ciolacu i-a subliniat omologului moldovean că securitatea și dezvoltarea R. Moldova depind de integrarea europeană: România trebuie să fie podul către UE

Șeful Executivului a remarcat, totodată, aprecierea și respectul de care se bucură Republica Moldova din partea tuturor partenerilor din Uniunea Europeană și a felicitat angajamentul ferm european al șefului statului, Maia Sandu, pentru modul exemplar și convingător pentru întreaga Europă în care se implică în implementarea reformelor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană.   

Din delegația României au făcut parte vicepremierul Marian Neacșu, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Ștefan-Radu Oprea, și ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu.

România sprijină populația civilă din Liban cu un ajutor umanitar format din produse alimentare.

”Un transport cu ajutoare umanitare oferite de România populației civile din Liban a plecat în această dimineață spre această țară. Ajutorul umanitar gratuit constă în produse alimentare. Decizia acordării ajutorului umanitar pentru populația civilă din Liban a fost luată în cadrul ședinței Comitetului Național pentru Situații de Urgență, convocată ieri, 3 octombrie 2024, de premierul Marcel Ciolacu, la propunerea Departamentului pentru Situații de Urgență. Hotărârea a fost adoptată de CNSU având în vedere situația de securitate din Orientul Mijlociu, care a generat și o criză umanitară în Republica Libaneză. Transportul bunurilor se realizează pe cale aeriană cu resurse naționale, puse la dispoziție de Ministerul Apărării Naționale. Totodată, ca parte a misiunii, vor fi prezenți și 2 ofițeri de legătură  din cadrul Direcției Generale pentru Protecție Civilă din cadrul DSU. România continuă să-și onoreze angajamentele și se alătură comunității internaționale solidară cu statele care se confruntă cu situații majore de urgență”, anunță Guvernul României printr-un comunicat.

În contextul continuării escaladării ostilităților dintre Hezbollah și Israel, și Comisia Europeană a anunțat joi acordarea unui ajutor umanitar suplimentar în valoare de 30 de milioane de euro pentru a-i ajuta pe cei mai nevoiași din Liban.

Această sumă se adaugă celor 10 milioane de euro deja anunțate la 29 septembrie și ridică asistența umanitară totală a UE pentru această țară la peste 104 milioane de euro în acest an.

Acest nou pachet de ajutoare de urgență va oferi asistență alimentară de urgență, adăpost și asistență medicală, printre alte tipuri de sprijin esențial. De asemenea, Comisia facilitează furnizarea de asistență materială către Beirut prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE.

Conflictul a declanșat deplasări de populație fără precedent în Liban, cu mii de victime și răniți în rândul civililor.

Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii salută hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 4 octombrie 2024 în cauza C-547/20, România împotriva Parlamentului European și a Consiliului, informează un comunicat.

Prin respectiva hotărâre, instanța UE a dat câștig de cauză României, anulând prevederea din Pachetul Mobilitate I care a impus operatorilor de transport rutier să asigure la fiecare 8 săptămâni întoarcerea vehiculului la centrul operațional din statul membru de stabilire.

Reprezentarea juridică a statului român în acest dosar a fost asigurată de Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sprijinit de juriști ai Serviciului Contencios UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 

Hotărârea pronunțată astăzi este rezultatul eforturilor susținute, dar și al bunei colaborări dintre Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Muncii și Securității Sociale și Consiliul Concurenței. Această hotărâre este definitivă.

Pachetul Mobilitate I este alcătuit din 3 acte legislative, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020:

• Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;
• Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;
• Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Inițierea cauzei C-547/20 face parte din demersurile realizate de România în vederea anulării unor prevederi din Pachetul Mobilitate I considerate ca având implicații negative asupra pieței interne și a competitivității transportului de mărfuri în UE.

Dincolo de inițierea de acțiuni în anularea parțială a Pachetului Mobilitate I, România a intervenit în susținerea acțiunilor în anulare declanșate de alte 6 state membre – Lituania, Bulgaria, Cipru, Ungaria, Malta și Polonia .