Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a mulțumit eurodeputatului Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, pentru ”pentru eforturile pe care le-a făcut și le face România pentru transportul de cereale”.

”Daniel, în primul rând, mii de mulțumiri pentru eforturile pe care le-a făcut și le face România pentru transportul de cereale! Sunteți extraordinari! Ați făcut o treabă foarte bună! Peste 60% din tranzitul de cereale merge prin România! Încă o dată, mii de mulțumiri!”, a subliniat înaltul oficial al Comisiei Europene în cadrul unei reuniuni a Grupului PPE, care a avut loc la Strasbourg.

În cadrul aceluiași eveniment, Daniel Buda și-a exprimat aprecierea pentru eforturile pe care executivul european le-a depus în gestionarea dosarului ucrainean, punctând nevoia continuării ajutorului pentru această țară invadată de Rusia.

Din calitatea de vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul Europene, eurodeputatul – un avocat pledant pentru cauza fermierilor români care s-au confruntat cu dificultăți pe fondul războiului pornit de Putin – a atras atenția asupra situației generate de rămânerea cerealelor din Ucraina în țările de la graniță: România, Polonia, Bulgaria sau Republica Moldova.

Buda, cunoscător al situației, i-a transmis președintei Comisiei Europene că ”avem în același timp 3 milioane de tone de cereale ajunse din Ucraina în România care generează pierderi imense pentru fermieri”.

”Vin din România – la 650 de  km de granița cu Ucraina și facem eforturi uriașe să-i sprijinim pe ucraineni!  Avem în același timp 3 milioane de tone de cereale ajunse din Ucraina în România care generează pierderi imense pentru fermieri. Pierderi estimate la peste 3 miliarde de euro”, a explicat acesta.

”Da, aveți dreptul să obțineți compensații financiare deoarece voi nu trebuie să suferiți pentru ajutorul oferit Ucrainei și lumii întregi! Mai mult decât atât, rezerva de criză va fi activată!”, a fost reacția Ursulei von der Leyen.

Nu este prima dată când eurodeputatul a semnalat probleme cu care se confruntă fermierii din România. Acesta a solicitat Parlamentului European să dezbată situația fermierilor afectați de exporturile de cereale din Ucraina.

Apeluri au fost îndreptate și către Comisia Europeană, căreia Daniel Buda i-a solicitat să vină cu măsuri concrete și să compenseze pierderile suferite de fermierii din țările de la granița cu Ucraina pentru ca aceștia să-și poată continua activitatea. 

Eurodeputatul Victor Negrescu a avut o nouă întâlnire cu comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, pentru ”a discuta despre aderarea României la spațiul Schengen, acțiunile pe care executivul european le întreprinde în această direcție, dar și despre modul în care putem schimba veto-ul aplicat de guvernul de dreapta din Austria”.

Cu acest prilej, europarlamentarul a solicitat Comisiei Europene ”să medieze dialogul dintre România și Austria cu scopul de a identifica o soluție care să ducă la un vot pozitiv, cât mai curând posibil”.

De asemenea, Victor Negrescu a propus ca ”executivul european să organizeze noi reuniuni tehnice menite să mențină subiectul sus pe agenda europeană”.

Amintim că, în cadrul Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, astfel că nu s-a întâlnit unanimitatea necesară pentru ca și aceste două state, alături de Croația, care a primit atunci undă verde, să devină membre ale spațiului Schengen. 

Citiți și

Președinția Suediei la Consiliul UE, „foarte angajată” față de realizarea procesului de extindere a Schengen pentru a include România și Bulgaria

Cum țara noastră și cea vecină au fost propuse la pachet, votul a reprezentat o respingere și a României. Olanda a ținut să se consemneze în minuta ședinței că este de acord cu aderarea României, dar nu și cu cea a Bulgariei care, în viziunea sa, nu este pregătită momentan pentru acest pas și că mai este nevoie de încă un raport al Mecanismului de Cooperare și Verificare înainte de a-și regândi poziția.

În cazul Austriei, cancelarul acestei țări a opinat că nu poate fi de acord cu extinderea Schengen atât timp cât acesta este nefuncțional, aducând drept argument numărul de migranți ilegali care au ajuns în țara sa fără să fi fost înregistrați în prealabil de alte țări.

Marți, Comisia Europeană a adoptat o comunicare ce prezintă cadrul strategic pentru gestionarea europeană integrată a frontierelor pe 5 ani și o recomandare adresată statelor membre privind recunoașterea reciprocă a deciziilor de returnare și accelerarea returnărilor.

În cadrul reuniunii sale extraordinare din 9 februarie 2023, Consiliul European a reiterat importanța asigurării unui control eficace al frontierelor externe terestre și maritime ale UE, ca parte a unei abordări cuprinzătoare a migrației.

Înainte de următoarea reuniune a Consiliului European în care se va face un bilanț al situației, Comisia a realizat, prin intermediul acestor inițiative, o parte dintre acțiunile-cheie menționate în scrisoarea președintei von der Leyen și în concluziile Consiliului European din 9 februarie.

Eurodeputatul Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret de acțiuni pentru a sprijini Republica Moldova în fața încercărilor de destabilizare ale Rusiei.

„Recent, președinta Maia Sandu a spus, la Conferința pentru Securitate de la München, că cea mai mare amenințare pentru Republica Moldova o reprezintă propaganda Kremlinului. Care este strategia Comisiei pentru a susține Republica Moldova în fața acestor instrumente extrem de agresive pe care le utilizează Kremlinul astăzi în teren, când vedem că cu foarte multă agresivitate, prin propagandă, manipulare, dezinformare, Republica Moldova încearcă să fie destabilizată de către cei care și-au dat mâna și aici mă refer la politicieni corupți, la forțe politice pro-ruse, la fugari care nu mai sunt în Republica Moldova, dar care finanțează campanii întregi de destabilizare a guvernării pro-europene de la Chișinău? Așteptăm acțiuni pentru că este nevoie de solidaritate acum mai mult ca niciodată”, a susținut eurodeputatul Eugen Tomac, în intervenția sa din plenul Parlamentului European.

Astfel, reprezentantul României în Parlamentul European a cerut un plan concret pentru a sprijini cât mai eficient forțele democratice și instituțiile media dintre Prut și Nistru.

„Acestea au nevoie de susținerea noastră pentru a face față asaltului tot mai agresiv al Rusiei. Putin și-a propus să destabilizeze Basarabia, însă noi avem obligația să o ajutăm să rămână liberă, alături de națiunile europene”, a mai spus eurodeputatul.