Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Nicu Ștefănuță, semnal de alarmă privind criza climatică: Suntem vulnerabili în fața acestui Goliat. Dacă nu acționăm azi, în următorii zece ani Delta Dunării va fi inundată total

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Criza climatică nu aparține viitorului, ea se întâmplă deja, aici și acum, a atenționat joi europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR PLUS, Renew Europe), într-un semnal de alarmă rostit în plenul Parlamentului European, în cadrul unei dezbateri ce a precedat aprobarea legii europene a climei.

“Dacă nu acționăm azi, până în următorii 10 ani viața in Europa se va schimba radical și fără întoarcere. În Romania, câmpiile Olteniei se vor confrunta față în față cu deșertificarea. Delta Dunării va fi inundată total, iar orașe precum Tulcea, Galați, Brăila sau Sulina vor fi invadate de ape. Marea Neagră ne va înghiți țărmurile și ne va îneca ultima plajă virgină din Dobrogea (plaja Perișor)”, a spus Ștefănuță,

“Suntem vulnerabili în fața acestui Goliat. Eu cred că legea europeană a climei nu este un moft al unor birocrați din Bruxelles. Este însăși ultima noastră barcă de salvare”, a continuat el, adresându-i-se vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Parlamentul European a aprobat Legea climei, convenită în mod informal cu statele membre în aprilie, cu 442 voturi pentru, 203 împotrivă și 51 abțineri, transformând astfel angajamentul politic al Pactului verde european față de neutralitatea climatică a UE până în 2050 într-o obligație, oferind cetățenilor și întreprinderilor europene securitatea juridică și previzibilitatea de care au nevoie pentru a planifica această tranziție.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, noua lege europeană a climei crește obiectivul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030 de la 40% la cel puțin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. În plus, o viitoare propunere din partea Comisiei privind Regulamentul LULUCF de reglementare a emisiilor de GES și a absorbțiilor rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură va spori absorbanții de carbon din UE și, prin urmare, va crește de facto obiectivul UE pentru 2030 la 57%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dacian Cioloș

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, propune crearea unui nou portofoliu la nivel european, acela de președinte al Uniunii Europene, ales de cetățenii europeni pe liste electorale transnaționale.

”Avem foarte mulți președinți: al Comisiei, al Parlamentului, al Consiliului European. Propunerea noastră este aceea de a avea un președinte al Uniunii Europene, ar putea fi cel la Comisiei Europene sau al Consiliului European sau comasarea acestor două poziții. Ce este important este să oferim cetățenilor să aibă un cuvânt de spus în alegerea acestui președinte. Dacă vom avea un președinte ales al Uniunii Europene, acest președinte va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE”, a explicat Dacian Cioloș la evenimentul de deschidere a Future of Europe Youth Summit (FEYS), un eveniment oficial pregătit de tineri pentru tineri în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

Președintele Consiliului European, numit de șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre UE pentru un mandat de 2 ani și jumătate cu posibilitate de reînnoire, conduce lucrările prin care Consiliul European stabileşte direcţia şi priorităţile politice generale ale UE, în cooperare cu Comisia Europeană, promovează coeziunea şi consensul în cadrul Consiliului European și reprezintă UE pe plan extern, în chestiuni legate de securitate şi afaceri externe.

De cealaltă parte, președintele Comisiei Europene, desemnat de asemenea de liderii UE, furnizează orientări politice Comisiei, convoacă şi prezidează colegiul comisarilor europeni, conduce activităţile Comisiei de punere în aplicare a politicilor UE, participă la reuniunile G7, contribuie la dezbaterile majore din Parlamentul European şi la cele dintre guvernele statelor membre, în cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Ideea introducerii listelor electorale transnaționale, propunere mai veche care a căpătat avânt după sprijinul arătat de președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost respinsă în luna februarie a anului 2018 de Parlamentul European, dar a fost reluată de Dacian Cioloș în contextul negocierilor referitoare la pachetul de nume pentru funcțiile instituțiilor europene, din 2019.

Ursula von der Leyen, pe atunci candidat nominalizat de liderii UE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, și-a arătat sprijinul pentru introducerea acestor liste.

Conferința privind viitorul Europei, ale cărei concluzii urmează să fie prezentate în primăvara anului 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, oferă acest prilej de revizuire a aspectelor legate de modul în care funcționează Uniunea Europeană, inclusiv cel legat de nevoia de unanimitate la nivelul statelor membre pentru adoptarea unor decizii privind politică externă, de exemplu.

În intervenția sa la evenimentul mai sus amintit, Dacian Cioloș a subliniant nevoie de a face tranziția ”de la vetocrație la democrație.”

”Știți că multe decizii la nivel european sunt blocate pentru că aceste decizii trebuie adoptate prin unanimitate. Toate statele membre trebuie să fie de acord, ceea ce înseamnă că un singur stat membru poate bloca orice decizie, din diferite considerente. Când vorbim de politică externă sau de aplicarea sancțiunilor, de exemplu, împotriva Belarusului sau a unor state care nu respectă drepturile omului, acest mecanism devine o problemă. Acesta este motivul pentru care dorim să propunem o amendare a tratatului astfel încât să renunțăm la această unanimitate pentru unele decizii importante. Ideea este aceea de a permite o evoluție privind calitatea procesului decizional la nivel european pentru a fi capabili să luăm rapid decizii”, a explicat Cioloș, într-o aluzie la diferitele situații în care Ungaria a apelat la dreptul său de veto. 

Consiliul trebuie să voteze în unanimitate într-o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile. De exemplu:

  • politica externă și de securitate comună (cu excepția anumitor cazuri clar definite care necesită majoritate calificată, de exemplu numirea unui reprezentant special);
  • cetățenie (acordarea unor drepturi noi cetățenilor UE);
  • aderarea la UE;
  • armonizarea legislației naționale privind impozitarea indirectă;
  • finanțele UE (resursele proprii, cadrul financiar multianual);
  • anumite dispoziții din domeniul justiției și afacerilor interne (procurorul european, dreptul familiei, cooperarea polițienească operațională etc.);
  • armonizarea legislației naționale din domeniul securității sociale și protecției sociale.

În plus, votul în unanimitate este necesar pentru a permite Consiliului să se îndepărteze de la propunerea Comisiei atunci când Comisia nu poate fi de acord cu modificările aduse la propunerea sa. Această regulă nu se aplică actelor care trebuie să fie adoptate de Consiliu la recomandarea Comisiei, de exemplu actele din domeniul coordonării economice. În cazul votului în unanimitate, abținerea nu împiedică luarea unei decizii.

Ungaria a apelat în ultimele luni la dreptul său de veto pentru a bloca acțiune ale UE privind politica externă. În 2020, aceasta a îndemnat Uniunea Europeană să ridice sancțiunile impuse asupra Belarusului, unde, în luna mai, regimul lui Lukașenko a avut o nouă manifestare contrară valorilor democratice prin deturnarea unui avion de pasageri, care plecase de la Atena și se îndrepta spre Vilnius, pentru a-l aresta pe jurnalistul disident Roman Protasevici și pe iubita acestuia, Sofia Sapega, aflați la bordul aeronavei.

Tot anul trecut, în toamnă, premierul Executivului de la Budapesta a îndemnat UE să anuleze sancţiunile impuse Rusiei, făcând presiuni pentru o reluare a comerţului cu Moscova.

În egală măsură, Viktor Orban a blocat la 16 aprilie 2021 o declarație a Uniunii Europene cu privire la atacurile Chinei la adresa protestatarilor pro-democrație din Hong Kong, menită să arate sprijinul european față de demersul Regatului Unit și al Statelor Unite în susţinerea drepturilor omului în Hong Kong. Mai recent, Budapesta a refuzat de asemenea să sprijine o declaraţie care făcea apel la un armistiţiu între Israel şi palestinieni.

Să nu uităm că Budapesta și Varșovia au amenințat anul trecut că vor bloca adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și fondului de redresare ca urmare a noilor prevederi potrivit cărora fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statutul de drept. 

Este lesne de înțeles de ce aceste două state au adoptat o poziție comună cu privire la acest aspect, acestea fiind singurele țăriîmpotriva cărora a fost activat Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

Continue Reading

S&D

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

Published

on

© pes.eu

A sosit momentul să acordăm o atenție egală atât aspectelor sociale, cât și celor macroeconomice în cadrul Semestrului European, au precizat vineri miniștrii pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul Partidului Socialiștilor Europeni.

Aceștia s-au întâlnit cu comisarul european Nicolas Schmit pentru a discuta despre propunerea privind procedura referitoare la dezechilibrele sociale, o nouă politică a UE prezentată de guvernele belgian și spaniol. Ministrul belgian al Economiei și Muncii, Pierre Yves Dermagne, a expus proiectele de propuneri în cadrul reuniunii, se arată într-un comunicat al PES. 

Funcționând în paralel cu procedura privind dezechilibrele macroeconomice, procedura privind dezechilibrele sociale va identifica, preveni și aborda provocările sociale.

Bazându-se pe indicatorii sociali existenți, aceasta va reorienta politica UE către bunăstarea cetățenilor – o cerință socialistă esențială – și va contribui la asigurarea faptului că preocupările sociale nu mai sunt neglijate în cadrul Semestrului European.

”În întreaga Europă există provocări sociale persistente care trebuie abordate. Dar, de prea mult timp, acestea au fost lăsate deoparte. În schimb, Semestrul European este puternic orientat către indicatorii macroeconomici. O procedură privind dezechilibrele sociale poate aduce un oarecare echilibru în Semestrul European. Alături de macroeconomie, este timpul să recunoaștem că bunăstarea este și ea un indicator vital pentru politicile de succes. Aceasta ar putea fi o modalitate bună pentru implementarea angajamentelor asumate la Porto și în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Propunerea comună belgiano-spaniolă este foarte promițătoare și o studiem cu atenție în cadrul familiei PES. A fost un obiectiv de lungă durată al familiei noastre politice de a plasa afacerile sociale în centrul dezbaterii europene. Este ceea ce am făcut la Porto și, acum, așteptăm cu nerăbdare să discutăm această propunere în Consiliu”, a transmis Rolf Schmachtenberg, secretarul de stat în cadrul ministerului federal al Muncii și Afacerilor Sociale din Germania.

După proclamarea Pilonului european al drepturilor sociale în 2017, în cadrul summitului de la Göteborg, găzduit de prim-ministrul suedez Stefan Löfven, anul 2021 a fost marcat de progrese semnificative în vederea transformării acestui pilon într-o realitate pentru cetățenii UE.

Comisarul european Nicolas Schmit a dezvăluit în martie Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Acesta a fost urmat de Summitul social de la Porto, găzduit în luna mai de președinția portugheză, în cadrul căruia șefii de stat și de guvern și-au luat angajamente în materie de politică socială pentru următorul deceniu.

PSE se angajează să implementeze pe deplin Pilonul european al drepturilor sociale și să asigure că politica socială este o prioritate în cadrul procesului de elaborare a politicilor UE.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu, responsabilul PE pentru reforma Cerului Unic European, speră că vor fi înregistrate progrese în timpul președinției slovene a Consiliului UE, în pofida ritmului lent al negocierilor

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, responsabilul Parlamentului European pentru Cerul Unic European, speră că vor fi înregistrate progrese pe acest dosar în timpul președinției slovene a Consiliului Uniunii Europene, în pofida unui ritm lent al negocierilor, cauzat de ”diferențele de abordare dintre Consiliu și Parlament.”

”Am continuat negocierile pentru Regulamentul Cerul unic european, cu Președinția slovenă și vom avea încă două întâlniri în timpul acestei președinții. Din păcate, lucrurile merg foarte încet pentru că nu reușim să depășim diferențele de abordare dintre Consiliu și Parlament”, a deplâns situația Marinescu.

Acesta a explicat că statele membre vin cu ” propuneri care de fapt sunt sub actualele standarde privind reducerea emisiilor, reducerea prețului biletelor, eficientizarea traficului aerian și confortul pasagerilor, care până la urmă este cel mai important. Iar acest lucru se întâmplă pentru că statele membre refuză un management unitar și preferă menținerea unui management fragmentat, la nivel național.”

În pofida acestor sincope determinate de diferențele de viziune între cele două instituții cu rol de co-legislator, Marian-Jean Marinescu a anunțat că negocierile pe acest regulament continuă. ”Am avut o întâlnire la București cu un director din ministerul transporturilor din Slovenia și vom încerca stabilirea unor întâlniri la nivel ministerial pentru a vedea ce putem face mai departe”, a mai spus eurodeputatul român.

Speranța de avansa pe acest dosar, exprimată de Marian-Jean Marinescu, vine și în contextul în care, la începutul anului viitor, Franța urmează să preia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.  

”Franța are o mare problemă cu conceptul de cer unic european, atât din cauza structurii administrative naționale, cât și a puterii sindicatului francez al controlorilor de trafic aerian”, a atras atenția europarlamentarul.

Comisia pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European a adoptat la 18 iunie mandatul de negociere pentru a reforma Cerul Unic European, dosar pentru care eurodeputatul Marian-Jean Marinescu este responsabil, cu 39 de voturi pentru, 7 împotrivă și 2 abțineri, actualizând poziția de negociere a Parlamentului European adoptată în 2014 și reconfirmând disponibilitatea instituției cu rol de co-legislator de a demara discuțiile cu Consiliul Uniunii Europene.

Eurodeputații au propus astfel modalități de modernizare a gestionării spațiului aerian pentru a reduce întârzierile, a optimiza rutele de zbor, a reduce costurile dar și emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul aviației. 

Citiți și:
Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, face apel la statele membre să dea dovadă de ambiție pentru a crea o nouă arhitectură a spațiului aerian

Membrii Comisiei TRAN din Parlamentul European și-au exprimat dorința de a  reduce fragmentarea gestionării spațiului aerian european și optimizarea rutelor de zbor, adică introducerea mai multor zboruri directe.

Aceștia au pledat pentru simplificarea sistemului european de gestionare a spațiului aerian prin înființarea unui organism independent de evaluare a performanțelor sub umbrela administrativă a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranță a Aviației (AESA).

Acesta va fi însărcinat cu eliberarea de licențe economice de operare pentru prestatorii de servicii de navigație aeriană și pentru operatorii aeroportuari, dar și cu implementarea planurilor de performanță privind gestionarea spațiului aerian.

Normele privind extinderea mandatului AESA au fost adoptate de eurodeputați cu 38 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 3 abțineri. În egală măsură, Comisia TRAN din Parlamentul European a stabilit mandatul de începere a negocierilor interinstituționale cu 41 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Eurodeputații au subliniat că Cerul Unic European ar trebui să fie în acord cu Pactul Ecologic European și să contribuie astfel  la neutralitatea climatică a UE prin reducerea cu până la 10% a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În acest sens, Comisia TRAN a îndeamnat Comisia Europeană să adopte criterii de performanță privind capacitatea, eficiența costurilor, schimbările climatice și protejarea mediului pe care serviciile de navigație aeriană să le respecte.

Amintim că statele membre au convenit la 3 iunie asupra poziției lor  referitoare la reforma Cerului Unic European (SES).

Scopul reformei este de a îmbunătăți sistemul de management al spațiului aerian european și de servicii de navigație aeriană, în vederea sporirii capacității, a creșterii eficienței din punctul de vedere al costurilor și a sporirii posibilităților sistemului de a se adapta la variațiile traficului, încercându-se totodată reducerea amprentei de CO2 a aviației.

Pachetul constă într-o propunere modificată de reformare a Regulamentului privind Cerul unic european (SES 2+) și o propunere de regulament de modificare a regulamentului de bază al Agenției UE pentru Siguranța Aviației (AESA).

Comisia a lansat în 1999 inițiativa Cerul unic european pentru a îmbunătăți performanța managementului traficului aerian și a serviciilor de navigație aeriană printr-o mai bună integrare a spațiului aerian european. Ultima inițiativă legislativă majoră din cadrul SES, și anume SES 2, a fost încheiată în 2009.

Actuala propunere modificată datând din septembrie 2020 vine ca urmare a unei actualizări intermediare a normelor SES, denumită SES 2+, care a fost propusă de Comisie în 2013, dar nu a fost niciodată finalizată.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ12 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA13 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE14 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.15 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș18 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ19 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D21 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL21 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ12 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru4 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending