Liderii statelor membre ale Uniunii Europene i-au cerut joi preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, să elimine ultimele obstacole rămase în calea reînnoirii relaţiilor după un an de tensiuni puternice în care au decis chiar să “strângă treptat șurubul” în relația cu Turcia și să dea undă verde sancționării acțiunilor “ilegale și agresive” ale Ankarei.
“Statul de drept și drepturile fundamentale în Turcia rămân o preocupare majoră. Vizarea partidelor politice, a apărătorilor drepturilor omului și a mass-mediei reprezintă un regres major în ceea ce privește drepturile omului și contravine obligațiilor Turciei de a respecta democrația, statul de drept și drepturile femeilor. Dialogul cu privire la aceste chestiuni rămâne o parte integrantă a relației UE-Turcia. În acord cu interesul comun al UE și al Turciei în ceea ce privește pacea și stabilitatea din regiune, Consiliul European se așteaptă ca Turcia și toți actorii să contribuie în mod pozitiv la soluționarea crizelor regionale”, au convenit liderii europeni.
Şefii de stat sau de guvern din ţările membre au subliniat, de asemenea, angajamentul lor faţă de “o soluţionare cuprinzătoare a problemei cipriote pe baza unei federaţii bicomunitare cu drepturi politice egale, în conformitate cu rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU”.
Ciprul este divizat de la invadarea în 1974 a treimii sale nordice de către armata turcă, ca reacţie la o lovitură de stat care urmărea alipirea insulei la Grecia. Republica Turcă a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Ankara, doreşte recunoaşterea a două state independente şi egale, consemnează AFP, potrivit Agerpres.
”UE a înregistrat o voinţă de calmare din partea Turciei, dar nu sunt reunite condiţiile pentru adoptarea de măsuri pozitive”, a declarat un diplomat european.
Cu toate acestea, liderii UE au cerut Comisiei Europene să pregătească modernizarea uniunii vamale UE-Turcia.
De asemenea, aceştia au solicitat executivului de la Bruxelles să “prezinte fără întârziere propuneri oficiale pentru continuarea finanţării refugiaţilor sirieni şi a comunităţilor gazdă din Turcia, Iordania, Liban şi alte ţări din regiune”.
Adoptarea concluziilor cu privire la Turcia urmează unei vizite pe care președinții Consiliului European și Comisiei Europene au efectuat-o în primăvară la Ankara, rămasă în memoria instituțională cu scandalul “SofaGate”, precum și unor decizii dure la summit-urile precedente. În decembrie 2020, liderii europeni au decis să sancţioneze acţiunile “ilegale şi agresive” ale Turciei în Marea Mediterană împotriva Greciei şi Ciprului. Anterior, în octombrie 2020, liderii UE au decis adoptarea unei noi tactici față de Turcia, una prin care europenii oferă o șansă dialogului politic, dar nu mai permit depășirea liniilor roșii.
Șefii de stat sau de guvern din UE sunt reuniți joi și vineri la Bruxelles, unde au respins ideea-franco germană cu privire la un summit UE-Rusia, dar au convenit să exploreze formate și condiționalități de dialog. Totodată, au adoptat concluzii cu privire la migrație și COVID-19 și l-au condamnat dur pe premierul ungar, Viktor Orban, pentru legea sa împotriva promovării homosexualităţii în rândul minorilor, considerată homofobă
