Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE au refuzat propunerea Angelei Merkel privind un summit cu Rusia, dar au decis să exploreze formate și condiționalități privind dialogul și cooperarea selectivă cu Moscova

Published

on

© European Union 2021

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene nu au căzut la un acord cu privire la organizarea unui summit UE-Rusia, o propunere franco-germană care a tensionat discuțiile din cadrul Consiliului European și a împărțit summitul între Est și Vest, însă au decis să continue explorarea “formatelor și condiționalităților în ceea ce privește dialogul cu Rusia”.

Cei 27 de șefi de state sau de guverne au dezbătut joi, în cadrul summitului UE de la Bruxelles, starea precară a relațiilor cu Federația Rusă având ca punct de plecare comunicarea comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant privind relațiile cu Rusia, prezentată săptămâna trecută la solicitarea liderilor europeni.

Discuția despre Rusia “a fost dură”, a declarat președintele lituanian Gitanas Nausėda la ieșirea din clădirea summitului, calificând că “este prea devreme” să fie organizată o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, “deoarece până acum nu vedem schimbări radicale de comportament”.

Potrivit concluziilor adoptate, Consiliul European se așteaptă din partea conducerii Rusiei să dea dovadă de o implicare și de un angajament politic mai constructive și să pună capăt acțiunilor împotriva UE și a statelor sale membre, precum și împotriva țărilor terțe. Totodată, liderii europeni invită Rusia să își asume în întregime responsabilitatea în ceea ce privește asigurarea punerii în aplicare depline a acordurilor de la Minsk, aceasta fiind condiția esențială pentru orice schimbare substanțială a poziției UE.

Inițiatoare a acestei propuneri alături de președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel a subliniat la finalul primei zile a summitului că liderii au convenit să poarte un ”dialog” cu Rusia, dar nu şi asupra formatului pe care ar trebui să-l aibă apropierea de Kremlin.

Nu am putut conveni astăzi că ne vom întâlni imediat la nivel de lideri, dar ceea ce este important pentru mine este ca formatul de dialog să rămână și să lucrăm la el. Personal, mi-aș fi dorit un pas mai curajos, dar și acest lucru este în regulă și vom continua să lucrăm”, a spus Merkel, în timp ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a decis să anuleze conferința de presă comună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un demers tradițional la finalul unei zi a summitului.

Astfel, “Consiliul European reiterează deschiderea Uniunii Europene față de o cooperare selectivă cu Rusia în domenii de interes pentru UE. Acesta invită Comisia și Înaltul Reprezentant să elaboreze în acest sens opțiuni concrete, inclusiv condiționalități și pârghii de acțiune, în vederea analizării lor de către Consiliu, cu privire la tematici cum ar fi clima și mediul, sănătatea, precum și cu privire la anumite chestiuni de politică externă și de securitate și chestiuni multilaterale, cum ar fi JCPOA, Siria și Libia”, se arată în textul concluziilor.

În acest context, Consiliul European va explora formate și condiționalități în ceea ce privește dialogul cu Rusia, mai punctează liderii europeni.

Deși a existat această discuție privind reluarea dialogului cu Rusia, limbajul diplomatic cu privire la Moscova se menține în continuare dur, evocându-se inclusiv noi sancțiuni economice, înfăptuirea justiției privind doborârea aeronavei MH17, sprijinul față de partenerii estici și coordonarea cu partenerii, o referire indirectă la SUA.

În ceea ce privește consolidarea rezilienței, “Consiliul European subliniază necesitatea unui răspuns ferm și coordonat din partea UE și a statelor sale membre la orice nouă activitate răuvoitoare, ilegală și destabilizatoare din partea Rusiei, utilizându-se pe deplin toate instrumentele aflate la dispoziția UE și asigurându-se coordonarea cu partenerii”.

“În acest scop, Consiliul European invită, de asemenea, Comisia și Înaltul Reprezentant să prezinte opțiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv sancțiuni economice”, au mai decis liderii.

De asemenea, Consiliul European subliniază necesitatea aprofundării și a intensificării în continuare a legăturilor politice, economice și interpersonale, precum și a cooperării cu partenerii estici cu scopul de a spori reziliența acestora, un paragraf promovat inclusiv de România în condițiile în care ministrul de externe Bogdan Aurescu conduce o delegație româno-austriaco-lituaniană într-un turneu în Azerbaidjan, Armenia și Georgia, având mandat din partea Înaltului Reprezentant să întărească profilul geopolitic al UE în vecinătate.

Consiliul European a condamnat din nou limitările care afectează libertățile fundamentale în Rusia, precum și restrângerea spațiului de acțiune al societății civile, iar șefii de state sau de guverne au invitat Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant să prezinte propuneri în acest sens.

La o săptămână după summitul organizat la Geneva între preşedinţii rus şi american, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au propus miercuri, prin intermediul ambasadorilor țărilor lor la UE, organizarea unui summit între Uniunea Europeană și președintele Rusiei Vladimir Putin, subiect care a tulburat apele înaintea Consiliului European de la Bruxelles.

Astfel, Merkel a pledat ca Uniunea Europeană trebuie să stabilească un “contact direct” cu Rusia şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, şi în acelaşi timp “să creeze mecanisme” pentru a răspunde “împreună” la “provocările şi atacurile hibride” ale Moscovei.

Spre deosebire de Merkel, președintele francez Emmanuel Macron a formulat o replică devenită deja familiară despre cum statele membre ale UE trebuie să se angajeze într-un “dialog exigent” cu Rusia “pentru a ne apăra interesele ca europeni”.

Deși Franța și Germania au fost susținute de Austria, opoziții au fost manifestate din partea Lituaniei, Estoniei și chiar a Olandei. Din perspectiva României, președintele Klaus Iohannis a pledat ca Uniunea Europeană să își exprime cu fermitate poziția bazată pe valori și a recunoscut că trebuie găsit un canal de comunicare în chestiuni globale.

Summit-urile dintre Uniunea Europeană și Rusia au fost suspendate după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și destabilizarea estului Ucrainei. Mai mult, luni, miniștrii de externe din țările UE au decis să reînnoiască sancțiunile împotriva Rusiei până în iunie 2022 pe fondul anexării ilegale a Crimeei. Însă, motivele de tensiuni sunt multiple, de la cazurile Skripal și Navalnîi la activități de spionaj în țările UE, atacuri cibernetice și campanii de discreditare a Uniunii Europene.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că preşedintele Vladimir Putin susţine propunerea franco-germană care vizează relansarea la nivel european a contactelor directe cu Rusia şi cu şeful statului rus. Cu o zi înaintea lansării acestei propuneri, Vladimir Putin a pledat pentru ”restabilirea” unei alianţe cu Europa şi pentru a lăsa în urmă ”neînţelegerile” şi ”nemulţumirile” din trecut, într-un editorial publicat de cotidianul Zeit. El a dat asigurări că Rusia este deschisă ”unei cooperări corecte şi creative”, cum ar fi de exemplu stabilirea unui spaţiu comun de cooperare şi securitate ”de la Atlantic la Pacific”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Scandalul submarinelor: Charles Michel acuză SUA de „lipsă de loialitate” și cere clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS

Published

on

© European Union

Preşedintele Consiliului European Charles Michel a denunţat luni „lipsa de loialitate” din partea SUA în criza submarinelor pe care o traversează cu Franţa, informează Agerpres.

Uniunea Europeană cere Washingtonului o „clarificare pentru a încerca să înţeleagă mai bine care sunt intenţiile din spatele anunţului parteneriatului strategic între SUA, Regatul Unit şi Australia, întrucât este de neînţeles”, le-a spus el jurnaliştilor la New York, pe marginea Adunării generale a ONU.

„Principiile elementare pentru o alianță sunt loialitatea și transparența. Observăm o lipsă clară de transparență și loialitate”, a declarat președintele Consiliului European, potrivit Politico.eu. 

Tot în acest sens, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa prin alianța trilaterală de securitate încheiată între SUA, Australia şi Regatul Unit și prin care Canberra a renunțat la submarinele cu propulsie convențională franceze în detrimentul celor nucleare produse de Statele Unite.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat miercuri un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. 

Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare la Paris. Mai mult, premierul australian Scott Morrison a afirmat duminică că guvernul francez știa că Canberra avea “îngrijorări profunde și grave” în legătură cu submarinele franceze.

În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Afacerea franco-australiană privind submarinele a fost semnificativ tulburată de ani de zile, cu tensiuni între constructorul naval francez Naval Group și Canberra din cauza exploziilor de costuri, a modificărilor de design și a implicării industriei locale în proiectul de construire a 12 submarine diesel Shortfin Barracuda, anunțat în aprilie 2016.

Acest scandal al submarinelor a provocat furie și indignare la Paris. Mai întâi, miniștrii francezi de externe și de apărare au acuzat o “lovitură în spate” din partea aliaților.

Pentru a-şi transmite nemulţumirea, preşedintele Emmanuel Macron a rechemat ambasadorii francezi la Canberra şi Washington pentru consultări, într-un gest fără precedent în raport cu aliații Franței și urmează să discute “în următoarele zile” cu omologul său american, Joe Biden,

De asemenea, Parisul a anulat o reuniune între ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi omologul său britanic Ben Wallace.

Jean-Yves le Drian, şeful diplomaţiei franceze care va susţine un discurs de la tribuna ONU, le reproşează liderilor celor trei state semnatare ale pactului AUKUS că şi-au ascuns negocierile timp de luni de zile şi a denunţat “o ruptură majoră de încredere” între aliaţii din cadrul NATO. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, întrevedere cu Papa Francisc la Vatican: Evoluțiile recente din Afganistan necesită sprijinul nostru neîncetat

Published

on

© Charles Michel Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, în timpul vizitei sale la Roma, s-a întâlnit cu Papa Francisc la Vatican, astăzi 11 septembrie.

Potrivit oficialului european, cei doi au purtat un dialog pe actualele provocări globale.

„Dialog pe tema provocărilor globale cu Papa Francisc astăzi. Viitorul UE este o activitate în continuă evoluție. Valorile noastre de a proteja și de a îmbunătăți viața oamenilor sunt acum mai esențiale ca niciodată. Evoluțiile recente din Afganistan și Etiopia necesită sprijinul nostru neîncetat”, a scris Charles Michel pe contul de Twitter.

Reamintim că în urmă cu patru luni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut și ea o întrevedere cu Papa Francisc la Vatican. 

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel se declară convins că Joe Biden este „sincer în favoarea integrării europene”, dar „SUA nu s-au consultat cu Europa când au anunțat retragerea din Afganistan”

Published

on

© European Union

Efortul haotic de evacuare din Afganistan a subliniat urgența unei autonomii strategice europene, a declarat miercuri președintele Consiliului European, Charles Michel, într-un interviu pentru Groupe d’études géopolitiques, informează Politico.eu

Michel și-a exprimat îngrijorarea cu privire la incapacitatea Uniunii Europene de a oferi „asistența necesară pentru evacuarea cetățenilor săi și a afganilor care i-au sprijinit”, fără ajutorul americanilor.

„O autonomie strategică europeană mai mare nu este bună doar pentru Europa, ci și pentru restul lumii, deoarece valorile pe care le susținem sunt valorile universale ale demnității și drepturilor omului”, a punctat acesta.

Mai mult, președintele Consiliului European a transmis că  situația tragică din Afganistan „trebuie să ne determine pe noi, europenii, să ne privim în oglindă și să ne întrebăm: Cum putem avea în viitor mai multă influență în sfera geopolitică decât avem astăzi?”. 

În cadrul interviului, Charles Michel a remarcat că, în timp ce majoritatea țărilor europene au sprijinit SUA după atacurile din 11 septembrie – când a fost invocat pentru prima dată articolul 5 din tratatul NATO – Administrațiile Trump și Biden au făcut „foarte puține consultări, poate chiar niciuna, cu partenerii lor europeni” atunci când SUA s-au angajat pentru prima dată cu talibanii, anul trecut, sau când au anunțat retragerea din Afganistan.

„Statele Unite sunt un mare aliat al Uniunii Europene, nu există nicio îndoială în această privință. Înțelegerea democrației liberale ne leagă, chiar dacă democrațiile liberale se confruntă cu presiuni, cu noi amenințări și pericole care le erodează puterea. Cu toate acestea, am observat că, în ultimii ani, la nivel geopolitic, există diferențe atunci când vine vorba de interese sau de modul de atingere a obiectivelor. Acest lucru nu se limitează la Afganistan, ci se referă și la alte chestiuni internaționale, în special Siria sau Iran”, a detaliat Michel. 

În continuare, președintele Consiliului European s-a declarat convis că administrația Biden este „sinceră în favoarea integrării europene”. 

„Sunt destul de convins de acest lucru după ce am vorbit direct cu președintele american la reuniunea G7 și în timpul Summitului bilateral UE-SUA. L-am găsit foarte implicat și sincer. Bilanțul său politic atestă acest lucru. Este foarte diferit fașă de administrația Trump, care a avut o viziune binară și simplistă asupra lumii”, a mai spus el. 

De asemenea, Michel a reamintit că odată cu revenirea Statelor Unite la Acordul de la Paris, s-au înregistrat progrese semnificative, iar, în ceea ce privește chestiunile geopolitice, a fost restabilit un dialog mai intens, „care practic dispăruse odată cu administrația anterioară”.

„Acestea fiind spuse, mi se pare că există o tendință structurală în Statele Unite – care a existat înainte de Donald Trump, deși acesta a făcut-o mult mai vizibilă – de a da prioritate intereselor americane. Trebuie să fim foarte conștienți de această realitate, care este legitimă. Pot înțelege argumentele interne care l-au determinat pe președintele Biden să mențină retragerea”, a declarat Charles Michel.

Președintele Consiliului European a participat marți dimineață la Digital Summit din Tallinn, locul în care liderii națiunilor digitale conduc conversația globală despre digitalizare, iar cu acest prilej a reiterat importanța unei noi strategii digitale care să facă UE mai puțin dependentă și mai mult influentă.

Ultimii soldaţi americani au părăsit Afganistanul după un război de 20 de ani, cel mai lung din istoria Statelor Unite, declanșat ca urmare a atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001.

Prin această retragere, Statele Unite au lăsat astfel ţara în mâinile talibanilor, duşmanii lor de 20 de ani, cei care au preluat puterea în țară la jumătatea lunii august, însă armata americană a precizat că a făcut inutilizabile avioane, vehicule blindate şi un sistem de apărare antirachetă care au rămas în urmă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN2 mins ago

Eurodeputatul Victor Negrescu solicită Comisiei Europene să intervină rapid pentru a stopa creșterea prețurilor la energie

PARLAMENTUL EUROPEAN40 mins ago

Grupul PPE, cea mai mare familie politică din Parlamentul European, face apel la UE să nu recunoască alegerile din Rusia

U.E.1 hour ago

Premierul Poloniei ignoră penalitățile impuse de CJUE și anunță că activitatea minei Turów nu va fi oprită

FONDURI EUROPENE2 hours ago

MIPE: 1.680 de tineri vor fi sprijiniți să reia școala prin patru proiecte din fonduri europene în valoare de 16.8 milioane de lei

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UNGA: Președinta Comisiei Europene le-a cerut liderilor lumii să-și sporească cu cel puțin 100 mld. de dolari contribuțiile pentru tranziția climatică

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Eugen Tomac privind situația comunității românești din Serbia: Răspunsul este încurajator, dar nu suficient

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană a lansat noua aplicație Erasmus+, disponibilă în toate limbile UE. Aceasta va oferi fiecărui student o legitimație europeană digitală, valabilă în întreaga Uniune

RUSIA4 hours ago

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia este responsabilă de asasinarea fostului spion Alexander Litvinenko

Cristian Bușoi5 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, dialog cu Ursula von der Leyen: Să construim cu adevărat o UE a Sănătății

ROMÂNIA5 hours ago

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, întâlnire cu Daniel Dines, CEO al UiPath: Am vorbit pe larg despre cum putem promova mai bine România în SUA

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI3 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA3 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D6 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

Team2Share

Trending