Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE au refuzat propunerea Angelei Merkel privind un summit cu Rusia, dar au decis să exploreze formate și condiționalități privind dialogul și cooperarea selectivă cu Moscova

Published

on

© European Union 2021

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene nu au căzut la un acord cu privire la organizarea unui summit UE-Rusia, o propunere franco-germană care a tensionat discuțiile din cadrul Consiliului European și a împărțit summitul între Est și Vest, însă au decis să continue explorarea “formatelor și condiționalităților în ceea ce privește dialogul cu Rusia”.

Cei 27 de șefi de state sau de guverne au dezbătut joi, în cadrul summitului UE de la Bruxelles, starea precară a relațiilor cu Federația Rusă având ca punct de plecare comunicarea comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant privind relațiile cu Rusia, prezentată săptămâna trecută la solicitarea liderilor europeni.

Discuția despre Rusia “a fost dură”, a declarat președintele lituanian Gitanas Nausėda la ieșirea din clădirea summitului, calificând că “este prea devreme” să fie organizată o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, “deoarece până acum nu vedem schimbări radicale de comportament”.

Potrivit concluziilor adoptate, Consiliul European se așteaptă din partea conducerii Rusiei să dea dovadă de o implicare și de un angajament politic mai constructive și să pună capăt acțiunilor împotriva UE și a statelor sale membre, precum și împotriva țărilor terțe. Totodată, liderii europeni invită Rusia să își asume în întregime responsabilitatea în ceea ce privește asigurarea punerii în aplicare depline a acordurilor de la Minsk, aceasta fiind condiția esențială pentru orice schimbare substanțială a poziției UE.

Inițiatoare a acestei propuneri alături de președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel a subliniat la finalul primei zile a summitului că liderii au convenit să poarte un ”dialog” cu Rusia, dar nu şi asupra formatului pe care ar trebui să-l aibă apropierea de Kremlin.

Nu am putut conveni astăzi că ne vom întâlni imediat la nivel de lideri, dar ceea ce este important pentru mine este ca formatul de dialog să rămână și să lucrăm la el. Personal, mi-aș fi dorit un pas mai curajos, dar și acest lucru este în regulă și vom continua să lucrăm”, a spus Merkel, în timp ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a decis să anuleze conferința de presă comună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un demers tradițional la finalul unei zi a summitului.

Astfel, “Consiliul European reiterează deschiderea Uniunii Europene față de o cooperare selectivă cu Rusia în domenii de interes pentru UE. Acesta invită Comisia și Înaltul Reprezentant să elaboreze în acest sens opțiuni concrete, inclusiv condiționalități și pârghii de acțiune, în vederea analizării lor de către Consiliu, cu privire la tematici cum ar fi clima și mediul, sănătatea, precum și cu privire la anumite chestiuni de politică externă și de securitate și chestiuni multilaterale, cum ar fi JCPOA, Siria și Libia”, se arată în textul concluziilor.

În acest context, Consiliul European va explora formate și condiționalități în ceea ce privește dialogul cu Rusia, mai punctează liderii europeni.

Deși a existat această discuție privind reluarea dialogului cu Rusia, limbajul diplomatic cu privire la Moscova se menține în continuare dur, evocându-se inclusiv noi sancțiuni economice, înfăptuirea justiției privind doborârea aeronavei MH17, sprijinul față de partenerii estici și coordonarea cu partenerii, o referire indirectă la SUA.

În ceea ce privește consolidarea rezilienței, “Consiliul European subliniază necesitatea unui răspuns ferm și coordonat din partea UE și a statelor sale membre la orice nouă activitate răuvoitoare, ilegală și destabilizatoare din partea Rusiei, utilizându-se pe deplin toate instrumentele aflate la dispoziția UE și asigurându-se coordonarea cu partenerii”.

“În acest scop, Consiliul European invită, de asemenea, Comisia și Înaltul Reprezentant să prezinte opțiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv sancțiuni economice”, au mai decis liderii.

De asemenea, Consiliul European subliniază necesitatea aprofundării și a intensificării în continuare a legăturilor politice, economice și interpersonale, precum și a cooperării cu partenerii estici cu scopul de a spori reziliența acestora, un paragraf promovat inclusiv de România în condițiile în care ministrul de externe Bogdan Aurescu conduce o delegație româno-austriaco-lituaniană într-un turneu în Azerbaidjan, Armenia și Georgia, având mandat din partea Înaltului Reprezentant să întărească profilul geopolitic al UE în vecinătate.

Consiliul European a condamnat din nou limitările care afectează libertățile fundamentale în Rusia, precum și restrângerea spațiului de acțiune al societății civile, iar șefii de state sau de guverne au invitat Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant să prezinte propuneri în acest sens.

La o săptămână după summitul organizat la Geneva între preşedinţii rus şi american, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au propus miercuri, prin intermediul ambasadorilor țărilor lor la UE, organizarea unui summit între Uniunea Europeană și președintele Rusiei Vladimir Putin, subiect care a tulburat apele înaintea Consiliului European de la Bruxelles.

Astfel, Merkel a pledat ca Uniunea Europeană trebuie să stabilească un “contact direct” cu Rusia şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, şi în acelaşi timp “să creeze mecanisme” pentru a răspunde “împreună” la “provocările şi atacurile hibride” ale Moscovei.

Spre deosebire de Merkel, președintele francez Emmanuel Macron a formulat o replică devenită deja familiară despre cum statele membre ale UE trebuie să se angajeze într-un “dialog exigent” cu Rusia “pentru a ne apăra interesele ca europeni”.

Deși Franța și Germania au fost susținute de Austria, opoziții au fost manifestate din partea Lituaniei, Estoniei și chiar a Olandei. Din perspectiva României, președintele Klaus Iohannis a pledat ca Uniunea Europeană să își exprime cu fermitate poziția bazată pe valori și a recunoscut că trebuie găsit un canal de comunicare în chestiuni globale.

Summit-urile dintre Uniunea Europeană și Rusia au fost suspendate după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și destabilizarea estului Ucrainei. Mai mult, luni, miniștrii de externe din țările UE au decis să reînnoiască sancțiunile împotriva Rusiei până în iunie 2022 pe fondul anexării ilegale a Crimeei. Însă, motivele de tensiuni sunt multiple, de la cazurile Skripal și Navalnîi la activități de spionaj în țările UE, atacuri cibernetice și campanii de discreditare a Uniunii Europene.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că preşedintele Vladimir Putin susţine propunerea franco-germană care vizează relansarea la nivel european a contactelor directe cu Rusia şi cu şeful statului rus. Cu o zi înaintea lansării acestei propuneri, Vladimir Putin a pledat pentru ”restabilirea” unei alianţe cu Europa şi pentru a lăsa în urmă ”neînţelegerile” şi ”nemulţumirile” din trecut, într-un editorial publicat de cotidianul Zeit. El a dat asigurări că Rusia este deschisă ”unei cooperări corecte şi creative”, cum ar fi de exemplu stabilirea unui spaţiu comun de cooperare şi securitate ”de la Atlantic la Pacific”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European ajunge mâine în China și se va întâlni cu președintele Xi Jinping, care se confruntă cu proteste istorice

Published

on

© European Union, 2022

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pleacă marţi seară la Beijing unde se va întâlni joi cu preşedintele chinez, Xi Jinping, ce se confruntă cu manifestaţii de proporţii istorice împotriva restricţiilor sanitare şi pentru mai multă libertate, relatează presa străină și Agerpres.

„Charles Michel a fost invitat de preşedintele Xi. Când eşti invitat de preşedintele chinez, spui nu?”, a subliniat un responsabil european ca răspuns la criticile legate de o vizită considerată “inoportună”.

Politica „zero Covid” a Chinei, cu lockdown-urile sale draconice, a fost în ultimele zile ţinta unor vaste manifestaţii în mai multe oraşe din ţară, cea mai răspândită mişcare de contestare de la mobilizările pro-democraţie dur reprimate în 1989, ceea ce a condus cel mai înalt organism de securitate chinez să ceară marţi “represiunea” “forţelor ostile”.

Potrivit unui comunicat al instituției, această întâlnire are loc în urma discuției strategice privind relațiile dintre Uniunea Europeană și China, desfășurată cu prilejul întâlnirii șefilor de stat sau de guvern din luna octombrie.

”Pe fondul unui mediu geopolitic și economic tensionat, vizita reprezintă o ocazie oportună pentru UE și China de a se implica. Liderii UE și chinezi vor discuta despre provocările globale, precum și despre subiecte de interes comun”, este precizat în comunicat. 

Vizita oficialului european apare în contextul unei intense dezbateri în capitalele europene cu privire la gestionarea relației cu China, pe fondul unor îngrijorări referitoare la respectarea drepturilor omului sau la faptul că războiul rus din Ucraina ar putea reprezenta un model pentru Beijing în ceea ce privește Taiwanul.

De altfel, China nu a condamnat încă în termeni expliciți conflictul declanșat de Putin în Ucraina, deși ar putea juca un rol de mediere mai important, având în vedere apropierea dintre Xi Jinping și liderul de la Kremlin, conform opiniei lui Emmanuel Macron, care a discutat cu omologul chinez despre această chestiune, cu prilejul unei întâlniri în contextul summitului G20, dar și a cancelarului german, Olaf Scholz devenit primul lider european care a efectuat o vizită la Beijing după ce Xi Jinping a fost reconfirmat președinte al Partidului Comunist, consolidându-și prin această decizie puterea.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul G20: Președintele Consiliului European consideră că singurul mod de a pune capăt crizei alimentare și celei energetice este ca Rusia să oprească războiul din Ucraina

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Singurul mod de a pune capăt crizei alimentare și energetice este ca Rusia să pună capăt acestui război fără sens și să respecte Carta ONU, și-a început discursul președintele Consiliului European, Charles Michel, susținut înainte de summitul G20, găzduit de Bali, Indonezia, care se desfășoară într-o ”lume foarte diferită” de cea de anul trecut, de la Roma.

”Rusia, un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și membru al G20, atacă Ucraina, o națiune liberă și suverană. Războiul Rusiei ne afectează pe toți, indiferent unde trăim, din Europa până în Africa sau Orientul Mijlociu. Iar cel mai bun mod de a pune capăt crizei acute de alimente și energie este ca Rusia să pună capăt acestui război fără sens și să respecte Carta ONU”, a amintit Michel.

Acesta a atras atenția asupra numărului în creștere de persoane care ”se confruntă cu foamete severă și malnutriție”, fapt alimentat de hotărârea Kremlinului de a ”transforma alimentele în arme, sporind foametea, sărăcia și instabilitatea”.

”Acest lucru are, de asemenea, consecințe globale dramatice asupra lumii în curs de dezvoltare, inclusiv aici, în Asia. Și permiteți-mi să fiu clar, repet încă o dată, sancțiunile UE adoptate împotriva Rusiei nu vizează agricultura și produsele alimentare și nu vizează exportul de îngrășăminte din Rusia. Pe de altă parte, Rusia a impus restricții asupra exportului propriilor produse alimentare și, chiar înainte de a lansa războiul, a impus restricții asupra îngrășămintelor. În UE, depunem eforturi susținute pentru a aborda consecințele globale ale acestui război și de aceea mobilizăm fonduri de 8 miliarde de euro pentru a aborda securitatea alimentară, în special pentru țările în curs de dezvoltare”, a punctat președintele Consiliului European.

Într-o pledoarie pentru menținerea în vigoare a Inițiativei privind exportul de cereale prin porturile de la Marea Neagră, Charles Michel a amintit că, înainte de război, Ucraina a exportat 45 de miliarde de tone de produse agricole în lume prin intermediul culoarelor de solidaritate ale UE.

”Trebuie să abordăm, de asemenea, problema creșterii prețurilor la îngrășăminte și a întreruperii aprovizionării cu îngrășăminte, și aștept cu nerăbdare să particip mâine la un eveniment secundar dedicat acestui subiect. Sunt în continuare convins că putem și ar trebui să sprijinim țările în curs de dezvoltare să își producă propriile îngrășăminte durabile la nivel local, așa cum am făcut cu vaccinurile COVID”, și-a exprimat convingerea oficialul european.

Făcând trimitere la ”criza energetică” ale cărei efecte se răsfrâng asupra familiilor și companiilor, Charles Michel a evidențiat că G20 are ”responsabilitatea colectivă de a ne asigura că lumea dispune de energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile pentru toți”.

”Neutralitatea climatică până în 2050 este și rămâne busola noastră călăuzitoare. UE a rămas, în mod colectiv, cel mai mare contribuabil la fondurile publice pentru climă, care s-au ridicat la 23 de miliarde de euro în 2021. În calitate de G20, ar trebui să depunem eforturi pentru a direcționa o contribuție la fondurile pentru climă și trebuie să duce la îndeplinire (n.r. angajamentul) de 100 de miliarde de dolari pe an. Este timpul ca și ceilalți parteneri dezvoltați să își plătească partea lor echitabilă. Sprijinim, de asemenea, țările să decarbonizeze industria. Încercăm să le ajutăm să își accelereze tranziția către energia și tehnologia verde”, a conchis Charles Michel.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel îi cere Ursulei von der Leyen să vină urgent cu propuneri legislative pentru plafonarea temporară a prețului gazelor folosite în producția de electricitate

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele Consiliului European, Charles Michel, îi solicită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să vină urgent cu propuneri legislative pentru plafonarea temporară a prețului gazului folosit în producția de energie electrică, susținute de o analiză cost-beneficiu.

Prezent în Parlamentul European, care a dezbătut miercuri concluziile summitului Consiliului European din 20-21 octombrie, Michel a semnalat că ”prețul gazului pe piața internațională a scăzut substanțial din august, dar rămâne mult mai mare decât înainte de războiul din Ucraina”.

”Este esențial să reducem aceste prețuri, asigurându-ne în același timp securitatea aprovizionării. Comisia Europeană are sarcina de a pregăti un nou cadru de referință până la începutul anului 2023. Acest cadru ar trebui să reflecte mai bine realitatea pieței europene a gazelor naturale. De asemenea, Comisia este însărcinată să elaboreze cât mai curând posibil un coridor dinamic al prețurilor pentru a reduce volatilitatea prețurilor în tranzacțiile cu gaze naturale”, a detaliat președintele Consiliului European.

Făcând referire la cursa subvențiilor, Charles Michel a semnalat că este nevoie de o coordonare strânsă privind politicile naționale, în contextul unor prime astfel de stimulente pentru ca întreprinderile să își relocheze activitatea, în special peste Atlantic.

El a amintit și de ”dezbaterea strategică, absolut esențială, privind relația dintre Uniunea Europeană și China”, ce a avut loc la scurtă distanță după ce Xi Jinping a fost reales lider al Partidului Comunist, consolidându-și astfel puterea.

”Dorim să observăm că sistemul politic și instituțional chinez, este evident, complet diferit de modelul pe care îl avem la nivel european. În calitate de europeni, susținem drepturile omului, aceste valori ale libertăților personale fundamentale: libertatea presei, libertatea de exprimare. Cenzura nu își are locul în Uniunea Europeană și toți liderii și-au reafirmat angajamentul de a se ridica întotdeauna, de a nu privi niciodată în jos atunci când vine vorba de susținerea acestor valori fundamentale, deoarece credem că avem responsabilitatea de a apăra întotdeauna drepturile omului, principiile democratice”, a mai spus Michel.

Șefii de stat sau de guvern, reuniți luna trecută la Bruxelles, au stabilit o foaie de parcurs pentru a răspunde crizei energetice și creșterii prețurilor la energie.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

ROMÂNIA12 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.13 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA14 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE14 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN15 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO2 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO2 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending