Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii UE, divizați între Vest și Est privind un summit cu Rusia propus de Angela Merkel și Emmanuel Macron. Premierul Olandei refuză să participe la o întâlnire cu Vladimir Putin

Published

on

© European Union 2021

Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au confirmat joi, la sosirea la Consiliul European, propunerea comună a Berlinului și a Parisului de a organiza un summit între Uniunea Europeană și Rusia, o inițiativă privită cu reticență de anumiți lideri din estul Uniunii Europene și respinsă de președintele Lituaniei și prim-ministrul Estoniei, fapt care prefigurează discuții tensionate privind relațiile UE-Federația Rusă la summitul european de la Bruxelles.

La acest summit va fi dezbătută starea precară a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Moscova având ca punct de plecare comunicarea comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant privind relațiile cu Rusia, prezentată săptămâna trecută la solicitarea liderilor europeni. Documentul definește Moscova drept “o provocare strategică” și subliniază că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”.

La o săptămână după summitul organizat la Geneva între preşedinţii rus şi american, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au propus miercuri, prin intermediul ambasadorilor țărilor lor la UE, organizarea unui summit între Uniunea Europeană și președintele Rusiei Vladimir Putin.

Merkel și Macron își dezvăluie intențiile. Cancelarul Austriei susține propunerea unui summit UE-Rusia

Ideea unui summit Bruxelles – Moscova a fost confirmată și apărată de Angela Merkel în cadrul unui discurs susținut în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german, înainte de participarea la Consiliul European, care ar fi putea fi ultimul pentru cancelarul federal de la Berlin. Ea a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să stabilească un “contact direct” cu Rusia şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, şi în acelaşi timp “să creeze mecanisme” pentru a răspunde “împreună” la “provocările şi atacurile hibride” ale Moscovei. Ulterior, la sosirea la Consiliul European, Merkel a vorbit pe scurt despre această idee, evitând întrebările presei.

Spre deosebire de Merkel, președintele francez Emmanuel Macron a formulat o replică devenită deja familiară despre cum statele membre ale UE trebuie să se angajeze într-un “dialog exigent” cu Rusia “pentru a ne apăra interesele ca europeni”, consemnează Politico Europe.

El a spus că un astfel de angajament este “necesar pentru stabilitatea continentului european” și că țările europene “nu pot continua să raționeze într-un mod pur reactiv”. Macron a citat întâlnirea dintre președintele american Joe Biden și președintele rus Vladimir Putin ca un motiv în plus pentru a se reangaja într-un astfel de dialog, subliniind totodată importanța ca europenii să facă acest lucru în mod unit.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat că susține demersul franco-german pentru un summit UE cu președintele rus Vladimir Putin, mai ales că liderul de la Viena a îndemnat, săptămâna trecută, Uniunea Europeană să mențină, după exemplul summitului SUA-Rusia, dialogul cu Moscova și să discute despre divergențele existente.

“Sunt foarte bucuros că, în sfârșit, există o mișcare în direcția unui dialog cu Rusia (…) Din punct de vedere geografic suntem mai aproape de Rusia decât de SUA, aşadar nu puteam doar să stăm şi să privim dialogul între SUA şi Rusia, în timp ce multe chestiuni, precum Ucraina, ne afectează pe noi mai mult decât pe SUA”, a declarat Kurz, la sosirea la summit.

Țările baltice, reticente la o astfel de idee. Care este poziția României

Alte state membre, precum ţările baltice, Polonia sau Suedia, sunt însă mai sceptice cu privire la o asemenea abordare.

”Nu vedem nicio schimbare radicală în modelul de comportament al Rusiei”, a declarat preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, potrivit Agerpres, care citează Reuters și AFP.

”Dacă vom încerca să abordăm fără nicio schimbare pozitivă din partea Rusiei, atunci vom transmite semnale foarte rele şi incerte către partenerii noştri, de pildă statele Parteneriatului Estic. Mie mi se pare că încercăm să ne înţelegem cu ursul pentru a ţine în siguranţă o parte din albine”, a concluzionat preşedintele lituanian.

Poziția lui Nauseda a fost întărită de prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas.

Kallas a declarat că “ultima dată am avut o discuție foarte bună cu toți liderii cu privire la Rusia, a fost foarte deschisă și am fost cu toții de acord că Rusia este o mare amenințare, că sunt mai agresivi. Mă întreb ce s-a întâmplat acum, de unde vine” această propunere.

Din perspectiva României, președintele Klaus Iohannis a pledat ca Uniunea Europeană să își exprime cu fermitate poziția bazată pe valori și a recunoscut că trebuie găsit un canal de comunicare în chestiuni globale.

Premierul Olandei: Nu mă deranjează un summit UE-Rusia, dar eu nu voi participa la o întâlnire cu Vladimir Putin

O notă detașată și tranșantă în discurs a avut-o prim-ministrul olandez Mark Rutte. El a spus că deşi în principiu nu este împotriva dialogului cu Rusia, el nu va participa la un summit cu această ţară.

“Nu mă deranjează o întâlnire a celor doi președinți cu Vladimir Putin”, a declarat Rutte, referindu-se la președintele Consiliului European, Charles Michel, și la președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

“Nu voi participa eu însumi la o întâlnire cu Vladimir Putin”, a insistat el

Relațiile cu Rusia sunt un subiect sensibil pentru Rutte, întrucât 196 de cetățeni olandezi au murit în urma doborârii zborului MH17 în 2014, pentru care Olanda și o mare parte a comunității internaționale consideră Rusia responsabilă.

În schimb, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a prezentat o poziție echilibrată bazată pe documentul de poziție pregătit la solicitarea liderilor europeni, calificându-l drept “foarte important pentru a decide viitorul relațiilor noastre”.

Summit-urile dintre Uniunea Europeană și Rusia au fost suspendate după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și destabilizarea estului Ucrainei. Mai mult, luni, miniștrii de externe din țările UE au decis să reînnoiască sancțiunile împotriva Rusiei până în iunie 2022 pe fondul anexării ilegale a Crimeei.

Proiectul de concluzii ale summitului UE insistă asupra necesităţii unui răspuns “ferm şi coordonat al UE şi statelor membre la activităţile rău intenţionate ale Rusiei” şi îi cere lui Josep Borrell “să prezinte opţiuni în vederea adoptării de sancţiuni economice suplimentare adecvate şi eficiente împotriva părţilor responsabile de acţiunile destabilizatoare” ale Moscovei. Motivele de tensiuni sunt multiple, de la cazurile Skripal și Navalnîi la activități de spionaj în țările UE, atacuri cibernetice și campanii de discreditare a Uniunii Europene.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că preşedintele Vladimir Putin susţine propunerea franco-germană care vizează relansarea la nivel european a contactelor directe cu Rusia şi cu şeful statului rus. Cu o zi înaintea lansării acestei propuneri, Vladimir Putin a pledat pentru ”restabilirea” unei alianţe cu Europa şi pentru a lăsa în urmă ”neînţelegerile” şi ”nemulţumirile” din trecut, într-un editorial publicat de cotidianul Zeit. El a dat asigurări că Rusia este deschisă ”unei cooperări corecte şi creative”, cum ar fi de exemplu stabilirea unui spaţiu comun de cooperare şi securitate ”de la Atlantic la Pacific”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Scandalul submarinelor: Charles Michel acuză SUA de „lipsă de loialitate” și cere clarificări cu privire la intențiile din spatele alianței de securitate AUKUS

Published

on

© European Union

Preşedintele Consiliului European Charles Michel a denunţat luni „lipsa de loialitate” din partea SUA în criza submarinelor pe care o traversează cu Franţa, informează Agerpres.

Uniunea Europeană cere Washingtonului o „clarificare pentru a încerca să înţeleagă mai bine care sunt intenţiile din spatele anunţului parteneriatului strategic între SUA, Regatul Unit şi Australia, întrucât este de neînţeles”, le-a spus el jurnaliştilor la New York, pe marginea Adunării generale a ONU.

„Principiile elementare pentru o alianță sunt loialitatea și transparența. Observăm o lipsă clară de transparență și loialitate”, a declarat președintele Consiliului European, potrivit Politico.eu. 

Tot în acest sens, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a considerat luni drept “inacceptabil” modul în care a fost tratată Franţa prin alianța trilaterală de securitate încheiată între SUA, Australia şi Regatul Unit și prin care Canberra a renunțat la submarinele cu propulsie convențională franceze în detrimentul celor nucleare produse de Statele Unite.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat miercuri un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. 

Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare la Paris. Mai mult, premierul australian Scott Morrison a afirmat duminică că guvernul francez știa că Canberra avea “îngrijorări profunde și grave” în legătură cu submarinele franceze.

În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.

Afacerea franco-australiană privind submarinele a fost semnificativ tulburată de ani de zile, cu tensiuni între constructorul naval francez Naval Group și Canberra din cauza exploziilor de costuri, a modificărilor de design și a implicării industriei locale în proiectul de construire a 12 submarine diesel Shortfin Barracuda, anunțat în aprilie 2016.

Acest scandal al submarinelor a provocat furie și indignare la Paris. Mai întâi, miniștrii francezi de externe și de apărare au acuzat o “lovitură în spate” din partea aliaților.

Pentru a-şi transmite nemulţumirea, preşedintele Emmanuel Macron a rechemat ambasadorii francezi la Canberra şi Washington pentru consultări, într-un gest fără precedent în raport cu aliații Franței și urmează să discute “în următoarele zile” cu omologul său american, Joe Biden,

De asemenea, Parisul a anulat o reuniune între ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi omologul său britanic Ben Wallace.

Jean-Yves le Drian, şeful diplomaţiei franceze care va susţine un discurs de la tribuna ONU, le reproşează liderilor celor trei state semnatare ale pactului AUKUS că şi-au ascuns negocierile timp de luni de zile şi a denunţat “o ruptură majoră de încredere” între aliaţii din cadrul NATO. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, întrevedere cu Papa Francisc la Vatican: Evoluțiile recente din Afganistan necesită sprijinul nostru neîncetat

Published

on

© Charles Michel Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel, în timpul vizitei sale la Roma, s-a întâlnit cu Papa Francisc la Vatican, astăzi 11 septembrie.

Potrivit oficialului european, cei doi au purtat un dialog pe actualele provocări globale.

„Dialog pe tema provocărilor globale cu Papa Francisc astăzi. Viitorul UE este o activitate în continuă evoluție. Valorile noastre de a proteja și de a îmbunătăți viața oamenilor sunt acum mai esențiale ca niciodată. Evoluțiile recente din Afganistan și Etiopia necesită sprijinul nostru neîncetat”, a scris Charles Michel pe contul de Twitter.

Reamintim că în urmă cu patru luni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut și ea o întrevedere cu Papa Francisc la Vatican. 

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel se declară convins că Joe Biden este „sincer în favoarea integrării europene”, dar „SUA nu s-au consultat cu Europa când au anunțat retragerea din Afganistan”

Published

on

© European Union

Efortul haotic de evacuare din Afganistan a subliniat urgența unei autonomii strategice europene, a declarat miercuri președintele Consiliului European, Charles Michel, într-un interviu pentru Groupe d’études géopolitiques, informează Politico.eu

Michel și-a exprimat îngrijorarea cu privire la incapacitatea Uniunii Europene de a oferi „asistența necesară pentru evacuarea cetățenilor săi și a afganilor care i-au sprijinit”, fără ajutorul americanilor.

„O autonomie strategică europeană mai mare nu este bună doar pentru Europa, ci și pentru restul lumii, deoarece valorile pe care le susținem sunt valorile universale ale demnității și drepturilor omului”, a punctat acesta.

Mai mult, președintele Consiliului European a transmis că  situația tragică din Afganistan „trebuie să ne determine pe noi, europenii, să ne privim în oglindă și să ne întrebăm: Cum putem avea în viitor mai multă influență în sfera geopolitică decât avem astăzi?”. 

În cadrul interviului, Charles Michel a remarcat că, în timp ce majoritatea țărilor europene au sprijinit SUA după atacurile din 11 septembrie – când a fost invocat pentru prima dată articolul 5 din tratatul NATO – Administrațiile Trump și Biden au făcut „foarte puține consultări, poate chiar niciuna, cu partenerii lor europeni” atunci când SUA s-au angajat pentru prima dată cu talibanii, anul trecut, sau când au anunțat retragerea din Afganistan.

„Statele Unite sunt un mare aliat al Uniunii Europene, nu există nicio îndoială în această privință. Înțelegerea democrației liberale ne leagă, chiar dacă democrațiile liberale se confruntă cu presiuni, cu noi amenințări și pericole care le erodează puterea. Cu toate acestea, am observat că, în ultimii ani, la nivel geopolitic, există diferențe atunci când vine vorba de interese sau de modul de atingere a obiectivelor. Acest lucru nu se limitează la Afganistan, ci se referă și la alte chestiuni internaționale, în special Siria sau Iran”, a detaliat Michel. 

În continuare, președintele Consiliului European s-a declarat convis că administrația Biden este „sinceră în favoarea integrării europene”. 

„Sunt destul de convins de acest lucru după ce am vorbit direct cu președintele american la reuniunea G7 și în timpul Summitului bilateral UE-SUA. L-am găsit foarte implicat și sincer. Bilanțul său politic atestă acest lucru. Este foarte diferit fașă de administrația Trump, care a avut o viziune binară și simplistă asupra lumii”, a mai spus el. 

De asemenea, Michel a reamintit că odată cu revenirea Statelor Unite la Acordul de la Paris, s-au înregistrat progrese semnificative, iar, în ceea ce privește chestiunile geopolitice, a fost restabilit un dialog mai intens, „care practic dispăruse odată cu administrația anterioară”.

„Acestea fiind spuse, mi se pare că există o tendință structurală în Statele Unite – care a existat înainte de Donald Trump, deși acesta a făcut-o mult mai vizibilă – de a da prioritate intereselor americane. Trebuie să fim foarte conștienți de această realitate, care este legitimă. Pot înțelege argumentele interne care l-au determinat pe președintele Biden să mențină retragerea”, a declarat Charles Michel.

Președintele Consiliului European a participat marți dimineață la Digital Summit din Tallinn, locul în care liderii națiunilor digitale conduc conversația globală despre digitalizare, iar cu acest prilej a reiterat importanța unei noi strategii digitale care să facă UE mai puțin dependentă și mai mult influentă.

Ultimii soldaţi americani au părăsit Afganistanul după un război de 20 de ani, cel mai lung din istoria Statelor Unite, declanșat ca urmare a atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001.

Prin această retragere, Statele Unite au lăsat astfel ţara în mâinile talibanilor, duşmanii lor de 20 de ani, cei care au preluat puterea în țară la jumătatea lunii august, însă armata americană a precizat că a făcut inutilizabile avioane, vehicule blindate şi un sistem de apărare antirachetă care au rămas în urmă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PPE15 mins ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE: Uniunea Europeană este fondată pe valori creștine. Acestea rămân principiile noastre călăuzitoare

MEDIU24 mins ago

Florin Cîțu, întâlnire cu activistul de mediu și unul dintre jurnaliștii agresați în pădurea din Suceava: SUMAL-ul trebuie îmbunătățit

U.E.35 mins ago

Franța dezminte că ar fi dispusă să-și cedeze în favoarea UE locul permanent în Consiliul de Securitate al ONU

ONU1 hour ago

ONU acordă ajutor de urgență în valoare de 45 de milioane de dolari pentru sistemul sanitar din Afganistan, aflat în pragul colapsului

SUA2 hours ago

Joe Biden a salutat noile legături americane în materie de securitate: SUA nu au un aliat mai apropiat sau mai de încredere decât Australia

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul de cooperare transfrontalieră al UE poate contribui la reconstruirea încrederii în proiectul european

ROMÂNIA3 hours ago

România va avea, din 2022, Agenţia de Calitate şi Marketing a Produselor Agroalimentare: ”Un model european care funcţionează peste tot”

Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac critică lipsa de viziune a politicienilor și decidenților statului: Au abandonat aderarea la zona euro, intrarea în Schengen și atragerea de fonduri UE

U.E.3 hours ago

Eurostat: România, țara din UE cu cele mai puține mașini la mia de locuitori, dar și cu cea mai dinamică piață

S&D4 hours ago

Delegația Română PSD: Solicităm dezbatere în Parlamentul European, în cadrul sesiunii plenare din octombrie, cu privire la creșterea dramatică a prețurilor     

ONU6 hours ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI4 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA4 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru7 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 week ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

Team2Share

Trending