Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au confirmat joi, la sosirea la Consiliul European, propunerea comună a Berlinului și a Parisului de a organiza un summit între Uniunea Europeană și Rusia, o inițiativă privită cu reticență de anumiți lideri din estul Uniunii Europene și respinsă de președintele Lituaniei și prim-ministrul Estoniei, fapt care prefigurează discuții tensionate privind relațiile UE-Federația Rusă la summitul european de la Bruxelles.
La acest summit va fi dezbătută starea precară a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Moscova având ca punct de plecare comunicarea comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant privind relațiile cu Rusia, prezentată săptămâna trecută la solicitarea liderilor europeni. Documentul definește Moscova drept “o provocare strategică” și subliniază că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”.
Merkel și Macron își dezvăluie intențiile. Cancelarul Austriei susține propunerea unui summit UE-Rusia
Ideea unui summit Bruxelles – Moscova a fost confirmată și apărată de Angela Merkel în cadrul unui discurs susținut în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german, înainte de participarea la Consiliul European, care ar fi putea fi ultimul pentru cancelarul federal de la Berlin. Ea a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să stabilească un “contact direct” cu Rusia şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, şi în acelaşi timp “să creeze mecanisme” pentru a răspunde “împreună” la “provocările şi atacurile hibride” ale Moscovei. Ulterior, la sosirea la Consiliul European, Merkel a vorbit pe scurt despre această idee, evitând întrebările presei.
Spre deosebire de Merkel, președintele francez Emmanuel Macron a formulat o replică devenită deja familiară despre cum statele membre ale UE trebuie să se angajeze într-un “dialog exigent” cu Rusia “pentru a ne apăra interesele ca europeni”, consemnează Politico Europe.
El a spus că un astfel de angajament este “necesar pentru stabilitatea continentului european” și că țările europene “nu pot continua să raționeze într-un mod pur reactiv”. Macron a citat întâlnirea dintre președintele american Joe Biden și președintele rus Vladimir Putin ca un motiv în plus pentru a se reangaja într-un astfel de dialog, subliniind totodată importanța ca europenii să facă acest lucru în mod unit.
Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat că susține demersul franco-german pentru un summit UE cu președintele rus Vladimir Putin, mai ales că liderul de la Viena a îndemnat, săptămâna trecută, Uniunea Europeană să mențină, după exemplul summitului SUA-Rusia, dialogul cu Moscova și să discute despre divergențele existente.
“Sunt foarte bucuros că, în sfârșit, există o mișcare în direcția unui dialog cu Rusia (…) Din punct de vedere geografic suntem mai aproape de Rusia decât de SUA, aşadar nu puteam doar să stăm şi să privim dialogul între SUA şi Rusia, în timp ce multe chestiuni, precum Ucraina, ne afectează pe noi mai mult decât pe SUA”, a declarat Kurz, la sosirea la summit.
Țările baltice, reticente la o astfel de idee. Care este poziția României
Alte state membre, precum ţările baltice, Polonia sau Suedia, sunt însă mai sceptice cu privire la o asemenea abordare.
”Nu vedem nicio schimbare radicală în modelul de comportament al Rusiei”, a declarat preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, potrivit Agerpres, care citează Reuters și AFP.
”Dacă vom încerca să abordăm fără nicio schimbare pozitivă din partea Rusiei, atunci vom transmite semnale foarte rele şi incerte către partenerii noştri, de pildă statele Parteneriatului Estic. Mie mi se pare că încercăm să ne înţelegem cu ursul pentru a ţine în siguranţă o parte din albine”, a concluzionat preşedintele lituanian.
Poziția lui Nauseda a fost întărită de prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas.
Kallas a declarat că “ultima dată am avut o discuție foarte bună cu toți liderii cu privire la Rusia, a fost foarte deschisă și am fost cu toții de acord că Rusia este o mare amenințare, că sunt mai agresivi. Mă întreb ce s-a întâmplat acum, de unde vine” această propunere.
Din perspectiva României, președintele Klaus Iohannis a pledat ca Uniunea Europeană să își exprime cu fermitate poziția bazată pe valori și a recunoscut că trebuie găsit un canal de comunicare în chestiuni globale.
Premierul Olandei: Nu mă deranjează un summit UE-Rusia, dar eu nu voi participa la o întâlnire cu Vladimir Putin
O notă detașată și tranșantă în discurs a avut-o prim-ministrul olandez Mark Rutte. El a spus că deşi în principiu nu este împotriva dialogului cu Rusia, el nu va participa la un summit cu această ţară.
“Nu mă deranjează o întâlnire a celor doi președinți cu Vladimir Putin”, a declarat Rutte, referindu-se la președintele Consiliului European, Charles Michel, și la președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
“Nu voi participa eu însumi la o întâlnire cu Vladimir Putin”, a insistat el
Relațiile cu Rusia sunt un subiect sensibil pentru Rutte, întrucât 196 de cetățeni olandezi au murit în urma doborârii zborului MH17 în 2014, pentru care Olanda și o mare parte a comunității internaționale consideră Rusia responsabilă.
În schimb, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a prezentat o poziție echilibrată bazată pe documentul de poziție pregătit la solicitarea liderilor europeni, calificându-l drept “foarte important pentru a decide viitorul relațiilor noastre”.
Summit-urile dintre Uniunea Europeană și Rusia au fost suspendate după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și destabilizarea estului Ucrainei. Mai mult, luni, miniștrii de externe din țările UE au decis să reînnoiască sancțiunile împotriva Rusiei până în iunie 2022 pe fondul anexării ilegale a Crimeei.
Proiectul de concluzii ale summitului UE insistă asupra necesităţii unui răspuns “ferm şi coordonat al UE şi statelor membre la activităţile rău intenţionate ale Rusiei” şi îi cere lui Josep Borrell “să prezinte opţiuni în vederea adoptării de sancţiuni economice suplimentare adecvate şi eficiente împotriva părţilor responsabile de acţiunile destabilizatoare” ale Moscovei. Motivele de tensiuni sunt multiple, de la cazurile Skripal și Navalnîi la activități de spionaj în țările UE, atacuri cibernetice și campanii de discreditare a Uniunii Europene.
Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că preşedintele Vladimir Putin susţine propunerea franco-germană care vizează relansarea la nivel european a contactelor directe cu Rusia şi cu şeful statului rus. Cu o zi înaintea lansării acestei propuneri, Vladimir Putin a pledat pentru ”restabilirea” unei alianţe cu Europa şi pentru a lăsa în urmă ”neînţelegerile” şi ”nemulţumirile” din trecut, într-un editorial publicat în cotidianul Zeit. El a dat asigurări că Rusia este deschisă ”unei cooperări corecte şi creative”, cum ar fi de exemplu stabilirea unui spaţiu comun de cooperare şi securitate ”de la Atlantic la Pacific”.
