Connect with us

COMISIA EUROPEANA

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au prezentat miercuri o comunicare comună cu privire la relațiile Uniunii Europene cu Rusia, definind Moscova drept “o provocare strategică” și subliniind că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”, documentul fiind dat publicității în ajunul summitului dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, care are loc pe teren neutru, la Geneva.

În preambulul Consiliului European și la solicitarea celor 27 de lideri ai statelor membre, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au dat publicității comunicarea comună, sub formă de recomandări înaintea reuniunii Consiliului European din 24-25 iunie cu privire la modalitățile de consolidare a punerii în aplicare a politicii UE față de Rusia. De asemenea, documentul Comisiei Europene apare la o zi distanță după ce președintele american Joe Biden și liderii instituțiilor europene au decis marți, la summitul de la Bruxelles, demararea negocierilor UE-SUA pentru instituirea unui dialog strategic cu privire la Rusia.

“Istoria, geografia și oamenii leagă UE și Rusia. Starea relațiilor noastre este complexă. Trebuie să identificăm provocările și să profităm de oportunități. Alegerile deliberate și acțiunile agresive ale guvernului rus din ultimii ani au creat o spirală negativă. Gestionarea relației UE-Rusia continuă să reprezinte o provocare strategică esențială pentru UE. Ca răspuns, UE trebuie să continue să acționeze în unitate și cu consecvență, apărând valorile și interesele noastre fundamentale”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în comunicatul remis de executivul de la Bruxelles.

La rândul său, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a subliniat că “în circumstanțele actuale, un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată.

“Ambiția noastră ar trebui să fie aceea de a explora căi care ar putea contribui la schimbarea treptată a dinamicii actuale într-o relație mai previzibilă și mai stabilă. UE va respinge, va constrânge și se va angaja simultan cu Rusia, pe baza unei înțelegeri comune puternice a obiectivelor Rusiei și a unei abordări pragmatice bazate pe principii”, a adăugat el.

Gestionarea unei provocări strategice, o triplă abordare: presiuni, constrângere, implicare

Dacă condițiile politice permit acest lucru, potențialul de cooperare UE-Rusia este considerabil. Cu toate acestea, guvernul rus urmărește în mod activ obiective care merg în direcția opusă. Rusia sfidează și subminează adesea dreptul internațional și principiile-cheie ale OSCE și ale Consiliului Europei la care s-a angajat. Aceasta încearcă să influențeze, să intervină și să destabilizeze UE și statele sale membre, precum și țările noastre partenere. Iar Rusia recurge la o represiune politică din ce în ce mai mare, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului și libertățile fundamentale, pentru a menține actuala ordine politică și economică din țară.

Având în vedere această provocare, comunicarea comună analizează stadiul de punere în aplicare a celor cinci principii care ghidează relațiile UE cu Rusia, și anume: punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk; consolidarea relațiilor cu partenerii estici ai UE și cu alți vecini; consolidarea capacității de reziliență a UE; angajamentul selectiv cu Rusia în chestiuni de interes pentru UE; contacte interumane și sprijin pentru societatea civilă rusă.

Pentru a face față provocării strategice reprezentate de conducerea rusă, în conformitate cu aceste principii, Comisia și Înaltul Reprezentant propun ca UE să respingă, să constrângă și să angajeze simultan Rusia, cu scopul de a se îndrepta către un angajament mai constructiv și un angajament politic mai ferm din partea conducerii ruse. Acest lucru este indispensabil pentru a schimba cursul neproductiv actual al acestei relații importante.

A face presiuni

UE va continua să facă presiuni împotriva încălcărilor drepturilor omului și va apăra valorile democratice, inclusiv în forurile internaționale. UE va continua să aducă în discuție încălcările constante ale dreptului internațional comise de Rusia în Ucraina, Georgia și în alte părți. UE își va reafirma sprijinul față de Ucraina și față de integritatea teritorială, suveranitatea și independența acesteia. Aceasta include solicitarea adresată Rusiei de a-și asuma responsabilitatea în calitate de parte la conflict și de a pune în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk. UE va continua să răspundă în mod corespunzător la acțiunile răuvoitoare ale guvernului rus, inclusiv la amenințările hibride, și va urmări să limiteze resursele de care guvernul rus se poate folosi pentru a-și duce la îndeplinire politica externă perturbatoare.

Constrângerea

Pentru a constrânge încercările Rusiei de a submina interesele UE, Uniunea însăși trebuie să devină mai robustă și mai rezistentă. Comunicarea comună propune contracararea amenințărilor și a acțiunilor rău intenționate într-un mod mai sistematic și în mod concertat, asigurând în același timp coordonarea cu parteneri cu vederi similare, cum ar fi NATO și G7. UE ar trebui să își dezvolte în continuare capacitatea de securitate și apărare cibernetică, precum și capacitățile de comunicare strategică. De asemenea, ar trebui să continuăm să ne consolidăm capacitățile împotriva amenințărilor hibride și să folosim mai bine pârghiile oferite de tranziția noastră energetică.

UE va intensifica sprijinul acordat partenerilor noștri estici, depunând eforturi pentru a realiza întregul potențial al Parteneriatului estic. Viitorul summit al Parteneriatului estic va fi o ocazie importantă pentru a crea această agendă comună post-2020.

Implicare

Pentru a-și promova propriile interese, UE ar trebui să implice Rusia în câteva provocări cheie. Pandemia COVID-19 a demonstrat interesul comun pentru un angajament constructiv în domeniul sănătății publice, în timp ce noi împărtășim, de asemenea, un interes comun pentru combaterea schimbărilor climatice și a altor probleme de mediu, ceea ce necesită un dialog mai strâns cu Rusia, cel mai imediat în perioada premergătoare COP-26 și COP-15 ale Organizației Națiunilor Unite. Comunicarea comună propune, de asemenea, un angajament mai tehnic cu guvernul rus în ceea ce privește numeroasele probleme economice iritante, valorificând avantajele competitive ale UE. UE va intensifica contactele interumane, ceea ce ar putea include o mai mare facilitare a eliberării vizelor pentru anumiți cetățeni ruși, și își va consolida, de asemenea, sprijinul acordat societății civile ruse și apărătorilor drepturilor omului. Este necesară, de asemenea, cooperarea în cadrul Dimensiunii Nordice, în Arctica, în ceea ce privește prevenirea conflictelor și problemele regionale și globale, de la Iran și Orientul Mijlociu la Afganistan, de la combaterea terorismului la neproliferare.

Ce urmează?

Comunicarea comună va fi prezentată în cadrul Consiliului European din 24-25 iunie. Pe baza acestei comunicări comune, liderii vor discuta despre relațiile UE-Rusia și despre calea de urmat în politica UE privind Rusia.

Pe baza evoluțiilor generale și a orientărilor Consiliului European, Comisia și Înaltul Reprezentant vor operaționaliza propunerile prezentate în comunicarea comună.

Comunicarea privind relațiile UE cu Rusia a fost prezentată în contextul mai larg vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021). Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilateraleRusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

În luna martie, miniștrii de externe europeni au adoptat noi măsuri restrictive sub regimul global de sancțiuni al UE privind drepturile omului, între cele 11 persoane și patru entități sancționate regăsindu-se și persoane și entități responsabile de represiunea împotriva persoanelor LGBTI și a oponenților politici din Cecenia în Rusia. De asemenea, statele membre UE au oficializat sancţiunile împotriva a patru înalţi funcţionari ruşi implicaţi în proceduri judiciare angajate împotriva opozantului rus Aleksei Navalnîi şi în reprimarea susţinătorilor săi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

Published

on

© European Union, 2011/Source: EC - Audiovisual Service

Astăzi, 3 august, intră în vigoare normele care fac ca viitorul Sistem european de informații și autorizații de călătorie (ETIAS) să fie interoperabil cu alte sisteme de informații ale UE. Acesta este un pas important către intrarea în funcțiune a ETIAS până la sfârșitul anului 2022, informează Comisia Europeană.

Odată ce ETIAS va fi în operațional, cetățenii din afara UE care călătoresc în spațiul Schengen și care sunt scutiți de obligația de a deține viză vor trebui să se înregistreze și să obțină o autorizație înainte de a călători. Sistemul va face verificări încrucișate ale călătorilor cu sistemele de informații ale UE privind securitatea internelor, frontierele și migrația înainte de călătorie, contribuind la identificarea din timp a persoanelor care pot reprezenta un risc pentru securitate sau sănătate, precum și la respectarea normelor privind migrația.

Normele care intră în vigoare astăzi detaliază modul în care ETIAS va funcționa în raport cu alte sisteme de informații ale UE pe care le va consulta în timpul controalelor, și anume Sistemul de intrare/ieșire, Sistemul de informații privind vizele, Sistemul de informații Schengen și un sistem centralizat pentru identificarea statelor membre care dețin informații de condamnare privind resortisanții din afara UE.

Crearea ETIAS face parte din activitatea în curs de desfășurare a UE în vederea instituirii unui sistem modern de gestionare a frontierelor externe și pentru a se asigura că sistemele de informații colaborează într-un mod inteligent și bine orientat. ETIAS nu va modifica țările din afara UE care sunt supuse obligativității vizelor și nici nu va introduce o nouă obligație de viză pentru resortisanții țărilor care sunt scutite de această obligație.

Cetățenii din afara UE care nu sunt scutiți de viză vor avea nevoie doar de câteva minute pentru a completa o cerere online care, în marea majoritate a cazurilor (se preconizează că va fi de peste 95%), va avea ca rezultat aprobarea automată. Procesul va fi simplu, rapid și accesibil: autorizația ETIAS va costa 7 euro, o taxă unică, și va fi valabilă timp de 3 ani și pentru intrări multiple.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a dat drumul astăzi, 3 august, primei tranșe de bani aferente prefinanțărilor în procent de 13% din totalul planului național de redresare și reziliență al Belgiei, Luxemburg-ului și al Portugaliei, însumând aproximativ 3 miliarde de euro.

Astfel, Belgia primește 770 milioane de euro din cele 5,9 miliarde prevăzute pentru redresare, Luxemburg 12,1 milioane de euro din totalul de 93,4, iar Portugalia 2,2 mld de euro din finanțarea totală de 16,6 miliarde de euro.

Aceste plăți vor contribui la demararea punerii în aplicare a măsurilor cruciale de investiții și de reformă prezentate în planul de redresare și de reziliență al Luxemburgului.

Comisia va autoriza plățile ulterioare în funcție de implementarea investițiilor și reformelor prevăzute în planul de redresare și de reziliență al fiecărui stat membre. 

Plățile de astăzi au fost posibile datorită implementării recente și cu succes a primelor operațiuni de împrumut în cadrul NextGenerationEU. Până la sfârșitul anului, Comisia intenționează să mobilizeze până la un total de 80 miliarde de euro în fonduri pe termen lung, care vor fi completate de obligațiuni UE pe termen scurt, pentru a finanța primele plăți planificate către statele membre în cadrul NextGenerationEU.

În cadrul NextGenerationEU, MRR va furniza 723,8 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în toate statele membre. Planul de la Luxemburg face parte din răspunsul fără precedent al UE pentru a ieși mai puternică din criza COVID-19, promovând tranziția ecologică și digitală și consolidând reziliența și coeziunea societăților noastre.

Până în acest moment, Executivul European a aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia.

De asemenea, miniștrii economiei și finanțelor din UE au adoptat pe 13 iulie prima serie de decizii de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor naționale de redresare și de reziliență pentru 12 din cele 17 state membre, potrivit unui comunicat. Astfel, Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au primit undă verde pentru utilizarea fondurilor UE pentru redresare și reziliență în vederea stimulării economiilor lor și a recuperării în urma consecințelor COVID-19. Adoptarea deciziilor de punere în aplicare ale Consiliului privind aprobarea planurilor permite statelor membre să semneze acorduri de grant și de împrumut care vor facilita o prefinanțare de până la 13%.

Planurile trimise de Slovenia, Cipru, Croaţia, Lituania, Irlanda și Cehia, care au fost aprobate după 1 iulie, urmează să fie analizate de miniştrii finanţelor în următoarele săptămâni.

În ceea ce privește RomâniaPNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Citiți și Premierul Florin Cîțu: Ținta mea este să avem PNRR-ul aprobat în jur de 15 septembrie

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

Published

on

© European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat patru noi cereri de propuneri menite să stimuleze o sferă publică dinamică și diversă și să promoveze accesul cetățenilor la informații de încredere în întreaga UE, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Unul dintre apeluri va sprijini conținutul mediatic multilingv privind chestiunile UE prin intermediul platformelor digitale, în timp ce celălalt vizează creșterea producției de conținut în acest domeniu prin intermediul unei rețele de posturi de radio.

În plus, un proiect-pilot va sprijini rețelele media de tineret care produc conținut de actualitate care provoacă la reflecție prin intermediul formatelor și evenimentelor din social media.

În fine, o acțiune pregătitoare pentru platformele media urmărește să îmbunătățească accesul cetățenilor la informații de încredere, implicând radiodifuzori și editori.

Împreună, cererile de propuneri reprezintă aproape 12 milioane de euro sub formă de finanțare din partea UE. Toate proiectele finanțate vor funcționa în condiții de independență editorială deplină.

Vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat următoarele:

“Pandemia a demonstrat rolul-cheie al mass-media în informarea noastră, dar a subminat și situația economică a sectorului. Ne mărim și diversificăm sursele de finanțare la nivel european, oferind noi oportunități, instrumente și asistență. Ne așteptăm ca statele membre să facă același lucru, respectând pe deplin independența mass-media.”

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat:

“Sectorul media de știri a fost grav afectat de provocările pandemiei, sporirea rezilienței sale și stimularea inovării fiind acum mai importante ca niciodată. Prin astfel de inițiative continuăm să promovăm și să apărăm un ecosistem mediatic liber și pluralist, punând în centrul atenției tineretul european, precum și colaborarea, pentru a ajuta oamenii să compare puncte de vedere diferite dincolo de frontiere.”

Noile apeluri se bazează pe alte două lansate recent pentru a sprijini sectorul media de știri: un apel privind parteneriatele în domeniul jurnalismului pentru a încuraja colaborarea sectorială și transfrontalieră între organizațiile europene din domeniul media de știri, în cadrul noului program Europa Creativă, și un apel finanțat prin programul Orizont Europa, care sprijină proiectele axate pe inovare pentru mass-media.

Aceste inițiative fac parte dintr-un efort mai amplu de sprijinire a unui cadru mediatic liber, stabil și pluralist în întreaga UE, așa cum s-a anunțat în Planul de acțiune european pentru democrație și în Planul de acțiune privind mass-media și audiovizualul.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu6 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.7 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA8 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL9 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

NATO10 hours ago

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

U.E.10 hours ago

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

ROMÂNIA11 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

ROMÂNIA1 day ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending