Connect with us

COMISIA EUROPEANA

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au prezentat miercuri o comunicare comună cu privire la relațiile Uniunii Europene cu Rusia, definind Moscova drept “o provocare strategică” și subliniind că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”, documentul fiind dat publicității în ajunul summitului dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, care are loc pe teren neutru, la Geneva.

În preambulul Consiliului European și la solicitarea celor 27 de lideri ai statelor membre, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au dat publicității comunicarea comună, sub formă de recomandări înaintea reuniunii Consiliului European din 24-25 iunie cu privire la modalitățile de consolidare a punerii în aplicare a politicii UE față de Rusia. De asemenea, documentul Comisiei Europene apare la o zi distanță după ce președintele american Joe Biden și liderii instituțiilor europene au decis marți, la summitul de la Bruxelles, demararea negocierilor UE-SUA pentru instituirea unui dialog strategic cu privire la Rusia.

“Istoria, geografia și oamenii leagă UE și Rusia. Starea relațiilor noastre este complexă. Trebuie să identificăm provocările și să profităm de oportunități. Alegerile deliberate și acțiunile agresive ale guvernului rus din ultimii ani au creat o spirală negativă. Gestionarea relației UE-Rusia continuă să reprezinte o provocare strategică esențială pentru UE. Ca răspuns, UE trebuie să continue să acționeze în unitate și cu consecvență, apărând valorile și interesele noastre fundamentale”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în comunicatul remis de executivul de la Bruxelles.

La rândul său, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a subliniat că “în circumstanțele actuale, un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată.

“Ambiția noastră ar trebui să fie aceea de a explora căi care ar putea contribui la schimbarea treptată a dinamicii actuale într-o relație mai previzibilă și mai stabilă. UE va respinge, va constrânge și se va angaja simultan cu Rusia, pe baza unei înțelegeri comune puternice a obiectivelor Rusiei și a unei abordări pragmatice bazate pe principii”, a adăugat el.

Gestionarea unei provocări strategice, o triplă abordare: presiuni, constrângere, implicare

Dacă condițiile politice permit acest lucru, potențialul de cooperare UE-Rusia este considerabil. Cu toate acestea, guvernul rus urmărește în mod activ obiective care merg în direcția opusă. Rusia sfidează și subminează adesea dreptul internațional și principiile-cheie ale OSCE și ale Consiliului Europei la care s-a angajat. Aceasta încearcă să influențeze, să intervină și să destabilizeze UE și statele sale membre, precum și țările noastre partenere. Iar Rusia recurge la o represiune politică din ce în ce mai mare, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului și libertățile fundamentale, pentru a menține actuala ordine politică și economică din țară.

Având în vedere această provocare, comunicarea comună analizează stadiul de punere în aplicare a celor cinci principii care ghidează relațiile UE cu Rusia, și anume: punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk; consolidarea relațiilor cu partenerii estici ai UE și cu alți vecini; consolidarea capacității de reziliență a UE; angajamentul selectiv cu Rusia în chestiuni de interes pentru UE; contacte interumane și sprijin pentru societatea civilă rusă.

Pentru a face față provocării strategice reprezentate de conducerea rusă, în conformitate cu aceste principii, Comisia și Înaltul Reprezentant propun ca UE să respingă, să constrângă și să angajeze simultan Rusia, cu scopul de a se îndrepta către un angajament mai constructiv și un angajament politic mai ferm din partea conducerii ruse. Acest lucru este indispensabil pentru a schimba cursul neproductiv actual al acestei relații importante.

A face presiuni

UE va continua să facă presiuni împotriva încălcărilor drepturilor omului și va apăra valorile democratice, inclusiv în forurile internaționale. UE va continua să aducă în discuție încălcările constante ale dreptului internațional comise de Rusia în Ucraina, Georgia și în alte părți. UE își va reafirma sprijinul față de Ucraina și față de integritatea teritorială, suveranitatea și independența acesteia. Aceasta include solicitarea adresată Rusiei de a-și asuma responsabilitatea în calitate de parte la conflict și de a pune în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk. UE va continua să răspundă în mod corespunzător la acțiunile răuvoitoare ale guvernului rus, inclusiv la amenințările hibride, și va urmări să limiteze resursele de care guvernul rus se poate folosi pentru a-și duce la îndeplinire politica externă perturbatoare.

Constrângerea

Pentru a constrânge încercările Rusiei de a submina interesele UE, Uniunea însăși trebuie să devină mai robustă și mai rezistentă. Comunicarea comună propune contracararea amenințărilor și a acțiunilor rău intenționate într-un mod mai sistematic și în mod concertat, asigurând în același timp coordonarea cu parteneri cu vederi similare, cum ar fi NATO și G7. UE ar trebui să își dezvolte în continuare capacitatea de securitate și apărare cibernetică, precum și capacitățile de comunicare strategică. De asemenea, ar trebui să continuăm să ne consolidăm capacitățile împotriva amenințărilor hibride și să folosim mai bine pârghiile oferite de tranziția noastră energetică.

UE va intensifica sprijinul acordat partenerilor noștri estici, depunând eforturi pentru a realiza întregul potențial al Parteneriatului estic. Viitorul summit al Parteneriatului estic va fi o ocazie importantă pentru a crea această agendă comună post-2020.

Implicare

Pentru a-și promova propriile interese, UE ar trebui să implice Rusia în câteva provocări cheie. Pandemia COVID-19 a demonstrat interesul comun pentru un angajament constructiv în domeniul sănătății publice, în timp ce noi împărtășim, de asemenea, un interes comun pentru combaterea schimbărilor climatice și a altor probleme de mediu, ceea ce necesită un dialog mai strâns cu Rusia, cel mai imediat în perioada premergătoare COP-26 și COP-15 ale Organizației Națiunilor Unite. Comunicarea comună propune, de asemenea, un angajament mai tehnic cu guvernul rus în ceea ce privește numeroasele probleme economice iritante, valorificând avantajele competitive ale UE. UE va intensifica contactele interumane, ceea ce ar putea include o mai mare facilitare a eliberării vizelor pentru anumiți cetățeni ruși, și își va consolida, de asemenea, sprijinul acordat societății civile ruse și apărătorilor drepturilor omului. Este necesară, de asemenea, cooperarea în cadrul Dimensiunii Nordice, în Arctica, în ceea ce privește prevenirea conflictelor și problemele regionale și globale, de la Iran și Orientul Mijlociu la Afganistan, de la combaterea terorismului la neproliferare.

Ce urmează?

Comunicarea comună va fi prezentată în cadrul Consiliului European din 24-25 iunie. Pe baza acestei comunicări comune, liderii vor discuta despre relațiile UE-Rusia și despre calea de urmat în politica UE privind Rusia.

Pe baza evoluțiilor generale și a orientărilor Consiliului European, Comisia și Înaltul Reprezentant vor operaționaliza propunerile prezentate în comunicarea comună.

Comunicarea privind relațiile UE cu Rusia a fost prezentată în contextul mai larg vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021). Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilateraleRusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

În luna martie, miniștrii de externe europeni au adoptat noi măsuri restrictive sub regimul global de sancțiuni al UE privind drepturile omului, între cele 11 persoane și patru entități sancționate regăsindu-se și persoane și entități responsabile de represiunea împotriva persoanelor LGBTI și a oponenților politici din Cecenia în Rusia. De asemenea, statele membre UE au oficializat sancţiunile împotriva a patru înalţi funcţionari ruşi implicaţi în proceduri judiciare angajate împotriva opozantului rus Aleksei Navalnîi şi în reprimarea susţinătorilor săi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

În marja Forumului la nivel înalt privind căile legale de protecție, comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a anunțat, marți, decizia de a acorda 5,5 milioane de euro unui proiect gestionat de Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC) privind găzduirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.

Începând cu 20 februarie 2022, oamenii din Europa și-au deschis casele pentru a-i găzdui pe cei care fugeau de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina. Aceasta a fost o demonstrație de solidaritate fără precedent. Pentru a oferi îndrumări specifice în organizarea de inițiative în materie de locuințe private pentru cei care fug din Ucraina, Comisia a lansat, în iulie, inițiativa „Locuințe Sigure” a Comisiei, însoțită de un ghid care oferă consiliere țărilor UE, autorităților regionale și locale și societății civile cu privire la modul în care pot oferi cazare sigură și adecvată.

Pornind de la această experiență, Comisia va continua să lucreze pentru a extinde programele de sponsorizare comunitară pentru a susține reinstalarea, admiterea umanitară și alte căi complementare.

Astfel, proiectul gestionat de IFRC oferă o evaluare a nevoilor celor care au nevoie de cazare, punându-i în legătură cu ofertele private și oferind îndrumări pentru gazdele potențiale, consolidând, totodată inițiativa „Locuințe Sigure”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

PNRR-ul de 5,8 mld. de euro al Ungariei, aprobat de Bruxelles cu condiția îndeplinirii a 27 de „super obiective” privind statul de drept

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană aprobă planul de redresare și reziliență al Ungariei, în valoare de 5,8 miliarde de euro, cu condiția îndeplinirii a 27 de „super obiective” privind statul de drept, audit și control și independență judiciară. Acest lucru înseamnă că nicio plată în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) nu va fi făcută până la îndeplinirea integrală și corectă a acestor condiții, a informat purtătorul de cuvânt al Executivului European, Eric Mamer, într-un mesaj pe Twitter.

 

Aprobarea PNNR-ul Ungariei a fost făcută în contextul în care Comisia a prezentat tot astăzi o evaluare în cadrul procedurii de condiționalitate, potrivit căreia s-a constatat că în pofida măsurilor luate de autoritățile ungare, există în continuare un risc pentru bugetul UE, având în vedere că măsurile de remediere care mai trebuie îndeplinite sunt de natură structurală și orizontală.

Executivul european a arătat că, deși o serie de reforme au fost întreprinse sau sunt în curs de desfășurare, Ungaria nu a reușit să pună în aplicare în mod adecvat aspectele centrale ale celor 17 măsuri de remediere necesare, convenite în cadrul mecanismului general de condiționalitate, până la termenul limită de 19 noiembrie, așa cum își luase angajamentul. Acestea se referă, în special, la eficacitatea autorității de integritate nou înființate și la procedura de control judiciar al deciziilor de urmărire penală.

Comisia a concluzionat că se mențin condițiile de aplicare a regulamentului și că vor fi necesare măsuri esențiale suplimentare pentru a elimina riscurile rămase pentru bugetul UE în Ungaria. Prin urmare, Comisia a decis să își mențină propunerea inițială din 18 septembrie de a suspenda 65% din angajamentele pentru trei programe operaționale din cadrul politicii de coeziune, în valoare de 7,5 miliarde de euro. De asemenea, Comisia își menține propunerea de a nu se încheia niciun angajament juridic cu niciun fond de interes public.

Chiar și așa, Comisia Europeană a decis, totuși, să aprobe PNRR-ul Ungariei cu condiția punerii în aplicare integrale și efective a etapelor necesare. De fapt, în PNRR și în vederea soluționării încălcărilor care pun în pericol bugetul UE, Ungaria s-a angajat să adopte cele 17 măsuri de remediere, împreună cu alte reforme ale statului de drept legate de independența judiciară, sub forma unui set clar definit de 27 de „super măsuri”. Reformele abordează în mod eficient recomandările specifice de țară adresate Ungariei în ceea ce privește statul de drept și servesc, de asemenea, la protejarea intereselor financiare ale Uniunii. De asemenea, este de așteptat ca acestea să îmbunătățească eficiența și reziliența economiei prin consolidarea luptei împotriva corupției, promovarea achizițiilor publice competitive și consolidarea independenței sistemului judiciar. Acest lucru înseamnă că nu este posibilă nicio plată în cadrul MRR până când Ungaria nu implementează integral și corect aceste 27 de „super obiective”. În plus, o inversare ulterioară a acestor etape ar bloca orice plată ulterioară în cadrul MRR.

În ceea ce privește Regulamentul privind condiționalitatea, Comisia va transmite acum Consiliului analiza sa privind punerea în aplicare a celor 17 măsuri de remediere de către Ungaria. Ulterior, Consiliul va avea termen până la 19 decembrie pentru a vota asupra acestei chestiuni, fiind necesară o majoritate calificată pentru ca suspendarea fondurilor să intre în vigoare. De asemenea, Comisia va ține informat Parlamentul European.

În ceea ce privește PNRR-ul Ungariei, Consiliul va avea acum la dispoziție, în mod normal, patru săptămâni pentru a adopta decizia de punere în aplicare. Regulamentul MRR prevede că 70% din subvențiile alocate statelor membre trebuie să fie angajate înainte de 31 decembrie 2022. Acest lucru se referă, de asemenea, la subvenția alocată Ungariei.

Prin urmare, Comisia transmite că „va rămâne în contact strâns și constructiv cu autoritățile ungare pentru a continua să lucreze la soluționarea rapidă și substanțială a problemelor identificate în cadrul ambelor proceduri”.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE va contribui la înființarea unei instanțe specializate pentru a judeca crimele Rusiei: Moscova și oligarhii săi trebuie să despăgubească Ucraina

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președinta Ursula von der Leyen anunță că Executivul European va colabora cu Curtea Penală Internațională pentru a contribui la înființarea unei instanțe specializate pentru a judeca crimele Rusiei.

„Rusia trebuie să plătească pentru crimele sale oribile. Împreună cu partenerii noștri, ne vom asigura că Rusia plătește pentru devastarea pe care a provocat-o, cu fondurile înghețate ale oligarhilor și cu activele băncii sale centrale”, a transmis înaltul oficial european în această dimineață.

De asemenea, acesta a subliniat că Rusia trebuie să plătească pentru crimele sale oribile, inclusiv pentru crima de agresiune împotriva unui stat suveran: „Acesta este motivul pentru care, continuând să susținem Curtea Penală Internațională, propunem înființarea unei instanțe specializate, susținută de Națiunile Unite, pentru a investiga și a urmări în justiție crima de agresiune a Rusiei.”

„Suntem pregătiți să începem să lucrăm cu comunitatea internațională pentru a obține cel mai larg sprijin internațional posibil pentru această instanță specializată”, a mai adăugat șefa Comisiei Europene. 

Potrivit Ursulei von der Leyen, Rusia trebuie să fie responsabilă financiar pentru distrugerile pe care le-a provocat: „Pagubele suferite de Ucraina sunt estimate la 600 de miliarde de euro. Rusia și oligarhii săi trebuie să despăgubească Ucraina pentru pagubele suferite și să acopere costurile de reconstrucție a țării.”

„Avem mijloacele de a face Rusia să plătească. Am blocat 300 de miliarde de euro din rezervele Băncii Centrale a Rusiei și am înghețat 19 miliarde de euro din banii oligarhilor ruși. Pe termen scurt, am putea crea, împreună cu partenerii noștri, o structură care să gestioneze aceste fonduri și să le investească. Am putea apoi să folosim veniturile pentru Ucraina”, a mai punctat aceasta. 

„Crimele oribile ale Rusiei nu vor rămâne nepedepsite”, a conchis Ursula von der Leyen. 

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA43 mins ago

104 ani de la Marea Unire. Maia Sandu: România este iubită în Republica Moldova pentru umărul pe care ne putem baza când ne este greu

NATO1 hour ago

Olaf Scholz și premierul Norvegiei lansează în cadrul NATO o inițiativă pentru o mai bună protejare a infrastructurilor maritime, ”artere ale economiei moderne”

ROMÂNIA1 hour ago

Nicolae Ciucă, mesaj de 1 decembrie: Este sărbătoarea unității poporului și a statului român, moștenire de preț a întregii națiuni române

SUA2 hours ago

La începutul vizitei de stat în SUA, Macron îi cere lui Biden să fie “respectat ca un bun prieten”: Măsurile economice “super agresive” vă vor rezolva problema, dar o vor înrăutăți pe cea a Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Marian-Jean Marinescu califică Rusia drept stat care sponsorizează terorismul: Regimul lui Putin a finanțat conflicte, a îndurerat familii și a rupt țări

SUA2 hours ago

Emmanuel Macron vizitează NASA împreună cu Kamala Harris la începutul vizitei sale de stat în SUA

ROMÂNIA3 hours ago

Șeful diplomației SUA, de Ziua Națională a României: Vizita mea la București ilustrează puterea cooperării noastre strânse. Relația noastră este puternică

NATO16 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

ROMÂNIA19 hours ago

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

NATO20 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO16 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO20 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO20 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO20 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO21 hours ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI22 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending