Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat luni seară nominalizarea Croației în programul Visa Waiver, una dintre ultimele patru țări din Uniunea Europeană, între care și România, care nu fac parte din programul american de exceptare a vizelor pentru a călători pe teritoriul Statelor Unite.

“Astăzi (n.r. – luni, 2 august) am nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Acest pas către călătorii fără vize recunoaște progresele extraordinare înregistrate de Croația în vederea îndeplinirii standardelor riguroase pentru țările participante. Așteptăm cu nerăbdare o relație și mai puternică între SUA și Croația“, a scris Blinken, pe contul său de Twitter.

Today I nominated Croatia to join the Visa Waiver Program. This step towards visa-free travel recognizes Croatia’s tremendous progress to meet the rigorous standards for participant countries. We look forward to an even stronger U.S.-Croatia relationship.

— Secretary Antony Blinken (@SecBlinken) August 2, 2021

Croaţia a făcut în luna octombrie a anului trecut un nou pas către intrarea în programul Visa Waiver după ce a semnat un acord de cooperare cu SUA privind comunicarea datelor pasagerilor. O potențială includere a Croației în acest program urmează unei decizii din 2019, când Polonia a fost primită în cadrul Visa Waiver.

Croaţia, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză. Acest acord între Zagreb și Washington era anunțat în contextul unei rezoluții pe care votate de Parlamentul European, care a interpelat Comisia Europeană cu privire la motivele pentru care nu a propus reintroducerea obligativității vizei pentru cetățenii americani, având în vedere faptul că SUA continuă să ceară ca resortisanții din Bulgaria, Croația, Cipru și România să dețină viză pentru a intra pe teritoriul său.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE, din anul 2013.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite

“Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Apoi, Statele Unite și Uniunea Europeană au salutat progresele înregistrate de cele patru state membre ale UE – România, Bulgaria, Cipru și Croația – care nu au fost incluse încă în programul Visa Waiver, într-o declarație comună adoptată de SUA și UE la finalul unei reuniuni la nivelul miniștrilor afacerilor interne.

În ceea ce privește România, ministrul de externe Bogdan Aurescu și omologul american, Antony Blinken, au convenit în luna martie să lucreze împreună pentru includerea României în programul Visa Waiver, după ce o înțelegere similară fusese agreată și cu predecesorul lui Blinken, fostul de secretar de stat Mike Pompeo.

Potrivit legislației SUA privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, însă la începutul anului 2020 aceasta era de 10.44%.

Amintim că președintele Parlamentului European, David Sassoli, a aprobat pe 3 martie recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiunea obligativității vizelor pentru SUA care încă revin unor state membre ale UE, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Într-o rezoluție adoptată în luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

Statele Unite ale Americii au transmis condoleanțe familiilor victimelor și condamnă cu fermitate atacul cu drone asupra petrolierului „Mercer Street”, care tranzita pașnic Marea Arabiei de Nord, a transmis Secretarul de Stat, Antony Blinken, informează Ambasada Statelor Unite la București.  

„Ne alăturăm partenerilor și aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului împotriva navei „Mercer Street”, o navă comercială care tranzita apele internaționale în nordul Mării Arabiei”, a punctat Secretarul de Stat.

Potrivit comunicatului oficial, în urma analizării informațiilor disponibile, SUA sunt sigure că Iranul a comis atacul, folosind UAV explozibil, o capacitate letală ce se utilizează din ce în ce mai mult în întreaga regiune.

„Nu există nicio justificare pentru acest atac, care urmează un model de atacuri și alte comportamente beligerante. Aceste acțiuni amenință libertatea de navigație pe această cale crucială, transportul maritim și comerțul internațional, precum și viețile celor de pe navele implicate”, a adăugat Antony Blinken. 

În urma atacului, un cetățean omân și unul britanic și-au pierdut viața. Portavionul USS Ronald Reagan, distrugătorul USS Mitscher și Grupul de Luptă 5 (Carrier Strike Group – CGS) au răspuns apelului de urgență al petrolierului și l-au escortat către o zonă sigură. 

Mai mult, Alianța Nord-Atlantică a transmis marți un mesaj de condoleanțe față de România și Regatul Unit după atacul cu comis asupra vasului “Mercer Street”.

„Aliații rămân îngrijorați de acțiunile destabilizatoare ale Iranului în regiune și fac apel la Teheran să își respecte obligațiile internaționale”, a transmis NATO.

Având în vedere elementele prezentate de partenerii internaționali ai României cu privire la faptul că atacul a avut caracter deliberat și, respectiv, a fost coordonat de Iran, România a solicitat prezentarea de explicații de către autoritățile iraniene, fără întârziere, și își rezervă dreptul de a acționa în consecință, alături de partenerii săi internaționali, pentru un răspuns adecvat. În acest scop, ambasadorul Republicii Islamice Iran la București a fost convocat de urgență la MAE român.

Gestul a fost replicat și de regimul de la Teheran, care, la rândul său, i-a chemat la sediul Ministerului de Externe iranian pe reprezentanții diplomatici ai României și Regatului Unit.

Incidentul care a avut loc în strâmtoarea Ormuz a provocat reacția aliaților României și Regatului Unit, precum și cele ale Bucureștiului și Londrei.

Mai întâi, SUA și Israel au convenit să colaboreze cu România, Regatul Unit și alți parteneri internaționali pentru a investiga tragedia de pe nava „Mercer Street”.

Ulterior, miniștrii de externe ai României și Regatului Unit au avut convorbire telefonică în urma căreia au solicitat în comun elucidarea ”cât mai rapidă” a incidentului de pe nava ”Mercer Street”. O discuție similară a avut loc și ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și omologul său israelian.

Statele Unite și Rusia au avut luni un schimb de replici cu privire la efectivele ambasadelor lor, semnalând lipsa de progrese legate de această problemă sensibilă, în pofida summitului dintre Joe Biden și Vladimir Putin și începutul unui ”dialog strategic” care ar trebui să stabilizeze relațiile lor agitate, anunță AFP, citat de Agerpres.

Într-un interviu acordat jurnalului american The National Interest, ambasadorul rus la Washington, Antoli Anyonov, a deplâns ”expulzările” unor diplomați ruși, acuzând SUA că sunt ”perverse și creative” limitând la trei ani durata vizelor rezervate diplomaților ruși, mai scăzută decât pentur ceilalți, în viziunea sa.

”Am primit o listă cu 24 de diplomaţi care trebuie să părăsească ţara înainte de 3 septembrie”, a explicat oficialul rus, subliniind că aproape toţi nu vor fi înlocuiţi ”pentru că Washingtonul a strâns brusc şurubul procedurilor de eliberare a vizelor”.

De cealaltă parte, Statele Unite, prin vocea purtătorului de cuvând al Departamentului de Stat american, Ned Price, a apreciat că este o descriere ”inexactă” a situației. Conform acestuia, rușii știau că aceste vize expiră după trei ani și erau liberi să solicite reînnoirea lor.

Pe de altă parte, acesta a acuzat Moscova că a forțat SUA să concedieze angajații ruși din misiunile diplomatice din Rusia, interzicând ambasadelor să angajeze personal local sau din țări terțe.

”Este regretabil, deoarece aceste măsuri au un impact negativ asupra operaţiunilor misiunii americane în Rusia, potenţial asupra securităţii personalului nostru şi asupra capacităţii noastre de a avea schimburi diplomatice cu guvernul rus”, a declarat presei Ned Price.

”Ne rezervăm dreptul de a lua măsuri adecvate ca răspuns la măsurile Rusiei”, a adăugat acesta, precizând totodată că expirarea vizelor denunţată de ambasadorul rus nu are nicio legatură cu acest lucru.

Geneva a fost în luna iunie gazda primului summit între președintele american, Joe Biden, și omologul său rus, Vladimir Putin, în urma căruia au stabilit ca ambasadorii celor două țări să revină la post și să stabilească un dialog privind stabilitatea strategică, săptămâna trecută având loc, de altfel, discuții cu privire la ”controlul armelor și reducerea riscurilor”.