România trebuie să fie printre statele care contribuie activ la dezbaterea din Consiliul European privind bugetul multianual al UE post-2027, luptând pentru un buget european mai puternic, capabil să susțină dezvoltarea, coeziunea și convergența economică în toate regiunile Uniunii Europene, a subliniat vicepreședintele Partidului Socialiștilor Europeni și al Parlamentului European, Victor Negrescu.
Viitorul bugetului multianual al UE s-a aflat pe masa discuțiilor desfășurate în cadrul reuniunii PES de pregătire a Consiliului European, aflat în desfășurare la Bruxelles.
În calitate de vicepreședinte PES și coordonator al grupului de lucru privind viitorul Cadru Financiar Multianual, Victor Negrescu „a susținut necesitatea unui buget european mai ambițios, capabil să răspundă provocărilor actuale și să investească acolo unde contează cu adevărat pentru cetățeni.”
Potrivit acestuia, prioritățile PES „sunt clare”:
- mai multe investiții în educație, competențe și tineri;
- un Fond Social European puternic și independent;
- o politică de coeziune solidă, care să reducă decalajele dintre regiuni și să sprijine în mod special Europa de Est;
- o Politică Agricolă Comună echitabilă, care să protejeze fermierii și securitatea alimentară;
- investiții în locuințe accesibile, inovare, competitivitate, securitate și apărare;
- noi resurse proprii ale Uniunii Europene, astfel încât să poată fi finanțate aceste obiective fără a pune presiune suplimentară pe cetățeni.
„În contextul Consiliului European de la Bruxelles, familia social-democrată europeană transmite un mesaj clar: Europa are nevoie de un buget care să reflecte ambițiile sale și care să investească în oameni, nu doar în cifre”, a mai arătat Victor Negrescu.
Președinția cipriotă a Consiliului Uniunii Europene a prezentat săptămâna trecută primele cifre pentru bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, menit să „răspundă provocărilor actuale și viitoare și să își îndeplinească prioritățile politice.”
Potrivit documentului, viitorul buget multianual urmărește să asigure finanțarea pentru propria securitate a Europei, inclusiv prin capacități de apărare consolidate și protejarea frontierelor și valorilor europene, gestionarea migrației, precum și să își stimuleze competitivitatea și eforturile de tranziție către o economie curată.
Președinția cipriotă a Consiliului UE menționează că politicile consacrate care decurg din obligațiile prevăzute de tratate, inclusiv coeziunea economică, socială și teritorială și politica agricolă comună rămân esențiale.
Documentul prevede un buget de 1,7 trilioane de euro (raportat la prețurile din 2025), structurat pe patru piloni:
- Coeziune economică, socială și teritorială, agricultură, prosperitate rurală și maritimă și securitate;
- Competitivitate, prosperitate și securitate;
- Europa globală;
- Administrație.
A. Pentru implementarea primului pilon, președinția cipriotă propune un fond în valoare de 770 de miliarde de euro care are drept obiective următoarele:
- Sprijinirea punerii în aplicare a politicii de coeziune prin reducerea dezechilibrelor regionale din Uniune și a decalajului regiunilor cele mai defavorizate, precum și promovarea cooperării teritoriale europene, inclusiv prin sprijinirea proiectelor din domeniul mediului și al rețelelor transeuropene;
- Sprijinirea punerii în aplicare a politicii de coeziune prin îmbunătățirea calității locurilor de muncă, a formării profesionale, a educației și a competențelor, precum și a incluziunii sociale, și contribuirea la o tranziție echitabilă din punct de vedere social către neutralitatea climatică;
- Sprijinirea punerii în aplicare a politicii agricole comune a Uniunii;
- Sprijinirea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului a Uniunii;
- Protejarea și consolidarea drepturilor fundamentale, a democrației și a statului de drept, precum și apărarea valorilor Uniunii;
- Sprijinirea punerii în aplicare a politicilor privind azilul, migrația, integrarea, precum și gestionarea frontierelor, politica în materie de vize și securitatea internă.
Modul în care va fi implementat
Fondul urmează să fie disponibil în principal prin intermediul unor pachete financiare alocate în prealabil la nivel național și va fi pus în aplicare în cadrul unui regim de gestionare partajată.
Președinția cipriotă a Consiliului UE propune ca cele 770 de miliarde de euro să fie repartizate după cum urmează:
- 705 miliarde de euro ar urma să fie puse la dispoziția statelor membre, obligate să prezinte Planuri Naționale și Regionale de Parteneriat, din care: cel puțin 195 de miliarde de euro vor merge către regiunile mai puțin dezvoltate; minimum 261 de miliarde de euro vor sprijini veniturile în cadrul Politicii Agricole Comune; cel puțin 3,9 miliarde de euro vor merge către politica din domeniul pescuitului; 30,6 miliarde de euro sunt destinate domeniului migrației, gestionării frontierelor, vizelor și securității interne.
- 9 miliarde de euro ajung către programul Interreg;
- 56 de miliarde de euro finanțează Facilitatea UE.
Pentru a beneficia de aceste fonduri, țările membre trebuie să aibă în vedere următoarele:
- Cel puțin 14 % din suma totală disponibilă în cadrul Fondului, inclusiv din Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat, fără a lua în calcul sumele minime destinate intervențiilor din cadrul Politicii agricole comune și Politicii comune în domeniul pescuitului, precum și finanțările din cadrul Fondului social pentru climă, vor fi alocate îndeplinirii obiectivelor sociale ale Uniunii;
- Cel puțin 10 % din suma totală disponibilă în cadrul Planurilor Naționale și Regionale de Parteneriat, fără a lua în calcul sumele minime destinate intervențiilor din cadrul Politicii agricole comune și Politicii comune în domeniul pescuitului și finanțarea din cadrul Fondului social pentru climă, va fi dedicată zonelor rurale;
- Planurile Naționale și Regionale de Parteneriat vor contribui cu 43 % din suma globală la îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de climă și mediu, fără a lua în calcul măsurile care contribuie la apărare și securitate.
B. Documentul avansat de președinția cipriotă prevede o scădere considerabilă pentru Fondul european pentru competitivitate în viitorul cadru financiar multianual pentru 2028-2034, comparativ cu propunerea Comisiei Europene de 409 miliarde de euro.
În viziunea președinției cipriote a Consiliului UE, Fondul european pentru competitivitate se ridică la aproape 198,9 miliarde de euro, bani care urmează să fie distribuiți astfel:
- 9,7 miliarde de euro pentru obiective generale;
- 22,2 miliarde de euro vizează finanțarea tranziției verzi și decarbonizarea industrială;
- 17, 2 miliarde de euro pentru sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie;
- 43,6 miliarde de euro pentru leadership în domeniul digital;
- 106,1 miliarde de euro pentru reziliență și securitate, industria de apărare și spațiu.
C. Președinția cipriotă a Consiliului Uniunii Europene a operat tăieri și în cazul Instrumentului privind Europa Globală, al cărui cuantum se ridică acum la 169,5 miliarde de euro, de la 200 de miliarde de euro, cât a propus Comisia Europeană în 2025.
Potrivit documentului, fondurile ar urma să fie alocate după cum urmează:
- 36,5 miliarde de euro pentru pilonul „Extindere și Europa”;
- 36,3 miliarde de euro pentru pilonul „Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Golful Persic”;
- 51,2 miliarde de euro pentru pilonul „Africa subsahariană”;
- 14,4 miliarde de euro pentru zona Asia – Pacific;
- 7,7 miliarde de euro pentru America și Caraibe;
- 10,7 miliarde de euro pentru pilonul global;
- 12,5 miliarde de euro ia forma unei rezerve destinate provocărilor și priorităților emergente.
Reacțiile țărilor membre la propunerea președinției cipriote a Consiliului Uniunii Europene au fost împărțite.
România, care a reușit să coalizeze sprijinul a 16 țări membre pentru a solicita un buget multianual mai ambițios, cu alocări mai mari pentru politicile tradiționale – politica de coeziune și politica agricolă comună – a declarat că prioritățile țării au fost protejate.
De cealaltă parte, Germania, aflată în fruntea statelor frugale, a criticat cifrele propuse de președinția cipriotă, pe care le consideră „inacceptabile” și „dezechilibrate”, informează Politico Europe.
Guvernul condus de Merz este cunoscut pentru poziția sa favorabilă reducerii substanțiale a bugetului UE în toate domeniile de politică, deși nu a precizat obiective concrete.
Berlinul a solicitat o prioritizare clară a cheltuielilor în domeniul apărării și al competitivității, urmărind în același timp realizarea de economii în sectoare precum agricultura și fondurile de coeziune.
Merz și-a reafirmat această poziție într-un discurs adresat joi parlamentarilor la Berlin, susținând că UE ar avea dificultăți în a justifica alegătorilor creșterea cheltuielilor bugetare în contextul în care guvernele naționale își reduc propriile cheltuieli.
În ceea ce privește potențialele noi surse de venituri ale UE pentru finanțarea unor cheltuieli mai mari, oficialul a declarat că Berlinul este deschis la discuții „dacă acestea oferă o valoare adăugată clară”. Cu toate acestea, oficialul a adăugat că taxa pe profit aflată în prezent în discuție este „inacceptabilă”.
Șefii de stat sau de guvern se află la Bruxelles pentru a demara discuțiile cu privire la viitorul buget multianual pentru perioada 2028-2034.
Procedura de adoptate a bugetului pe termen lung este una complexă. Comisia Europeană elaborează și prezintă următoarele propuneri importante:
- Regulamentul privind cadrul financiar multianual (CFM), un plan care arată cât poate cheltui UE pe o perioadă de șapte ani. Acesta este adoptat după acordul unanim al tuturor țărilor membre și după ce Parlamentul European își dă acordul;
- Decizia privind resursele proprii, care stabilește sursele de venituri ale UE. Aceasta intră în vigoarea doar dacă sunt îndeplinite cumulat trei condiții: toate țările membre sunt de acord cu această decizie, are avizul Parlamentului European și trece de aprobarea la nivel național, adică parlamentele naționale sau regionale, după caz, își dau acordul;
- Legislație sectorială specifică, adică norme despre cum ar trebui să funcționeze diferitele investiții UE. Este adoptată, în majoritatea cazurilor, prin procedura legislativă ordinară, în cadrul căreia ConsiliulUE și Parlamentul Europeandecid împreună.
