Președinția cipriotă a Consiliului UE a publicat primele cifre pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare totală de 1.730 de miliarde de euro, sub propunerea Comisiei Europene, însă, potrivit ministrului român de externe, Oana Țoiu, un an de negocieri a contribuit la protejarea finanțării alocate priorităților României, iar fondurile de coeziune ar urma să crească cu 5 miliarde de euro.
Într-o postare publicată pe platforma X, șefa diplomației române a precizat că a prezentat, la Bruxelles, declarația poziției comune de negociere a celor 16 state din Grupul Prietenilor Coeziunii, coordonată de România.
The Cypriot Presidency of the EU Council has published the first figures for the 2028–2034 budget: €1,730 billion in total. A year of negotiations has protected the funding allocated to Romania's priorities — cohesion funds are up by €5 billion.
On @euronews in Brussels, I laid… pic.twitter.com/3KHaiZcylf— Toiu Oana (@oana_toiu) June 12, 2026
Documentul publicat de președinția cipriotă a Consiliului UE reprezintă prima „cutie de negociere” cu cifre pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 și propune un buget total de aproximativ 1.730 de miliarde de euro (la prețurile din 2025). Textul subliniază necesitatea unui buget mai simplu și mai flexibil, capabil să răspundă provocărilor geopolitice, consolidării apărării europene, competitivității economice și gestionării migrației, fără a renunța la politicile tradiționale ale Uniunii, precum coeziunea și politica agricolă comună.
Una dintre principalele noutăți este organizarea bugetului în patru mari rubrici, dintre care prima reunește coeziunea economică, socială și teritorială, agricultura, dezvoltarea rurală, pescuitul și securitatea. Pentru această rubrică este propus un fond de aproximativ 770 de miliarde de euro, din care peste 705 miliarde ar urma să fie gestionate prin planuri naționale și regionale. Documentul confirmă menținerea finanțării pentru toate categoriile de regiuni, cu o atenție specială pentru regiunile mai puțin dezvoltate, și păstrează alocări minime dedicate agriculturii, pescuitului, gestionării frontierelor și securității.
Textul prevede că statele membre vor elabora noi Planuri Naționale și Regionale de Parteneriat, care vor include investiții și reforme adaptate nevoilor fiecărei țări și regiuni. Aceste planuri vor trebui să implice autoritățile regionale și locale, să contribuie la obiectivele climatice și sociale ale UE și să permită o mai mare flexibilitate în utilizarea fondurilor. De asemenea, aproximativ 25% din alocările naționale vor fi rezervate pentru ajustări ulterioare și pentru răspunsul la eventuale crize, oferind statelor membre posibilitatea de a reprograma resursele în funcție de evoluția situației economice și geopolitice.
La aproape un an de la propunerea de buget a Comisiei Europene, statele membre se îndreaptă către negocieri complicate privind viitorul buget pe care executivul european l-a creionat în jurul anvelopei de 2.000 de miliarde de euro. Potrivit propunerilor defalcate ale alocărilor de fonduri europene pentru cele 27 de state membre ale UE în următorul cadru financiar multianual 2028-2034, executivul european propus alocarea a 60,2 miliarde de euro pentru România în cei șapte ani ai viitorului ciclu bugetar, a șasea cea mai mare alocare.
Bugetul propus de executivul european pentru ciclul 2028-2034 este structurat pe trei piloni. Primul pilon prevede comasarea politicilor tradiționale (agricultură și coeziune) sub forma unor planuri de parteneriat naționale și regionale cu o anvelopă de 865 de miliarde de euro, urmat de pilonul competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) cu o alocare de 410 miliarde de euro și de pilonul Europei globale, cu o putere financiară de 200 de miliarde de euro care include parteneriatele globale, extinderea și un fond special de 100 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Summitul european programat la Bruxelles pe 18 și 19 iunie ar urma să lanseze oficial negocierile dintre cele 27 de state membre asupra viitorului buget european, prin discutarea primelor contrapropuneri concrete. Obiectivul este finalizarea negocierilor până la sfârșitul anului, pentru a evita blocaje instituționale în 2027, an în care mai multe state membre, inclusiv Franța, vor organiza alegeri importante.
