România pierde zilnic 63,8 milioane de euro din cauza crizei politice, avertizează Consiliul Național al IMM-urilor din România într-o amplă analiză cu privire la costul economic al perioadei de blocaj instituțional.
Analiza Consiliului Național al IMM-urilor din România prezintă contextul economic în care România a rămas fără guvern cu puteri depline, în urma moțiunii de cenzură, și efectele majore ale blocajului instituțional.
„Criza politică din România s-a transformat într-o criză economică de la începutul anului 2026, care a fost accentuată de lipsa unui guvern cu puteri depline, după trecerea moțiunii de cenzură. Mediul de afaceri a intrat într-o perioadă de stagnare, urmată de recesiunea înregistrată din primul trimestru 2026”, atrage atenția Consiliul Național al IMM-urilor din România, oferind o serie de date care susțin această constatare: PIB-ul a scăzut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului 2025, principalele sectoare afectate fiind comerțul, transporturile, industria, IT&C, turismul.
Potrivit analizei, cel mai important semnal de îngrijorare îl reprezintă scăderea consumului populației, care a înregistrat o contracție cu 1,8%, fapt ce a avut un impact semnificativ asupra evoluției PIB-ului, în contextul în care economia României se bazează în principal pe consum.
În egală măsură, inflația galopantă, care a ajuns la 10,9% în luna mai, a afectat atât costurile operaționale ale companiilor, cât și bugetele gospodăriilor.
„Încetinirea consumului nu mai reprezintă un fenomen punctual, ci începe să afecteze economia în ansamblul său. IMM-urile din servicii sunt printre cele mai expuse, deoarece depind direct de puterea de cumpărare și de încrederea consumatorilor. Creșterea costurilor de producție are un impact direct asupra prețurilor finale și asupra marjelor companiilor, în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii, scăzând competitivitatea economiei românești”, arată analiza, care amintește că nici prognoza Comisiei Europene nu privire la economia României nu este mai îmbucurătoare.
În acest context caracterizat de incertitudine, România a rămas fără guvern cu puteri depline la începutul lunii mai.
Consiliul Național al IMM-urilor din România prezintă cinci efecte majore ale blocajului instituțional și avansează soluții pentru fiecare capitol astfel încât economia românească să iasă din impas, în contextul în care, în lunile următoare, agențiile de rating își vor prezenta evaluările de țară.
1. Costul finanțării datoriei publice
Conform IMM România, țara noastră plătește deja cel mai mare randament suveran din regiune.
În viziunea organizației, soluțiile pentru a reduce costul de finanțare a datoriei publice sunt următoarele:
- coordonare BNR – Ministerul Finanțelor pe calendarul de emisiuni străine pentru a evita suprapunerea cu alte țări din regiune (Polonia, Ungaria, Cehia, etc.) ce ar comprima apetitul investițional
- activarea într-o mai mare măsură a instrumentului titlurilor de stat pentru populație pentru a atrage lichiditate internă la costuri mai mici și a reduce dependența de investitori străini și de volatilitatea cursului de schimb
2. Investițiile private amânate
Instabilitatea politică a îndemnat mediul de afaceri la prudență și așteptare.
”<<Alte cheltuieli de investiții>> (cercetare-proiectare, achiziții de terenuri etc. — categoria cea mai sensibilă la decizii discreționare de extindere) s-au prăbușit cu 40,7%. Acest lucru sugerează un tipar important: investițiile „grele”, deja angajate contractual (construcții, echipamente comandate anterior), continuă să se deruleze din inerție, dar componenta discreționară (acei primi pași pentru investițiile viitoare) s-a redus drastic”, arată Consiliul Național al IMM-urilor din România.
Organizația avansează trei soluții pentru a stimula investițiile:
- semnarea unui moratoriu pe 3 ani privind stabilitatea fiscală pentru recâstigarea încrederii investitorilor
- mărirea garanțiilor publice prin FNGCIMM pentru a debloca proiectele amânate din lipsa de finanțare
- accelerarea rambursărilor de TVA pentru a susține cash-flow-ul firmelor.
3. Proiecte de infrastructură și reformă sunt blocate
Guvernul interimar are puteri limitate. IMM România constată că lucrările de construcții cu finanțare deja contractată – multe dintre ele cu termene fixe europene – au accelerat, dar semnalează că acest lucru nu înseamnă nu o relansare generală a investiției publice, ci o teamă de a nu pierde fondurile.
4. Risc major de a pierde fondurile din PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență are termen fix de implementare. IMM România semnalează că țara noastră riscă să piardă până la 7,8 miliarde de euro din cauza neadoptării legilor-jalon.
Soluțiile propuse de organizație pentru a evita un astfel de scenariu sunt următoarele:
- adoptarea legilor – jalon din PNRR într-o sesiune extraordinară a Parlamentului
- introducerea guvernanței corporative independente (consilii de administrație selecționate prin concurs, nu politic).
5. Impact negativ asupra IMM-urilor și populației
România se afla deja în recesiune în T1 2026, motorul principal al contracției fiind chiar scăderea consumului populației — afectat de inflație și de incertitudine, arată Consiliul Național al IMM-urilor din România.
În viziunea organizației, accelerarea plăților statului către furnizorii privați, reducerea și simplificarea poverii administrative pentru IMM-uri și activarea unor scheme de ajutor de stat/minimis pentru investiții diverse (IMM-uri, energie, digitalizare, internaționalizare) ar putea contribui la diminuarea impactului asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
De altfel, IMM România a atras atenția încă din luna aprilie 2026 asupra riscului de pierdere a cel puțin 30% din cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR, corespunzătoare legilor-jalon și altor ținte și jaloane.
- Doar pentru legislația neadoptată, România riscă să piardă aproximativ 10,6 mil euro PNRR / zi din 2026 (raportat la valoarea de 3,9 mld euro aferente celor 5 legi-jalon).
- Investiții private străine amânate din cauza instabilității politice sunt estimate la aproximativ 22 mil euro/zi, raportat la valoarea de referință de 8,15 mld. euro din 2025,
- La aceste sume se adaugă dobânzile la datoria publică de aproximativ 164 mil. lei/zi (60 mld. lei dobânzi/an ÷ 365 zile). Pentru comparație, în Bulgaria, membră în zona euro, randamentul mediu anual este de aproximativ 4,18%, (în România este de 6,95%), iar rata pe termen lung se situează în jurul a 4,09%, pentru datoria publică (titluri de stat).
