Editorial semnat de președintele Consiliului European, Antonio Costa
Odată ce am fost ales președinte al Consiliului European, am decis să vizitez în fiecare an fiecare stat membru, pentru a avea întrevederi bilaterale cu fiecare lider european. Aceste schimburi de opinii reprezintă, înainte de toate, o oportunitate de a asculta: de a rămâne atent la preocupările, prioritățile și așteptările membrilor Consiliului European și ale cetățenilor pe care aceștia îi reprezintă. Ele îmi oferă, de asemenea, posibilitatea de a-mi împărtăși perspectiva asupra provocărilor și oportunităților care se află în fața Uniunii noastre. Aceste vizite au loc la începutul sezonului politic, oferă o perspectivă unică, de 360 de grade, asupra stării Uniunii noastre și contribuie la asigurarea faptului că activitatea Consiliului European rămâne ferm ancorată în realitățile, prioritățile și aspirațiile din întreaga Europă.
Una dintre caracteristicile definitorii ale integrării europene este faptul că beneficiile sale cele mai concrete trec adesea neobservate tocmai pentru că au devenit parte a vieții noastre de zi cu zi. Traversăm frontierele cu ușurință. Folosim aceeași monedă de la Lisabona la Helsinki și de la Dublin la Atena. Beneficiem de standarde comune care ne protejează mediul, sănătatea și calitatea vieții. Ne sprijinim reciproc în răspunsul la dezastre naturale – așa cum am făcut în cazul incendiilor forestiere devastatoare din această vară –, la urgențe de sănătate publică și la alte provocări comune. Iar atunci când călătorim prin Europa, rămânem conectați cu familia și prietenii fără să ne mai gândim la costurile de roaming. Ceea ce a devenit ceva obișnuit în viața noastră de zi cu zi este, de fapt, rezultatul a zeci de ani de efort european comun.
Aceasta ne oferă o bază solidă pe care să continuăm construirea Europei. În actuala realitate geopolitică, o Europă mai puternică, mai rezilientă și mai autonomă este mai importantă ca niciodată.
De aceea construim Europa apărării: pentru a ne consolida capacitatea de a descuraja amenințările, de a ne proteja cetățenii și, în cele din urmă, de a restabili pacea pe continentul nostru. O pace care a fost spulberată de agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei. UE și-a stabilit obiectivul de a accelera în mod decisiv pregătirea Europei în domeniul apărării până în 2030, prin consolidarea industriei europene de apărare, reducerea dependențelor strategice și dezvoltarea în comun a capabilităților militare prioritare. Esențial este ca reînarmarea necesară a Europei să fie realizată în mod coordonat, evitând suprapunerile și risipa și, mai presus de toate, asigurându-ne că acest efort istoric consolidează securitatea și apărarea colectivă a Europei în ansamblu.
Construirea autonomiei strategice a Europei necesită, de asemenea, o economie mai competitivă. De aceea, Uniunea Europeană facilitează desfășurarea activităților economice prin reducerea birocrației, mobilizarea investițiilor private pentru a ajuta întreprinderile să se dezvolte și să inoveze, finalizarea pieței unice, consolidarea lanțurilor de aprovizionare și diversificarea relațiilor comerciale, asigurând în același timp accesul la materii prime critice și la surse de energie accesibile, curate și produse în Europa. În toate aceste domenii, agenda „O Europă, o piață”, convenită de Consiliul European, stabilește obiective concrete care trebuie îndeplinite de acum și până la sfârșitul anului 2027. Dincolo de imperativul geopolitic, este vorba, în ultimă instanță, despre a face viața mai accesibilă pentru cetățeni, despre crearea condițiilor pentru mai multe locuri de muncă de calitate și despre îmbunătățirea rezilienței economiei sociale de piață a Europei.
Apărarea și competitivitatea, alături de extinderea UE și sprijinul nostru continuu pentru Ucraina, se vor afla în prim-planul agendei întrevederilor pe care le voi avea cu liderii europeni în cadrul turneului din acest an prin capitalele europene.
Însă, dintre deciziile-cheie pe care trebuie să le luăm în acest an, una se detașează de toate celelalte: ajungerea, până la sfârșitul anului, la un acord privind următorul cadru financiar multianual al UE – bugetul nostru pe termen lung pentru perioada 2028-2034.
De ce trebuie să ajungem la acest acord înainte de sfârșitul anului 2026? Pentru că ulterior vom avea nevoie de aproximativ un an pentru a institui cadrul legislativ și administrativ necesar – atât la Bruxelles, cât și în statele membre – pentru a asigura implementarea fără întreruperi a următorului buget al UE. Este, pur și simplu, o chestiune de planificare responsabilă. În caz contrar, riscăm să perturbăm finanțarea destinată fermierilor, întreprinderilor, studenților, cercetătorilor și inovatorilor.
De zeci de ani, bugetul UE sprijină creșterea durabilă și favorabilă incluziunii pe întreg continentul nostru, prin investiții în agricultură, în regiunile noastre, în cercetare și în tranziția verde și digitală. Și va continua să facă acest lucru. În același timp, bugetul trebuie să reflecte și prioritățile în evoluție ale Europei, inclusiv apărarea, securitatea și competitivitatea.
La fel ca bugetele naționale, bugetul UE trebuie să își îndeplinească prioritățile în limitele unor resurse finite. Cea mai mare parte a acestuia este finanțată prin contribuțiile naționale ale statelor membre. Trebuie să menținem aceste contribuții în limite rezonabile. De aceea, un pachet echilibrat și ambițios de noi resurse comune va reprezenta o componentă esențială a unui acord general.
Am fost încurajat de spiritul constructiv al discuțiilor purtate până acum între lideri cu privire la bugetul multianual. Sunt încrezător că, în cele din urmă, vom găsi echilibrul potrivit pentru Uniunea noastră, pentru cetățenii noștri și pentru viitorul nostru. Pentru că aceasta este responsabilitatea noastră comună.
