Connect with us

CONSILIUL UE

România preia rolul de lider în conturarea profilului geopolitic al UE în vecinătatea estică. Mizele turneului diplomatic româno-austro-lituanian în Caucazul de Sud

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu efectuează, în perioada 24-26 iunie 2021, un turneu regional în Caucazul de Sud, însoțit de șefii diplomațiilor din Austria, Alexander Schallenberg, și Lituania, Gabrielius Landsbergis, în baza mandatului încredințat de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, cu scopul de a întări profilul geopolitic al UE în propria vecinătate, de a crește implicarea și rolul UE în soluționarea conflictelor prelungite din regiune, precum și de a eficientiza și crește coeziunea Politicii Externe și de Securitate Comune.

Demersul reprezintă un prim rezultat concret al propunerilor avansate de ministrul Bogdan Aurescu la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe (format Gymnich) de la Lisabona (27 mai), când au fost discutate, la inițiativa ministrului român, susținută de alți 10 omologi (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia), situația conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică, precum și instrumentele concrete prin care UE poate să fie mai eficientă și mai activă în rezolvarea acestora. De altfel, deplasarea miniștrilor europeni în turneul sud-caucazian va fi organizată de partea română și se va realiza cu o aeronavă C-27 J Spartan a Forțelor Aeriene Române.

Astfel, una dintre concluziile reuniunii a fost că este util ca în statele afectate de conflicte prelungite să fie efectuate vizite ale oficialilor UE de nivel înalt, ca măsură cu aplicabilitate imediată menită să transmită un mesaj clar de sprijin politic din partea Uniunii Europene. O opțiune practică cu același impact, de creștere a prezenței și vizibilității UE, se referă la realizarea de vizite comune ale unor miniștri de externe UE în regiune în numele Înaltului Reprezentant Josep Borrell.

UE nu poate acționa cu adevărat ca actor global dacă nu devine influentă în propria vecinătate

Scopul vizitei este de a crește implicarea, rolul și profilul UE în soluționarea conflictelor prelungite din regiune și de a întări profilul geopolitic al UE în propria vecinătate, precum și de a eficientiza și crește coeziunea Politicii Externe și de Securitate Comune și de a asigura o implicare mai activă, directă, a statelor membre și a instituțiilor europene, inclusiv prin acțiuni comune.

De altfel, acest obiectiv se înscrie în pledoaria pe care ministrul român de externe Bogdan Aurescu a făcut-o cu ocazia dezbaterii de la Lisabona, când a afirmat că Uniunea Europeană nu poate acționa cu adevărat ca actor global dacă nu devine influentă în propria vecinătate.

Totodată, vizita are ca scop consolidarea Parteneriatului Estic, în pregătirea Summitului PaE din finalul anului, precum și transmiterea către cele trei state a unui mesaj coordonat, de continuare și aprofundare a reformelor și apropierii de UE.

Care este mandatul turneului comun. România urmărește creșterea rezilienței și instituirea unor parteneriate de securitate cu țările din vecinătatea estică a UE

La reuniunea miniștrilor de externe europeni din 21 iunie, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a transmis o serie de obiectivele specifice ale turneului comun în Armenia, Azerbaidjan și Georgia al miniștrilor afacerilor externe ai României, Austriei ș Lituaniei

Aceste obiective vizează consolidarea unei agende pozitive a UE în regiune și exprimarea unui sprijin clar, al UE și al statelor membre, pentru stabilitatea și securitatea acesteia. Astfel, cei trei miniștri de externe europeni vor transmite un semnal puternic în ceea ce privește disponibilitatea UE de a sprijini o cooperare extinsă între țările din Caucazul de Sud, inclusiv prin intermediul oportunităților din cadrul Parteneriatului Estic. De altfel, stimularea unei cooperări crescute între statele din regiune pe tema conflictelor prelungite a fost una dintre propunerile avansate de ministrul român de externe la reuniunea Gymnich din mai de la Lisabona.

Cei trei miniștri vor arăta că UE își propune să promoveze soluționarea cuprinzătoare și durabilă a conflictelor prelungite, inclusiv prin sprijin pentru stabilizarea situației din teren, reconstrucția post-conflict și implementarea de măsuri pentru creșterea încrederii.

În mod concret, miniștrii de externe român, austriac și lituanian vor arăta că UE încurajează Armenia și Azerbaidjan să se reangajeze în negocieri de substanță sub auspiciile co-președinților Grupului de la Minsk al OSCE. De altfel, vizita are loc în contextul în care, la 12 iunie 2021, a avut loc eliberarea a 15 prizonieri armeni de către autoritățile azere, în schimbul unei hărți a minelor terestre poziționate într-o fostă zonă de conflict, oferite de autoritățile armene, acord facilitat de Guvernul Georgiei cu sprijinul SUA, UE și OSCE.

În ceea ce privește vizita celor trei miniștri europeni în Georgia, aceasta are loc în contextul unei asertivități crescute a Federației Ruse în vecinătatea acestei țări și în regiunile separatiste. În acest sens, vizita va viza, printre altele, transmiterea de asigurări guvernului georgian în privința sprijinului puternic al UE pentru integritatea teritorială a acestui stat.

De asemenea, turneul va viza pregătirea Summitului Parteneriatului Estic din decembrie.

În acest sens, una dintre propunerile avansate de ministrul Bogdan Aurescu, atât la reuniunea Gymnich de la Lisabona din mai, cât și la cea a Consiliului Afaceri Externe din 21 iunie s-a referit la creșterea rezilienței statelor partenere, creând o platformă de implicare și pentru Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București, respectiv dezvoltarea unei dimensiuni de securitate în cadrul PaE, prin crearea de parteneriate de securitate cu partenerii interesați.

Impactul turneului comun în Caucazul de Sud. România își potențează profilul politico-diplomatic în cadrul UE și față de parteneri

Turneul reprezintă una dintre acțiunile de exprimare a angajamentului UE pentru a determina reducerea tensiunilor, de a consolida securitatea regională și soluționarea de o manieră durabilă și cuprinzătoare a conflictelor prelungite de pe teritoriile statelor participante la Parteneriatul Estic, angajament reiterat inclusiv cu ocazia dezbaterii miniștrilor afacerilor externe europeni de la 27 mai 2021.

Pentru România, creșterea importanței acordate acestui subiect la nivel european reprezintă un real succes diplomatic, preocuparea țării noastre pentru stabilitatea și securitatea statelor din cadrul Parteneriatului Estic având valențe geostrategice. De altfel, este prima oară când România reușește introducerea unui astfel de subiect precum soluționarea conflictelor prelungite din vecinătate pe agenda UE.

Vizita comună reprezintă o bună ocazie de a crește profilul României în interiorul UE și față de partenerii din Caucaz, și vine într-un context în care România a marcat deja o serie de momente importante și de succes în ceea ce privește politica externă: Summitul B9 găzduit în luna mai de Președintele Klaus Iohannis, cu participarea Președintelui SUA, Joe Biden, precum și Trilaterala pe teme de securitate România-Polonia-Turcia, găzduită de ministrul Bogdan Aurescu la București, cu participarea Ucrainei și Georgiei. 

Astfel, prin efectuarea acestui turneu, România urmărește să demonstreze că are o politică externă solidă, că este un stat implicat în regiune, pro-activ și cu putere conceptuală.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

Published

on

© European Union, 2022

Înaintea summitului dintre Uniunea Europeană și Ucraina care are loc vineri la Kiev, Consiliul Uniunii Europene a adoptat joi măsuri de asistență în cadrul Instrumentului european pentru pace (EPF) care oferă asistență militară suplimentară forțelor armate ale Ucrainei, măsuri care constau într-un al șaptelea pachet în valoare de 500 de milioane EUR și o nouă măsură de asistență în valoare de 45 de milioane EUR care sprijină eforturile de instruire ale Misiunii de asistență militară a Uniunii Europene, informează instituția care reprezintă statele membre ale UE într-un comunicat.

“Ucraina ar trebui să primească toate echipamentele militare și pregătirea de care are nevoie pentru a-și apăra teritoriul și poporul de războiul de agresiune al Rusiei. Ei nu își apără doar țara; ei apără, de asemenea, valorile noastre comune și principiile de bază ale dreptului internațional. Noile măsuri de astăzi transmit un mesaj clar într-un moment crucial: vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie și atât timp cât va fi necesar”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, care se află la Kiev pentru a lua parte și la o reuniune premieră între Colegiul Comisiei Europene și Guvernul Ucrainei.

Prin decizia adoptată joi, UE își intensifică sprijinul acordat Ucrainei pentru a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și pentru a proteja populația civilă împotriva războiului de agresiune rusesc în curs de desfășurare. Cel de-al șaptelea pachet va aduce acum contribuția totală a UE în cadrul FPE pentru Ucraina la 3,6 miliarde de euro.

Scopul noii măsuri de asistență în sprijinul forțelor armate ale Ucrainei instruite în cadrul EUMAM Ucraina este de a furniza echipamentele și materialele neletale necesare, precum și serviciile de sprijinire a activităților de instruire.

Mobilizarea asistenței militare suplimentare și a sprijinului pentru Forțele Armate ale Ucrainei antrenate de EUMAM Ucraina demonstrează că UE rămâne fermă în sprijinul său pentru armata ucraineană în apărarea țării împotriva agresiunii ilegale în escaladare. Ultimele atacuri nediscriminatorii ale Rusiei asupra civililor și infrastructurii civile ucrainene sunt o dovadă suplimentară a lipsei totale de respect a Rusiei pentru drepturile omului și dreptul internațional.

Ajutorul din partea UE vine într-un context în care discuțiile occidentale cu privire la sprijinul militar acordat Ucrainei a ajuns la subiectul avioanelor de luptă. Acestea au loc după ce Germania a decis săptămâna trecută să trimită în Ucraina 14 tancuri Leopard 2 de fabricaţie germană şi să permită altor ţări europene să furnizeze blindate similare Kievului, iar SUA au anunțat că vor furniza Ucrainei un număr de 31 de tancuri grele Abrams. Până la acel moment, Franţa anunțase că oferă Ucrainei tancuri uşoare de tipul AMX-10, fără a preciza numărul, iar Regatul Unit a anunțat că va furniza 14 tancuri Challenger 2 ucrainenilor.

Măsurile anterioare de asistență în cadrul EPF pentru Ucraina au fost convenite la 28 februarie, 23 martie, 13 aprilie, 23 mai, 21 iulie și 17 octombrie 2022.

La 17 octombrie 2022, Consiliul a adoptat o decizie de instituire a EUMAM Ucraina cu o durată inițială de doi ani. Misiunea este un răspuns direct la cererea de sprijin adresată de Ucraina Înaltului Reprezentant. Aceasta este menită să furnizeze instruire individuală, colectivă și specializată pentru forțele armate ale Ucrainei, precum și coordonarea și sincronizarea activităților statelor membre care asigură instruirea.

În fața războiului de agresiune al Rusiei, UE este ferm alături de Ucraina și de poporul său și sprijină fără rezerve independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, precum și dreptul inerent al Ucrainei la autoapărare împotriva agresiunii rusești.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE recomandă consolidarea plaselor de siguranță socială prin promovarea unui venit minim adecvat și garantarea accesului la servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente

Published

on

© European Union, 2022

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o recomandare către statele membre care vizează combaterea sărăciei și a excluziunii sociale și urmărirea unor niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă prin promovarea unui sprijin adecvat pentru venit, prin intermediul venitului minim, a accesului efectiv la servicii de facilitare și servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente și prin încurajarea integrării pe piața muncii a persoanelor care sunt apte de muncă.

Conform unui comunicat al instituției, demersul vine în contextul în care progresele înregistrate de statele membre privind accesibilitatea și adecvarea plaselor de siguranță socială au fost inegale.

Prin urmare, Consiliul recomandă ca statele membre să stabilească și, dacă este necesar, să consolideze plase de siguranță socială solide, combinând un sprijin adecvat pentru venit, prin intermediul unor prestații de venit minim și al altor prestații monetare de însoțire, cu prestații în natură, și oferind acces la servicii de facilitare și servicii esențiale.

Se recomandă ca statele membre să stabilească nivelul venitului minim printr-o metodologie transparentă și solidă, în conformitate cu legislația națională și implicând părțile interesate relevante, luând în considerare sursele de venit globale, nevoile specifice și situațiile dezavantajoase ale gospodăriilor, venitul persoanelor cu câștiguri salariale scăzute sau al persoanelor cu salariu minim, nivelul de trai și puterea de cumpărare, precum și nivelurile prețurilor și evoluțiile aferente ale acestora.

În vederea promovării egalității de gen, a securității veniturilor și a independenței economice a femeilor, a tinerilor adulți și a persoanelor cu handicap, Consiliul recomandă totodată asigurarea posibilității de a solicita ca venitul minim să fie acordat membrilor individuali ai gospodăriei.

Se recomandă, de asemenea, ca statele membre să ajungă treptat la nivelul adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu în 2030, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.

În plus, statele membre ar trebui să revizuiască periodic și, ori de câte ori este relevant, să ajusteze nivelul venitului minim pentru a menține caracterul adecvat al acestuia. În perioade de încetinire a creșterii economice, flexibilitatea în conceperea venitului minim poate juca un rol important în atenuarea consecințelor sociale negative, precum și un rol stabilizator în economie.

Venitul minim este un element-cheie al strategiilor de ieșire din sărăcie și excluziune. În perioade de criză economică, acesta contribuie, de asemenea, la sprijinirea unei redresări durabile și favorabile incluziunii. Plasele de siguranță socială solide nu numai că îmbunătățesc rezultatele sociale și rezultatele privind starea de sănătate pentru persoanele cu acces minim la piața muncii, dar oferă și beneficii sociale și economice durabile pentru Uniunea Europeană, având ca rezultat societăți mai echitabile, mai coezive și mai reziliente.

În pofida realizării de progrese în ultimul deceniu, în 2021 peste 95,4 milioane de persoane erau încă expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, iar riscul menționat era mai mare pentru femei.

Pandemia de COVID-19 a evidențiat avantajele sociale și economice ale unor plase de siguranță socială adecvate și specifice, măsurile de limitare a răspândirii virusului având un impact disproporționat asupra femeilor și a grupurilor dezavantajate, în special în ceea ce privește accesul la asistență medicală și la educație.

Războiul de agresiune nejustificat și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o creștere bruscă a prețurilor la energie și ulterior la inflație, afectând și mai mult gospodăriile cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare.

Această recomandare se bazează pe Recomandarea 92/441/CEE a Consiliului privind criteriile comune referitoare la resursele suficiente și asistența socială în sistemele de protecție socială, pe care o va înlocui. Ea completează, de asemenea, Recomandarea 2008/867/CE a Comisiei privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii. În concluziile sale din 9 octombrie 2020, Consiliul a solicitat consolidarea protecției venitului minim pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în pandemia de COVID-19 și dincolo de aceasta.

La 7 octombrie 2022, propunerea de recomandare a fost prezentată de Comisie Grupului de lucru pentru chestiuni sociale. În urma examinării acesteia de către grupul de lucru, s-a ajuns la un acord cu privire la textul de compromis în timpul președinției cehe. Întrucât timpul necesar pentru revizuirea textului de către experții juriști-lingviști nu a permis adoptarea formală în decembrie, Coreperul și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la text în cadrul Coreperului la 30 noiembrie 2022 și în cadrul Consiliului EPSCO la 8 decembrie 2022. Recomandarea a fost adoptată formal ca punct „A” în cadrul reuniunii Consiliului din 30 ianuarie 2023.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul JAI: Cătălin Predoiu a atras atenția că UE ”se confruntă cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată”: Trebuie să oprim circuitul ororilor

Published

on

© European Union, 2023

UE se confruntă, pe lângă conflictul armat de la graniţă, cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată, a atras atenția ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care a participat vineri la reuniunea Consiliului justiție și afaceri interne, ce a avut loc sub auspiciile președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

Conform unui comunicat al Ministerului Justiției, subiectele aflate pe ordinea de zi au vizat îmbunătăţirea cooperării judiciare și lupta împotriva criminalității organizate, precum și urmărirea penală a crimelor internaționale comise în Ucraina.

Miniştrii Justiţiei au susținut propunerea Comisiei de a iniţia un nou instrument dedicat transferului de proceduri în materie penală, care să contribuie la îmbunătățirea și eficientizarea cooperării judiciare.

”România a pledat, în mod constant, în favoarea adoptării unui instrument european privind transferul de proceduri. În acest context, trebuie să fim conştienţi că UE se confruntă, pe lângă conflictul armat de la graniţă, cu o realitate criminologică generată de traficul de persoane şi de criminalitatea organizată. Alături de colegii mei din Olanda şi Belgia, susţin necesitatea unei reacţii comune rapide, care să genereze un răspuns judiciar ferm şi devastator împotriva acestui flagel. Trebuie să oprim circuitul ororilor în care sunt angrenate victimele traficului de persoane şi să protejăm cu adevărat victimele acestui fenomen. Eurojust trebuie susţinut şi România va oferi tot sprijinul necesar pentru consolidarea acestei instituţii vitale pentru bunul mers al cooperării judiciare”, a declarat Cătălin Predoiu în cadrul Consiliului JAI.

Dezbaterea referitoare la urmărirea penală a crimelor internaționale comise în Ucraina s-a axat pe progresele înregistrate la nivel internațional şi european în acest domeniu. În cadrul reuniunii, procurorii suedezi cu experiență în investigarea crimelor de război au prezentat jurisprudenţa relevantă.

”Autoritățile române s-au alăturat fără ezitare eforturilor depuse de Curtea Penală Internațională, de Eurojust și de autoritățile judiciare ale Statelor Membre în investigarea crimelor internaționale deosebit de grave comise în contextul agresiunii Rusiei în Ucraina. Astfel, PICCJ, prin Procurorul General, a semnat, în octombrie 2022, la Haga, Amendamentul la Acordul de creare a unei Joint Investigation Team pentru investigarea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanității, la nivelul Eurojust, cu participarea Oficiului Procurorului General al Curţii Penale Internaţionale. Considerăm că munca Eurojust de conservare şi stocare a probelor culese din teatrul de război va fi extrem de utilă procurorilor şi judecătorilor în viitoarele proceduri, de aceea Statele Membre şi Comisia Europeană trebuie să continue să susţină, inclusiv logistic, Eurojust. În sfârşit, suntem favorabili propunerilor Comisarului Reynders de a extinde competența EPPO la fapte de încălcare a sancţiunilor şi deschişi să studiem, alături de statele membre, posibilitatea creării unui oficiu al unui Procuror special desemnat pentru aceste investigaţii în marja Eurojust,”, a evidențiat oficialul român.

Comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, a pledat vineri pentru înființarea unui parchet internațional care să colecteze probe ale crimelor de agresiune comise de Rusia în Ucraina, ca pas premergător al instituirii unui tribunal care să judece aceste acte.

El a anunțat că tema va fi abordată săptămâna viitoare în cadrul unei reuniuni între mai mulți membri ai Comisiei Europene și oficiali ucraineni, găzduită de Kiev.

Recent, ministrul german de externe a solicitat înființarea unui tribunal special pentru judecarea regimului Putin pentru invazia din Ucraina.

Un astfel de apel a fost lansat și de țările baltice, printr-un demers comun al miniștrilor de externe ai Estoniei, Lituaniei și Letoniei, răspunzând solicitărilor repetate înaintate de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Vlad Nistor cere UE să-și consolideze ”structura instituțională pe direcția relațiilor externe” pentru a ajunge ”la maturitate ca actor geopolitic autentic”: Votul în unanimitate limitează capacitatea de reacție rapidă

ENERGIE6 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

NATO7 hours ago

FOTO Grupul de luptă al NATO condus de Franța a dislocat 600 de militari și tancuri Leclerc în estul României în cadrul exercițiului “Eagle Meda 23”

COMUNICATE DE PRESĂ7 hours ago

eMAG obține o finanțare pe termen lung de aproape 70 milioane de euro pentru primul său hub logistic regional din afara României

ENERGIE7 hours ago

Președintele Azerbaidjanului: Prin intermediul României ne vom adresa și altor piețe europene pentru a exporta gaze. Cooperarea dintre porturile Constanța și Baku trebuie îmbunătățită

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

Dan Motreanu7 hours ago

Dan Motreanu a sprijinit în PE creșterea transparenței și introducerea unor reguli mai stricte privind publicitatea politică în țările UE: Partidele nu au dreptul să secretizeze modul în care cheltuie banii publici

NATO8 hours ago

Rheinmetall negociază cu Lockheed Martin să producă rachete HIMARS în Germania. Compania germană dorește un acord cu americanii la Conferinţa de Securitate de la München, înțelegere care ar “torpila acordurile franco-germane”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

CONSILIUL UE9 hours ago

În ajunul summitului UE – Ucraina de la Kiev, țările UE au aprobat al șaptelea pachet de ajutor militar de 500 de milioane de euro pentru Ucraina

ENERGIE6 hours ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO6 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.6 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO6 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO1 week ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

Team2Share

Trending