Connect with us

CONSILIUL UE

România preia rolul de lider în conturarea profilului geopolitic al UE în vecinătatea estică. Mizele turneului diplomatic româno-austro-lituanian în Caucazul de Sud

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu efectuează, în perioada 24-26 iunie 2021, un turneu regional în Caucazul de Sud, însoțit de șefii diplomațiilor din Austria, Alexander Schallenberg, și Lituania, Gabrielius Landsbergis, în baza mandatului încredințat de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, cu scopul de a întări profilul geopolitic al UE în propria vecinătate, de a crește implicarea și rolul UE în soluționarea conflictelor prelungite din regiune, precum și de a eficientiza și crește coeziunea Politicii Externe și de Securitate Comune.

Demersul reprezintă un prim rezultat concret al propunerilor avansate de ministrul Bogdan Aurescu la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe (format Gymnich) de la Lisabona (27 mai), când au fost discutate, la inițiativa ministrului român, susținută de alți 10 omologi (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia), situația conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică, precum și instrumentele concrete prin care UE poate să fie mai eficientă și mai activă în rezolvarea acestora. De altfel, deplasarea miniștrilor europeni în turneul sud-caucazian va fi organizată de partea română și se va realiza cu o aeronavă C-27 J Spartan a Forțelor Aeriene Române.

Astfel, una dintre concluziile reuniunii a fost că este util ca în statele afectate de conflicte prelungite să fie efectuate vizite ale oficialilor UE de nivel înalt, ca măsură cu aplicabilitate imediată menită să transmită un mesaj clar de sprijin politic din partea Uniunii Europene. O opțiune practică cu același impact, de creștere a prezenței și vizibilității UE, se referă la realizarea de vizite comune ale unor miniștri de externe UE în regiune în numele Înaltului Reprezentant Josep Borrell.

UE nu poate acționa cu adevărat ca actor global dacă nu devine influentă în propria vecinătate

Scopul vizitei este de a crește implicarea, rolul și profilul UE în soluționarea conflictelor prelungite din regiune și de a întări profilul geopolitic al UE în propria vecinătate, precum și de a eficientiza și crește coeziunea Politicii Externe și de Securitate Comune și de a asigura o implicare mai activă, directă, a statelor membre și a instituțiilor europene, inclusiv prin acțiuni comune.

De altfel, acest obiectiv se înscrie în pledoaria pe care ministrul român de externe Bogdan Aurescu a făcut-o cu ocazia dezbaterii de la Lisabona, când a afirmat că Uniunea Europeană nu poate acționa cu adevărat ca actor global dacă nu devine influentă în propria vecinătate.

Totodată, vizita are ca scop consolidarea Parteneriatului Estic, în pregătirea Summitului PaE din finalul anului, precum și transmiterea către cele trei state a unui mesaj coordonat, de continuare și aprofundare a reformelor și apropierii de UE.

Care este mandatul turneului comun. România urmărește creșterea rezilienței și instituirea unor parteneriate de securitate cu țările din vecinătatea estică a UE

La reuniunea miniștrilor de externe europeni din 21 iunie, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a transmis o serie de obiectivele specifice ale turneului comun în Armenia, Azerbaidjan și Georgia al miniștrilor afacerilor externe ai României, Austriei ș Lituaniei

Aceste obiective vizează consolidarea unei agende pozitive a UE în regiune și exprimarea unui sprijin clar, al UE și al statelor membre, pentru stabilitatea și securitatea acesteia. Astfel, cei trei miniștri de externe europeni vor transmite un semnal puternic în ceea ce privește disponibilitatea UE de a sprijini o cooperare extinsă între țările din Caucazul de Sud, inclusiv prin intermediul oportunităților din cadrul Parteneriatului Estic. De altfel, stimularea unei cooperări crescute între statele din regiune pe tema conflictelor prelungite a fost una dintre propunerile avansate de ministrul român de externe la reuniunea Gymnich din mai de la Lisabona.

Cei trei miniștri vor arăta că UE își propune să promoveze soluționarea cuprinzătoare și durabilă a conflictelor prelungite, inclusiv prin sprijin pentru stabilizarea situației din teren, reconstrucția post-conflict și implementarea de măsuri pentru creșterea încrederii.

În mod concret, miniștrii de externe român, austriac și lituanian vor arăta că UE încurajează Armenia și Azerbaidjan să se reangajeze în negocieri de substanță sub auspiciile co-președinților Grupului de la Minsk al OSCE. De altfel, vizita are loc în contextul în care, la 12 iunie 2021, a avut loc eliberarea a 15 prizonieri armeni de către autoritățile azere, în schimbul unei hărți a minelor terestre poziționate într-o fostă zonă de conflict, oferite de autoritățile armene, acord facilitat de Guvernul Georgiei cu sprijinul SUA, UE și OSCE.

În ceea ce privește vizita celor trei miniștri europeni în Georgia, aceasta are loc în contextul unei asertivități crescute a Federației Ruse în vecinătatea acestei țări și în regiunile separatiste. În acest sens, vizita va viza, printre altele, transmiterea de asigurări guvernului georgian în privința sprijinului puternic al UE pentru integritatea teritorială a acestui stat.

De asemenea, turneul va viza pregătirea Summitului Parteneriatului Estic din decembrie.

În acest sens, una dintre propunerile avansate de ministrul Bogdan Aurescu, atât la reuniunea Gymnich de la Lisabona din mai, cât și la cea a Consiliului Afaceri Externe din 21 iunie s-a referit la creșterea rezilienței statelor partenere, creând o platformă de implicare și pentru Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București, respectiv dezvoltarea unei dimensiuni de securitate în cadrul PaE, prin crearea de parteneriate de securitate cu partenerii interesați.

Impactul turneului comun în Caucazul de Sud. România își potențează profilul politico-diplomatic în cadrul UE și față de parteneri

Turneul reprezintă una dintre acțiunile de exprimare a angajamentului UE pentru a determina reducerea tensiunilor, de a consolida securitatea regională și soluționarea de o manieră durabilă și cuprinzătoare a conflictelor prelungite de pe teritoriile statelor participante la Parteneriatul Estic, angajament reiterat inclusiv cu ocazia dezbaterii miniștrilor afacerilor externe europeni de la 27 mai 2021.

Pentru România, creșterea importanței acordate acestui subiect la nivel european reprezintă un real succes diplomatic, preocuparea țării noastre pentru stabilitatea și securitatea statelor din cadrul Parteneriatului Estic având valențe geostrategice. De altfel, este prima oară când România reușește introducerea unui astfel de subiect precum soluționarea conflictelor prelungite din vecinătate pe agenda UE.

Vizita comună reprezintă o bună ocazie de a crește profilul României în interiorul UE și față de partenerii din Caucaz, și vine într-un context în care România a marcat deja o serie de momente importante și de succes în ceea ce privește politica externă: Summitul B9 găzduit în luna mai de Președintele Klaus Iohannis, cu participarea Președintelui SUA, Joe Biden, precum și Trilaterala pe teme de securitate România-Polonia-Turcia, găzduită de ministrul Bogdan Aurescu la București, cu participarea Ucrainei și Georgiei. 

Astfel, prin efectuarea acestui turneu, România urmărește să demonstreze că are o politică externă solidă, că este un stat implicat în regiune, pro-activ și cu putere conceptuală.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Secretar de stat francez: De aproape un deceniu, România așteaptă aderarea la Schengen și trebuie să adere. România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât e a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor, a declarat marți secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, aflat într-o vizită la București în contextul în care Franța va asigura în primul semestru al anului 2022 președinția rotativă a Consiliului UE.

El a indicat extinderea şi reformarea acestuia va fi unul din subiectele preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene ce va începe la 1 ianuarie 2022.

Întrebat la o întâlnire cu presa română dacă președinția franceză a Consiliului UE va putea facilita un vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne privind accederea României în Schengen, Clement Beaune a spus că România trebuie să adere la spațiul de liberă circulație.

În ceea ce priveşte Schengen, ştiu că vorbim de un punct sensibil şi important pentru România, de mai mulţi ani, pentru că, de aproape de un deceniu, România aşteaptă aderarea la Schengen. Trebuie să adere. Nu ştiu să vă spun exact când“, a spus Beaune, în cadrul întâlnirii respective.

El a menționat însă și carențele cu care se confruntă spațiul Schengen din cauza crizei migrației sau a pandemiei COVID-19, situații care au impus restricții la frontiere.

Dacă o ţară e serioasă, iar România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor, este un atu al Schengen, pentru că astfel controlează mai bine frontierele Europei“, a mai spus oficialul francez.

La București, secretarul de stat francez a avut o rundă de consultări politico-diplomatice cu omologul său român, Iulia Matei, precum și o întrevedere cu ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor a fost abordat și subiectul spațiului Schengen, o prioritate majoră pe agenda ambelor state. “Secretarul de stat român a reafirmat susținerea de principiu a României pentru procesul de reformă a spațiului european de liberă circulație, subliniind, în același timp, necesitatea unei decizii favorabile, cât mai curând posibil, cu privire la aderarea României la Schengen”, arată sursa citată.

Mesajul a fost întărit de Iulia Matei și în cadrul unor declarații comune de presă cu Clement Beaune: “Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că România îndeplineşte toate criteriile de aderare”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ucraina: UE prelungește cu încă șase luni sancțiunile pentru integritatea teritorială

Published

on

© Council of the European Union

Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească cu încă șase luni, până la 15 martie 2022, sancțiunile împotriva celor responsabili de încălcarea suveranității și de amenințarea integrității teritoriale a Ucrainei.

Măsurile restrictive existente prevăd restricții de călătorie, înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri sau alte resurse economice la dispoziția persoanelor și entităților enumerate. Sancțiunile vor continua să se aplice pentru 177 de persoane și 48 de entități, potrivit unui comunicat al instituției remis CaleaEuropeană.ro.

Actele juridice au fost adoptate de Consiliu prin procedură scrisă.

Sancţiunile în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei au fost introduse pentru prima dată la 17 martie 2014.

Printre alte măsuri ale UE instituite ca răspuns la criza din Ucraina se numără sancţiuni economice care vizează sectoare specifice ale economiei ruse, actualmente în vigoare până la 31 ianuarie 2022, şi măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei şi Sevastopolului, actualmente în vigoare până la 23 iunie 2022.

Lista persoanelor și entităților sancționate este revizuită în mod constant și face obiectul unor reînnoiri periodice din partea Consiliului.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii de finanțe ai UE discută într-o reuniune informală în Slovenia despre viitoarele modificări fiscale 

Published

on

© European Union

Miniștrii de finanțe ai statelor membre participă pe 10-11 septembrie într-o reuniune informală prezidată de președinția Sloveniei la Consiliul UE. Oficialii europeni discută în Slovenia despre echilibrul dintre stabilitatea financiară și finanțarea durabilă a economiei, potrivit comunicatului oficial.

În cadrul acestei sesiuni, miniștrii și guvernatorii băncilor centrale vor discuta despre modalitățile de atenuare a riscurilor.

În cea de-a doua zi a reuniunii, vor avea loc, de asemenea, două sesiuni de lucru. În cadrul primei sesiuni de lucru, miniștrii vor discuta simulări de scenarii fiscale pentru asigurarea unei redresări rezistente și a unei marje de manevră suficiente pentru investiții viitoare. Cea de-a doua sesiune de lucru va fi dedicată unei discuții privind viitorul impozitării și viitoarele modificări fiscale care ar putea asigura o mai mare egalitate și solidaritate între țări.

„Sunt convins că discuțiile purtate în cadrul acestei reuniuni vor îmbunătăți acțiunile și relațiile dintre țări atât la nivel european, cât și la nivel mondial”, a declarat ministrul Šircelj cu privire la viitoarea reuniune.

Reamintim iniștrii economiei și finanțelor ai statelor Uniunii Europene s-au reunit luni, 6 septembrie, în sistem videoconferință unde au discutat despre Mecanismului de Redresare și de Reziliență.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.4 hours ago

Opoziția din Ungaria organizează alegeri primare istorice în încercarea de a-l înlătura de la putere pe premierul Viktor Orban

U.E.5 hours ago

Grecia a inaugurat o nouă tabără pentru refugiați, ce poate găzdui 3.000 de persoane. Centrul a fost finanțat de Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu va participa la Adunarea Generală a ONU de la New York, precum și la o serie de reuniuni la nivel ministerial

SPECIAL9 hours ago

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

U.E.9 hours ago

Ministrul german al apărării propune organizarea de misiuni militare mai rapide și independente, sub umbrela Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Ministrul francez de externe a convenit cu omologul său indian să lucreze împreună la un program pentru a promova o „ordine internațională cu adevărat multilaterală”

Eugen Tomac10 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

G2011 hours ago

Miniștrii agriculturii din țările G20 fac apel la suplimentarea eforturilor de combatere a foametei și pledează pentru mai multă inovație în agricultură

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța a lansat un Ghid al Fondurilor Europene pentru perioada 2021-2027, dedicat actorilor locali din mediul urban și rural din România

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Uniunea Europeană și SUA anunță un acord global în vederea reducerii emisiilor de gaz metan. Inițiativa va fi lansată în cadrul COP26

INTERVIURI1 day ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA1 day ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru4 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D4 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

Team2Share

Trending