Connect with us

CONSILIUL UE

Succes european al României: Miniștrii de externe din UE au discutat, în premieră, situația conflictelor prelungite din Marea Neagră. România propune crearea unui post de Reprezentant Special al UE în regiune

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministrul de externe Bogdan Aurescu le-a solicitat joi, la Lisabona, omologilor săi din UE să adopte împreună propuneri pe trei paliere de acțiune – politic, economic și de comunicare strategică – pentru conflictele prelungite din Vecinătatea Estică și regiunea extinsă a Mării Negre, o temă introdusă în premieră, la inițiativa României, pe agenda reuniunii miniștrilor de externe din UE.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, reuniunea Gymnich de la Lisabona a avut o relevanță deosebită pentru România datorită discuțiilor extinse pe tema conflictelor prelungite în Vecinătatea Estică, în urma demersului inițiat de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu prin scrisoarea adresată, la 19 noiembrie 2020, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, la care s-au alăturat zece omologi din statele membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia). Este prima oară când România include pe agenda unei reuniuni a miniștrilor de externe europeni un astfel de subiect. Înaltul Reprezentant UE și miniștrii de externe prezenți au mulțumit ministrului român de externe pentru inițiativa României

Ministrul Aurescu a realizat o evaluare a situației actuale a conflictelor care afectează cinci dintre cei șase parteneri din estul UE. A evidențiat faptul că aceste conflicte constituie o amenințare majoră pentru stabilitatea și securitatea întregii regiuni, respectiv pentru securitatea euroatlantica, precum gradul ridicat de impredictibilitate al acestora și potențialul destabilizator, impactul negativ asupra capacității statelor afectate de acest tip de conflicte de a progresa în procesul de reformă, dar și de a lua decizii strategice pentru propriul viitor, fiindu-le astfel limitată suveranitatea.

Șeful diplomației române a susținut necesitatea ca discuția de astăzi să permită identificarea modalităților și instrumentelor concrete și aplicate prin care UE se poate implica mai mult și pentru a contribui mai eficient atât la soluționarea acestor conflicte, în conformitate cu dreptul internațional, cât și la creșterea rezilienței partenerilor din vecinătate afectați. De asemenea, a accentuat importanța unei abordări integrate și coerente a conflictelor, pentru ca Uniunea să fie mai relevantă geopolitic în propria vecinătate imediată, aspect esențial pentru postura de actor global pe care aceasta o vizează. 

În acest sens, a avansat o serie de propuneri concrete care să fie luate în considerare în viitoare discuții, pe trei paliere de acțiune: politic, economic și de comunicare strategică

Din punct de vedere politic, a accentuat importanța implicării mai dinamice și mai vizibile a UE în formatele de negociere din care este parte, dar și în relația politică cu fiecare din statele afectate, consolidarea Parteneriatului Estic, cu accent pe aprofundarea dimensiunii sale de securitate, inclusiv în cooperare cu NATO, îmbunătățirea coordonării UE cu toți partenerii relevanți în regiune, precum OSCE, ONU, parteneri internaționali like-minded, în special SUA. A solicitat utilizarea mai bună a instrumentului sancțiunilor legate de aceste conflicte. A încurajat o mai bună coordonare între Ucraina, Georgia și R. Moldova, precum și consolidarea dialogului acestor trei state cu UE în domeniul securității și în aspectele ce privesc reglementarea conflictelor prelungite, inclusiv prin crearea unui format dedicat de dialog care să se concentreze pe modalitățile de a înregistra progrese în soluționarea acestora. De asemenea, a propus un proces de reflecție privind crearea unui post de Reprezentant Special al UE al cărui mandat să acopere reziliența partenerilor din Vecinătatea Estică și conflictele prelungite din regiunea extinsă a Mării Negre. 

În ceea ce privește măsurile economice, șeful diplomației române a pledat pentru valorificarea eficientă, la întregul potențial, a prevederilor Acordurilor Cuprinzătoare de Liber Schimb încheiate între UE și partenerii estici, care să fie aplicate și în regiunile separatiste – de natură a stimula legăturile cu restul statelor afectate și a face reintegrarea regiunilor separatiste mai atractivă, măsuri mai consistente de sprijin din partea Uniunii pentru sprijin socio-economic al regiunilor afectate de conflicte, precum și pentru combaterea efectelor medicale și economice ale crizei sanitare, care să includă sub aspect umanitar și populația din regiunile separatiste.

De asemenea, în planul comunicării strategice, ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat importanța unor strategii vizând combaterea dezinformării și promovarea mai eficientă în rândul publicului a demersurilor concrete de sprijin și beneficiilor oferite de UE pentru statele afectate de aceste conflicte.

Oficialul român a pledat în favoarea continuării discuțiilor cu obiectivul de a adopta Concluzii ale Consiliului UE care să ofere ghidaj pentru acțiunile viitoare ale UE pe acest subiect. Totodată, ministrul Aurescu a reamintit că aspectele legate de conflictele prelungite trebuie să se reflecte în documentele care vor fi pregătite la nivelul UE în perspectiva discuțiilor privind relațiile cu Rusia, prevăzute cu ocazia reuniunii liderilor UE din iunie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Statele UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru Regulamentul privind datele: UE trebuie să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim

Published

on

© European Union, 2022

Pentru ca Uniunea Europeană să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim, reprezentanții statelor membre ale UE au ajuns la o poziție comună, respectiv un mandat de negociere, care permite Consiliului să inițieze negocieri cu Parlamentul European pe tema propunerii legislative referitoare la norme armonizate privind accesul echitabil la date și utilizarea corectă a acestora, și anume Regulamentul privind datele, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Acordul de astăzi va facilita transformarea digitală a societăților și economiilor noastre. Regulamentul privind datele va debloca potențialul economic și societal al datelor și al tehnologiilor, cu respectarea normelor și valorilor UE. Va contribui la crearea unei piețe unice care să permită libera circulație a datelor în interiorul UE și între sectoare, în beneficiul întreprinderilor, al cercetătorilor, al administrațiilor publice și al societății în ansamblu”, a declarat Erik Slottner, ministrul suedez al administrației publice.

Regulamentul privind datele va oferi atât persoanelor fizice, cât și întreprinderilor, un control sporit asupra datelor lor prin consolidarea dreptului la portabilitate, datele putând fi copiate sau transferate cu ușurință între diferite servicii, în cazul în care sunt generate prin obiecte, mașini și dispozitive inteligente. Noua legislație va consolida capacitatea de acțiune a consumatorilor și a întreprinderilor, dându-le un cuvânt de spus în ceea ce privește posibilitățile de exploatare a datelor generate de produsele lor conectate.

Principalele aspecte care mențin orientarea generală a propunerii Comisiei

Regulamentul propune norme noi care stabilesc cine poate utiliza și accesa date generate în UE în toate sectoarele economice. Scopul său este de a asigura echitatea în mediul digital, de a stimula o piață competitivă a datelor, de a crea oportunități pentru inovarea bazată pe date și de a face datele mai accesibile pentru toți.

Propunerea urmărește, de asemenea, să faciliteze schimbarea furnizorului de servicii de prelucrare a datelor, instituie garanții împotriva transferurilor ilegale de date de către furnizorii de servicii de cloud și prevede elaborarea unor standarde în materie de interoperabilitate pentru reutilizarea datelor între sectoare.

Poziția comună a Consiliului menține orientarea generală a propunerii Comisiei, în special în ceea ce privește:

  • măsurile care să permită utilizatorilor de dispozitive conectate, de la aparate electrocasnice inteligente până la utilaje industriale inteligente, să aibă acces la datele generate de dispozitivele respective, care sunt adesea colectate exclusiv de producători
  • măsurile de prevenire a utilizării abuzive a dezechilibrelor contractuale în contractele de partajare de date ca urmare a unor clauze contractuale abuzive, impuse de o parte care deține o poziție de negociere semnificativ mai puternică
  • mijloacele prin care organismele din sectorul public pot accesa și utiliza datele deținute de sectorul privat care sunt necesare în circumstanțe excepționale, în special în cazul unei urgențe publice, precum inundațiile și incendiile forestiere, sau pentru a pune în aplicare un mandat legal, în cazul în care datele nu sunt disponibile în alt mod
  • noi norme care să permită clienților să schimbe în mod efectiv un furnizor de servicii de prelucrare a datelor în cloud cu altul și să instituie garanții împotriva transferului ilegal de date

Principalele modificări aduse propunerii Comisiei

Textul Consiliului modifică diferite părți ale propunerii Comisiei, inclusiv cu privire la următoarele aspecte:

  • o definiție mai clară a domeniului de aplicare al regulamentului, în special în ceea ce privește datele privind internetul obiectelor (IoT), accentul fiind mutat asupra funcționalităților datelor colectate de produsele conectate, în locul produselor în sine
  • clarificări privind interacțiunea dintre Regulamentul privind datele și legislația orizontală și sectorială existentă, precum Regulamentul privind guvernanța datelor și Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD)
  • protecția secretelor comerciale și a drepturilor de proprietate intelectuală, însoțită de garanții adecvate împotriva comportamentului abuziv
  • orientări suplimentare privind compensația rezonabilă pentru punerea la dispoziție a datelor și mecanismele de soluționare a litigiilor
  • unele ajustări ale cererilor de partajare de date formulate de organismele din sectorul public, pe baza unor nevoi excepționale
  • dispoziții mai clare și cu aplicabilitate mai largă în ceea ce privește trecerea efectivă de la un serviciu de prelucrare a datelor la altul

Acordul privind poziția comună a Consiliului va permite președinției suedeze să inițieze negocieri cu Parlamentul European („triloguri”) cu privire la versiunea finală a propunerii legislative.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE extinde lista sancțiunilor împotriva Iranului ca urmare a încălcării drepturilor omului

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a decis să impună măsuri restrictive împotriva a încă 8 persoane și a unei entități responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran.

Conform unui comunicat al instituției, membri ai sistemului judiciar responsabili de pronunțarea de sentințe de condamnare la moarte în cadrul unor procese inechitabile și de torturarea condamnaților sunt cu precădere vizați.

Pe lista măsurilor restrictive se regăsesc:

  • clerici conservatori care subminează libertatea fetelor și a femeilor sau care propagă ura împotriva femeilor.
  • un membru al Parlamentului iranian (Madjles) și purtătorul de cuvânt al acestuia pentru comisia culturală
  • purtătorul de cuvânt al Cartierului general pentru interzicerea răului și a dreptului, inclus pe lista UE
  • Consiliul Suprem al Revoluției Culturale, un organism care a promovat mai multe proiecte care subminează libertatea fetelor și a femeilor și discriminează minoritățile.
  • șeful pentru afaceri culturale și evoluție politică de la Radiodifuziunea Republicii Islamice Iraniene (IRIB), cotată de UE, care a difuzat mărturisiri forțate ale ostaticilor străini în timpul protestelor din 2022/2023.

Măsurile restrictive se aplică în prezent unui număr total de 204 persoane și 34 de entități. Acestea constau în înghețarea activelor, o interdicție de călătorie în UE și interdicția de a pune fonduri sau resurse economice la dispoziția persoanelor enumerate. De asemenea, este în vigoare o interdicție privind exporturile către Iran de echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne și de echipamente de monitorizare a telecomunicațiilor.

Uniunea Europeană și statele sale membre îndeamnă autoritățile iraniene să pună capăt represiunii violente împotriva protestelor pașnice, să înceteze să mai recurgă la detenții arbitrare ca mijloc de reducere la tăcere a vocilor critice și să îi elibereze pe toți cei reținuți pe nedrept.

UE solicită Iranului să pună capăt practicii de a impune și de a executa condamnări la moarte împotriva protestatarilor, să anuleze sentințele de condamnare la moarte pronunțate, precum și să asigure un proces echitabil pentru toți deținuții. De asemenea, UE solicită Iranului să pună capăt practicii dureroase de a reține civili străini în vederea obținerii de avantaje politice.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Șapte state membre, în frunte cu Germania și Spania, își intensifică opoziția față de eforturile Franței de a include energia nucleară în obiectivele UE privind energiile regenerabile

Published

on

© Deutscher Bundestag

Șapte state membre UE, în frunte cu Germania, Spania și Danemarca, și-au sporit opoziția față de eforturile Franței de a include energia nucleară în obiectivele UE privind energia regenerabilă, conform unei scrisori consultate de Reuters, citat de Agerpres.

Uniunea Europeană se află în proces de negociere a unor ținte mai ambițioase privind extinderea energiilor regenerabile în acest deceniu, însă discuțiile au ajuns în impas ca urmare a unei dispute legate de posibilitatea ca țările să-și îndeplinească obiectivele prin utilizarea ”hidrogen low-carbon”, obținut cu ajutorul energiei nucleară.

Joi, miniştrii din şapte state membre (Austria, Danemarca, Germania, Irlanda, Luxemburg, Portugalia şi Spania) au trimis o scrisoare preşedinţiei sudeze a UE în care cer ca sursele non-regenerabile să nu fie luate în calcul pentru atingerea obiectivelor privind energiile regenerabile.

”Includerea hidrogenului low-carbon şi a combustibilor low-carbon în ţintele privind energiile regenerabile în 2030 ar însemna o diluare a ambiţiilor şi ar încetini dezvoltarea regenerabilelor, ceea ce, pe cale de consecinţă, ar pune în pericol atingerea obiectivelor climatice”, scriu miniştrii în scrisoarea trimisă preşedinţiei suedeze şi consultată de Reuters.

Statele semnatare își argumentează opoziția spunând că deceniul actual va fi unul decisiv pentru limitarea schimbărilor climatice, iar energia şi hidrogenul din sursele regenerabile vor fi principalii factori care vor sta la baza reducerii emisiilor necesare pentru limitarea schimbărilor climatice. ”Noi capacităţi de energie regenerabilă pot fi instalate într-un interval scurt de timp şi la costuri competitive”, susţin țările.

11 țări membre, în frunte cu Franța și România, și-au reafirmat la finalul lunii februarie voința de a ”consolida cooperarea europeană” în domeniul energiei nucleare pentru a dezvolta ”noi proiecte”, insistând asupra rolului energiei atomice în decarbonizarea economiei.

Cele 11 ţări (Franţa, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Olanda şi Ungaria) s-au declarat de acord să îşi unească forţele pentru ”a susţine noi proiecte nucleare, bazate în special pe tehnologiile inovatoare” precum şi ”exploatarea centralelor existente”.

Textul acordului prevede proiecte comune de pregătire, ”posibilităţi de cooperare ştiinţifică extinsă” şi ”introducerea coordonată a celor mai bune practici în materie de securitate”.

Să nu uităm că executivul european a decis să includă pe lista investițiilor verzi energia nucleară și gazele, în pofida nemulțumirilor exprimate de unele state care au decis să atace în justiție această hotărâre.

Cert este că Franța conduce această cavalcadă și nu doar la nivel european. Nu mai târziu de luna decembrie, această țară și Statele Unite, parteneri ai României, au căzut de acord să promoveze energia nucleară civilă la nivel mondial. 

Este lesne de înțeles de ce. 67% din producția totală a electricității din Franța provine din surse nucleare, conform Eurostat. Și în România, energia nucleară reprezintă o cincime din totalul energiei produse.

Doar că nu toate statele îmbrățișează propunerea de a folosi energia nucleară în parcursul de decarbonizare a economiei. 

Amintim că Austria, sprijinită de Luxemburg, a atacat în justiție decizia Uniunii Europene de a include energia nucleară și gazul pe lista investițiilor ”verzi”.

Continue Reading

Facebook

U.E.9 hours ago

Josep Borrell: UE vrea să evite dependența de China, așa cum a fost de gazul rusesc. Dependențele sunt arme care pot fi întoarse împotriva noastră

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Biden și Trudeau au ajuns la un acord privind semiconductorii pentru a crea un lanț puternic de aprovizionare nord-american cu minerale critice

U.E.9 hours ago

Germania și Comisia Europeană au ajuns la un compromis care permite utilizarea carburanților ecologici pentru mașinile noi și după 2035

ROMÂNIA1 day ago

Ambasadoarea SUA în România, vizită la Constanța. Kathleen Kavalec a evidenţiat securitatea Mării Negre şi relaţiile comerciale americano-române

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a susținut petiția depusă de societatea civilă privind aderarea României la Schengen: Această petiție va lua forma unei rezoluții a Parlamentului European

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, după vizita în SUA: Este nevoie de o strategie urgentă pentru promovarea companiilor și start-up-urilor românești în Silicon Valley

SECURITATE1 day ago

VIDEO Uniunea Europeană și Statele Unite au efectuat primul lor exercițiu naval comun, în regiunea Indo-Pacific

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îl va însoți pe Emmanuel Macron în vizita liderului francez în China pentru a prezenta “o voce europeană unită”

CONSILIUL UE1 day ago

Statele UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru Regulamentul privind datele: UE trebuie să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European, Charles Michel, vine luni în România, unde va fi primit de președintele Klaus Iohannis

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Biden și Trudeau au ajuns la un acord privind semiconductorii pentru a crea un lanț puternic de aprovizionare nord-american cu minerale critice

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA3 days ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO4 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

Team2Share

Trending