Connect with us

CONSILIUL UE

Miniștrii de externe din UE se reunesc la Lisabona: În premieră, la inițiativa României, țările UE dezbat situația conflictelor prelungite din Marea Neagră

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu participă, miercuri și joi, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene (formatul Gymnich), care va avea loc la Lisabona, în cadrul Președinției portugheze a Consiliului UE.

“Agenda de discuții a miniștrilor de externe include conflictele prelungite din Vecinătatea Estică, subiect inclus la propunerea României, relațiile UE-Africa și viziunea strategică a UE pentru regiunea Indo-Pacifică. De asemenea, miniștrii europeni vor avea un dejun informal care îl va avea ca invitat pe ministrul afacerilor externe al Regatului Hașemit al Iordaniei, Ayman Safadi”, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dezbaterea privind conflictele prelungite din Vecinătatea Estică este organizată la inițiativa României, ca urmare a scrisorii adresate de ministrul Bogdan Aurescu, susținut de zece omologi din state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia), la 19 noiembrie 2020, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate.

Este pentru prima dată când un astfel de subiect este inclus pe agenda CAE la inițiativa României. Miniștrii europeni vor evalua liniile de acțiune care ar putea fi decise și puse în aplicare pentru a spori angajamentul UE și eficiența acestuia, respectiv instrumentele concrete care pot fi folosite de către UE pentru soluționarea conflictelor prelungite/înghețate din regiunea extinsă a Mării Negre.

Ministrul Bogdan Aurescu va evidenția că aceste conflicte reprezintă o amenințare majoră la adresa stabilității și securității vecinătății imediate a Uniunii, dar și a continentului european și a securității euro-atlantice în ansamblu, astfel că UE trebuie să se implice mai mult și mai eficient în soluționarea durabilă a acestora, cu obiectivul mai larg al consolidării rezilienței partenerilor din Parteneriatul Estic.

Citiți și Ministrul de externe Bogdan Aurescu propune ideea instituirii unui Reprezentant Special al UE pentru conflictele prelungite din Marea Neagră

În acest sens, Bogdan Aurescu va prezenta o serie de propuneri concrete care să permită o abordare integrată și coerentă a proceselor de soluționare a acestor conflicte, în conformitate cu dreptul internațional și în coordonare apropiată cu toți actorii relevanți (OSCE, ONU, parteneri internaționali like-minded, mai ales  SUA).

Discuțiile referitoare la relațiile UE-Africa vor viza analiza stadiului relației și perspectivele organizării celui de-al șaselea Summit cu Uniunea Africană, planificat pentru primul semestru al anului viitor, precum și modalități de aprofundare a parteneriatului politic și economic, pe baza intereselor, valorilor și acțiunii comune. Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va exprima sprijin pentru aceste obiective, în baza strategiei UE privind diversificarea cooperării cu Africa din martie 2020 și va pune accentul pe aspecte legate de securitatea continentului, cooperare economică și comercială, sprijinul acordat pentru combaterea consecințelor pandemiei de COVID-19, dar și pentru consolidarea contactelor interumane.

Dezbaterea privind viziunea strategică a UE pentru regiunea Indo-Pacifică are loc în contextul adoptării, la 19 aprilie 2021, a Concluziilor Consiliului UE privind o Strategie a UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică. Obiectivul discuțiilor vizează un schimb de opinii în perspectiva comunicării comune a Înaltului Reprezentant și al Comisiei Europene pe tema cooperării în regiunea indo-pacifică, prevăzută a fi publicată în septembrie 2021. Șeful diplomației române va sprijini consolidarea dimensiunii politice a abordării UE și va arăta că România este interesată să contribuie la implementarea acesteia în domenii precum conectivitatea digitală, în special securitatea cibernetică, și promovarea democrației și consolidarea statului de drept, inclusiv din perspectiva calității țării noastre de președinție în exercițiu a Comunității Democrațiilor.

Cu prilejul dejunului informal al cărui invitat va fi ministrul afacerilor externe al Iordaniei Ayman Safadi, va avea loc un schimb de opinii pe tema evoluțiilor recente din Orientul Mijlociu, precum și o trecere în revistă a stadiului relațiilor dintre UE și Iordania. Cu această ocazie, ministrul român va reitera sprijinul României pentru aspirațiile Regatului Hașemit de a avea relații mai strânse cu UE și va sublinia oportunitățile de dezvoltare a relațiilor UE-Iordania oferite de Noua Agendă a UE pentru regiunea Mediteranei.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Josep Borrell pledează pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării: A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine

Published

on

© European Union, 2022

Rezultatul analizei noastre privind deficitul de investiții în domeniul apărării este că europenii trebuie să cheltuiască împreună mai mult și mai bine, consideră Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care a participat marți la Consiliul Afaceri Externe (CAE) unde au fost abordate aspectele legate de apărarea europeană.

”A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine”, a completat oficialul european. 

Consiliul Afaceri Externe a avut abordat în cadrul reuniunii punerea în aplicare a Busolei Strategice, document ce conține peste 80 de acțiuni concrete și termene exacte de realizare a acestora, dintre care 51 trebuie puse în aplicare până la finalul anului 2022.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, discuțiile s-au axat în principal pe modul în care UE își poate adapta misiunile și operațiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC) și le poate face mai eficace.

Dialogul a evidențiat necesitatea de a dispune de o mai mare flexibilitate atunci când se răspunde nevoilor partenerilor, de o formare mai bine orientată, de asistență, de echipamente și de adaptabilitate la mediul de securitate, de exemplu, prin posibile sarcini executive. În plus, miniștrii au subliniat importanța prevenirii crizelor, oferind partenerilor formare, consiliere sau echipamente încă dinainte de izbucnirea unui conflict, eventual în echipe mai mici și mai agile.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

Miniștrii apărării din UE au discutat despre agresiunea rusă în curs de desfășurare împotriva Ucrainei, cu participarea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și a ministrului apărării din Ucraina, Oleksii Reznikov. Acesta din urmă i-a informat pe miniștri cu privire la situația de pe teren și la nevoile armatei ucrainene pe care UE continuă să o sprijine.

Înaltul Reprezentant a subliniat că sprijinul UE face diferența pe câmpul de luptă și că UE trebuie să susțină efortul și să refacă resursele și stocurile ucrainene.

El a anunțat, de asemenea, că o tranșă suplimentară de 500 de milioane de euro în cadrul Facilității europene pentru pace va ridica în curând la 2 miliarde de euro sprijinul militar total al UE pentru forțele armate ucrainene de la începutul invaziei ruse.

Misiunea de consiliere a UE în Ucraina (EUAM Ucraina) își va relua activitatea la Kiev și a dezvoltat două direcții de lucru suplimentare, legate de sprijinirea gestionării frontierelor și de investigarea și urmărirea penală a crimelor de război.

Comitetul director al Agenției Europene de Apărare

Comitetul director ministerial al Agenției Europene de Apărare (AEA) s-a reunit înaintea reuniunii Consiliului.

Acesta a discutat analiza ”Scoping EU defence investment gaps” (Analiza lacunelor de investiții în domeniul apărării în UE) pe care agenția a realizat-o ca urmare a sarcinii date de șefii de stat sau de guvern în cadrul reuniunii lor informale de la Versailles din 10-11 martie 2022. În plus, Comitetul director a aprobat înființarea unui Hub european pentru inovare în domeniul apărării (HEDI) în cadrul AEA.

Comisia Europeană va prezenta miercuri un plan prin care va dobândi un nou rol revoluționar în domeniul apărării, ajutând țările membre să își coordoneze cheltuielile militare în creștere, anunță Politico Europe.

Confruntându-se cu acest continent care se remilitarizează, oficialii și diplomații au declarat că planul ”Defense-EU” de miercuri ar încerca să acorde Bruxelles-ului un rol în asigurarea unei mai mari eficiențe în ceea ce privește cheltuielile cu armele, permițând cumpărătorilor europeni să se grupeze pentru a avea o influență pe piață.

În concordanță cu ambițiile Europei pentru o mai mare ”autonomie strategică”, oficialii UE au insistat asupra faptului că pachetul va avea o componentă industrială puternică.

Se așteaptă ca o piesă centrală a anunțului să fie o evaluare de către Comisie a ”deficitelor de investiții în domeniul apărării” ale Europei.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul Bogdan Aurescu: Este momentul să fie reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat Ucrainei

Published

on

© European Union, 2022

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, consideră că este momentul de a fi reluat proiectul organizării la Kiev a unei reuniuni a Consiliului Afaceri Extere al UE, ca expresie simbolică a sprijinului acordat de Uniune, ca întreg, Ucrainei, propunere avansată de acesta înainte de declanșarea războiului.

Oficialul român a participat luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, agenda reuniunii a inclus un schimb de opinii aprofundat referitor la agresiunea ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv o discuție cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, și cu participarea ministrului de externe canadian Mélanie Joly, precum și un dialog privind Balcanii de Vest, urmat de o reuniune de lucru cu miniștrii de externe din statele din această regiune. 

Oficialii europeni au abordat, de asemenea, pe scurt, rezultatele vizitei Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate în Chile și Panama, ultimele evoluții din Etiopia și situația sprijinului financiar al UE pentru Autoritatea Palestiniană.

Înaintea reuniunii CAE, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat, alături de omologii europeni, la reuniunea Comitetului ministerial comun UE-Canada, co-prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și de ministrul afacerilor externe al Canadei.

Miniștrii europeni de externe au analizat cele mai recente evoluții din Ucraina, măsurile de asistență ale UE și statelor membre, precum și coordonarea la nivel internațional pentru eforturile de sprijinire a Ucrainei, pe toate palierele. La discuții au participat miniștrii afacerilor externe din Ucraina, Dmitro Kuleba, și Canada, Mélanie Joly.

Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat măsurile cuprinzătoare de sprijin ale României, pe multiplele paliere, inclusiv în contextul contactelor bilaterale recente la nivel înalt de la București, din 22 aprilie 2022 (vizita ministrului Kuleba), și de la Kiev, din 26 aprilie 2022 (vizita prim-ministrului Nicolae Ciucă). Șeful diplomației române a arătat că România va continua eforturile în plan umanitar, inclusiv prin asistența oferită refugiaților ucraineni care au intrat și continuă să intre pe teritoriul României, a căror cifră se apropie de un milion de persoane, și respectiv prin operarea hub-ului internațional umanitar de la Suceava.

De asemenea, oficialul român a exprimat susținere pentru pachetul al șaselea de sancțiuni împotriva Rusiei, având în vedere importanța menținerii presiunii asupra acesteia, precum și necesitatea ca o soluție care să permită adoptarea pachetului să fie găsită cât mai curând. A reiterat, totodată, sprijinul pentru perspectiva europeană a Ucrainei, alături de Republica Moldova și Georgia, pledând pentru emiterea Opiniilor Comisiei privind acordarea statutului de aderare la UE pentru toate cele trei state asociate cât mai curând, aceste Opinii reprezentând foi de parcurs absolut necesare pentru procesul de reformă privind aderarea. 

În contextul dificultăților întâmpinate de Ucraina în exportul de cereale, ministrul român a informat cu privire la eforturile pe care România le face pentru a facilita transportul acestora, prezentând cantitățile de cereale ucrainene care au fost deja exportate prin portul Constanța.

A exprimat disponibilitatea României pentru asigurarea un acces mai bun, inclusiv feroviar, la porturile fluviale și maritime din România. A arătat că România va continua eforturile în acest sens, având în vedere preocupările legate de riscul unei crize alimentare internaționale, în actualul context.

Totodată, a subliniat necesitatea unui efort internațional mai larg pentru a mobiliza sprijinul cât mai multor state pentru crearea unui coridor, inclusiv maritim, de transport al produselor ucrainene, mai ales cereale, spre terțe destinații, implicând și rutele prin România și portul Constanța. 

În ceea ce privește Balcanii de Vest, ministrul român de externe a exprimat apreciere pentru discuția strategică privind angajamentul UE în regiune și pentru propunerile rezultate în urma procesului de reflecție la nivel de grup de lucru pe acest subiect. În acest context, a salutat includerea, în documentul elaborat în acest sens de Serviciul European de Acțiune Externă, a propunerii înaintate de România referitoare la realizarea unui exercițiu cuprinzător de cartografiere a mediului informațional în Balcanii de Vest, care va permite adaptarea măsurilor UE în domeniul securității cibernetice.

În contextul agresiunii militare ruse din Ucraina, ministrul român de externe a subliniat importanța menținerii Balcanilor de Vest pe calea europeană și a reiterat sprijinul României pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Albania și R. Macedonia de Nord, cât mai curând posibil. Având în vedere acțiunile destabilizatoare ale actorilor terți asupra regiunii, ministrul Bogdan Aurescu a punctat relevanța alinierii partenerilor din Balcanii de Vest la politica externă și de securitate comună a UE, cu atât mai mult în actualul context.

Totodată, oficialul român a exprimat sprijin în favoarea reducerii efectelor războiului asupra regiunii, cu accent pe reducerea dependenței energetice de Rusia, consolidarea rezilienței și ajutor pentru gestionarea refugiaților. A reamintit, în context, importanța coordonării cu SUA, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și NATO.

Cea de a treia reuniune a Comitetului ministerial comun UE-Canada a trecut în revistă stadiul relațiilor UE-Canada, inclusiv în contextul marcării celei de-a cincea aniversări de la inițierea aplicării provizorii a Acordului de Parteneriat Strategic UE-Canada din 2017, și a analizat modalitățile de intensificare a cooperării în domeniul politicii externe și de securitate. Cu ocazia reuniunii, a fost adoptată o Declarație Comună.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat cooperarea UE-Canada în materie de securitate și apărare, bazată pe priorități comune în materie de politică externă, precum și cooperarea în sprijinul democrației, al drepturilor omului și al unei ordini internaționale bazate pe norme.

A arătat că Declarația Comună adoptată reafirmă angajamentul Canadei pentru securitatea europeană și reflectă cooperarea aprofundată UE-Canada în domenii de interes comun. A exprimat apreciere pentru participarea Canadei la proiecte în cadrul Cooperării Permanente Structurate (PESCO) privind mobilitatea militară. În acest sens, a încurajat aprofundarea cooperării UE-Canada în materie de securitate și apărare, pentru o valorificare optimă a potențialului acesteia.

Oficialul român a menționat preocupările de securitate în regiune, generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, a exprimat aprecierea pentru reflectarea în textul Declarației Comune a disponibilității de a coopera cu partenerii pentru a consolida reziliența Republicii Moldova și a altor parteneri estici. 

A adresat mulțumiri Canadei pentru angajamentul constant și contribuția semnificativă la securitatea europeană, în special în regiunea extinsă a Mării Negre. Astfel, în contextul priorității României de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat relevanța menținerii rolului important al Canadei pentru securitatea regională, a mulțumit pentru participarea constantă și consistentă a statului nord-american la poliția aeriană aliată în țara noastră și a exprimat speranța unei creșteri a prezenței militare canadiene în România. 

Ministrul Aurescu a ridicat, și cu acest prilej, problema sprijinului pentru tranzitul cerealelor ucrainene, prin portul Constanța, spre terțe piețe, ministrul canadian exprimând disponibilitatea deplină a țării sale de a sprijini eforturile României și internaționale în acest sens.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

Published

on

© European Union 2021 - EP

Consiliul Uniunii Europene a decis luni să prelungească cu încă trei ani, până la 18 mai 2025, cadrul pentru măsurile restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea Europeană și statele membre.

Potrivit unui comunicat al instituției, acest cadru permite UE să impună măsuri restrictive specifice persoanelor sau entităților implicate în atacuri cibernetice care au un impact semnificativ și constituie o amenințare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.

De asemenea, pot fi impuse măsuri restrictive ca răspuns la atacuri cibernetice împotriva unor state terțe sau organizații internaționale, în cazul în care astfel de măsuri sunt considerate necesare pentru atingerea obiectivelor politicii externe și de securitate comune (PESC).

În prezent, sancțiunile se aplică în cazul a opt persoane și patru entități și includ înghețarea activelor și o interdicție de călătorie. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor care figurează pe listă. Aceste liste individuale vor continua să fie revizuite la fiecare 12 luni.

Decizia de a prelungi măsurile restrictive cu trei ani arată angajamentul ferm al UE de a-și spori reziliența și capacitatea de a preveni, descuraja și răspunde la amenințările cibernetice și la activitățile cibernetice rău intenționate, pentru a proteja securitatea și interesele europene.

În iunie 2017, UE a stabilit un cadru pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice rău intenționate (”set de instrumente de diplomație cibernetică”).

Cadrul permite UE și statelor sale membre să utilizeze toate măsurile PESC, inclusiv măsuri restrictive, dacă este necesar, pentru a preveni, descuraja și răspunde la activitățile cibernetice rău intenționate care vizează integritatea și securitatea UE și a statelor sale membre.

Cadrul UE pentru măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea și statele sale membre a fost instituit în mai 2019.

UE își menține angajamentul față de un spațiu cibernetic global deschis, stabil, pașnic și sigur și, prin urmare, reiterează necesitatea de a consolida cooperarea internațională pentru a promova ordinea bazată pe norme în acest domeniu.

Continue Reading

Facebook

SUA1 hour ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

U.E.1 hour ago

Andrzej Duda a discutat cu omologul ungar despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei: Ungaria nu are nivelul de securitate energetică pe care Polonia a reușit să îl asigure

ROMÂNIA2 hours ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.3 hours ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA3 hours ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE4 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

CONSILIUL DE SECURITATE4 hours ago

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

ENERGIE4 hours ago

Klaus Iohannis: Este încurajatoare creșterea economică a României din primul trimestru al anului, peste așteptări în raport cu prognozele

U.E.4 hours ago

Macron: Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare

SUA1 hour ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO6 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

Team2Share

Trending