Miniștrii economiei și finanțelor vor discuta joi, 28 octombrie, despre punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență și vor desfășura un schimb de opinii cu privire la planurile de redresare și reziliență pentru Estonia, Finlanda și România, informează Consiliul UE într-un comunicat.

Planurile vor fi ulterior adoptate prin procedură scrisă, mai arată sursa citată.

Aprobarea planului de către Consiliu va permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de prefinanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.

Aprobarea finală a planului și a pre-finanțării este așteptată în termen de patru săptămâni din partea Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. 

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Până în prezent, 26 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 22 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar majoritatea au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurul stat care nu a depus planul său național de redresare este Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Partenerii sociali joacă un rol central în punerea în aplicare, cu succes, a planurilor naționale de redresare și reziliență și în redresarea care nu lasă pe nimeni în urmă, a fost mesajul transmis de liderii instituțiilor UE în care summitului social tripartit, a cărui temă principală a fost ”Transformarea redresării Europei într-o creștere durabilă pe termen lung, favorabilă unor locuri de muncă mai numeroase și de mai bună calitate”, potrivit unui comunicat al Consiliului European remis CaleaEuropeană.ro.

Discuțiile din cadrul reuniunii s-au concentrat în jurul a trei întrebări:

• cum se poate realiza o redresare reușită, de durată și echitabilă din punct de vedere social și care este rolul partenerilor sociali în planurile naționale de redresare și reziliență?
• cum să reușească dubla tranziție climatică și digitală, în condițiile menținerii prosperității, competitivității și echității sociale?
• cum se poate asigura munca durabilă (incluzându-se competențele, politicile active în domeniul pieței forței de muncă, sistemele de securitate socială)?

”Pe măsură ce ne continuăm redresarea, trebuie să rămânem concentrați asupra tipului de viitor pe care ni-l dorim – pentru oamenii noștri, pentru economiile noastre și pentru societățile noastre. Pentru o creștere durabilă pe termen lung, care să creeze locuri de muncă mai multe și mai bune, trebuie să investim în competențe și să punem în aplicare politici active pe piața muncii. Așadar, modul în care ne vom reveni va depinde de modul în care investițiile și reformele vor contribui la o tranziție competitivă și echitabilă din punct de vedere social. Ne dorim o redresare comună, incluzivă, bazată pe coeziune. Partenerii sociali au un rol crucial în această privință. Contribuția lor a fost – și va continua să fie – esențială pentru eforturile noastre de redresare. Pachetul nostru masiv de redresare, aprobat de Consiliul European în iulie 2020, va impulsiona aceste eforturi”, a transmis președintele Consiliului European, Charles Michel.

La rândul său, președinta Comisiei Europene a subliniat că Uniunea Europeană se află acum ”într-un moment decisiv.”

”Oamenii au nevoie de competențele adecvate pentru a se adapta la schimbarea parcursului profesional și pentru a găsi noi locuri de muncă pe o piață a muncii în continuă evoluție. Acest lucru este cu atât mai important dacă dorim să realizăm o tranziție echitabilă, durabilă și favorabilă incluziunii către o economie ecologică și digitală. Ne aflăm acum într-un moment decisiv: datorită NextGenerationEU, vom avea parte de reforme cruciale și de investiții fără precedent în educație, formare, ocuparea forței de muncă și măsuri de protecție socială. Acum, mai mult ca oricând, partenerii sociali au un rol central de jucat pentru o punere în aplicare cu succes a planurilor naționale și pentru o redresare care să nu lase pe nimeni în urmă”, a explicat aceasta.

”Acest summit confirmă principiul european conform căruia dialogul social este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene și ale statelor membre”, a subliniat, de asemenea, premierul Sloveniei, Janez Jansa, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Acesta a amintit de Pilonul european al drepturilor sociale, un element important pentru ”consolidarea dimensiunii sociale a UE”.

”Cel de-al doilea obiectiv principal al UE, conform căruia cel puțin 60 % dintre adulți ar trebui să participe la programe de formare profesională în fiecare an, este deosebit de important. Învățarea pe tot parcursul vieții este ceea ce poate garanta că, în calitate de indivizi și de europeni, avem competențele și cunoștințele necesare pentru a ne asigura că atât tranziția verde, cât și cea digitală, chiar și în timpul redresării post-pandemice, au loc într-o societate capabilă să facă față provocărilor viitorului într-un mod durabil. În toate aceste eforturi de redresare, instituțiile UE trebuie să aibă în vedere faptul că nimeni nu trebuie să fie lăsat în urmă. Fie ca toate eforturile noastre viitoare să meargă în această direcție”, a mai spus Jansa.

Summitul social tripartit este un forum de dialog între instituțiile UE, la nivel de președinte, și partenerii sociali europeni, la cel mai înalt nivel de conducere. Summitul este coprezidat de președintele Consiliului European, de președintele Comisiei Europene și de șeful de stat sau de guvern al statului membru care asigură președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene.

Printre partenerii sociali de la nivel european participanți la summit se numără:

• BusinessEurope;
• Confederația Europeană a Sindicatelor (CES);
•  Asociația întreprinderilor cu servicii de interes general (SGI Europe);
•  Asociația meșteșugarilor și a IMM-urilor din Europa  (SMEunited).

Consiliul a adoptat marți, 19 octombrie, concluzii prin care invită UE și statele membre să dezvolte în continuare cadrul UE de gestionare a crizelor de securitate cibernetică, inclusiv prin explorarea potențialului unei unități cibernetice comune, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro. O potențială unitate cibernetică comună ar trebui să respecte competențele, mandatele și competențele juridice ale eventualilor săi viitori participanți, iar orice participare a statelor membre ar fi de natură voluntară.

În concluziile sale, Consiliul subliniază necesitatea de a consolida rețelele existente și de a stabili o cartografiere a posibilelor lacune și nevoi în materie de schimb de informații în cadrul comunităților cibernetice și între acestea. Acest lucru ar trebui să conducă ulterior la un acord cu privire la posibilele obiective și priorități primare ale unei potențiale unități cibernetice comune. Este un proces progresiv, transparent și incluziv, care este esențial pentru a spori încrederea.

La 23 iunie, Comisia Europeană a prezentat o recomandare privind crearea unei unități cibernetice comune pentru a aborda numărul tot mai mare de incidente cibernetice grave care afectează serviciile publice, întreprinderile și cetățenii din întreaga UE. În conformitate cu această recomandare, unitatea cibernetică comună ar acționa ca o platformă care să reunească resursele și expertiza diferitelor comunități cibernetice din UE și din statele sale membre pentru a preveni, descuraja și răspunde în mod eficient la incidente cibernetice în masă.

Consiliul are un rol esențial în funcția de elaborare a politicilor și de coordonare în ceea ce privește dezvoltarea în continuare a cadrului UE de gestionare a crizelor de securitate cibernetică și va monitoriza progresele înregistrate și va oferi orientări pentru completarea acestui cadru.

Consiliul subliniază, de asemenea, necesitatea de a stabili metode de lucru și de guvernanță adecvate pentru a permite participarea tuturor statelor membre la deliberări, dezvoltare și procese decizionale eficace.

Consiliul solicită o reflecție suplimentară cu privire la elementele individuale ale recomandării privind unitatea cibernetică comună, inclusiv în ceea ce privește ideile privind echipele de reacție rapidă în materie de securitate cibernetică ale UE și un plan de răspuns la incidente și crize de securitate cibernetică al UE.