U.E.
Nou incident în Marea Baltică. UE își exprimă „solidaritatea deplină” cu Suedia și Letonia, după ce un cablu submarin de date care leagă cele două țări a fost avariat
Published
2 months agoon
By
Andreea Radu
Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a anunțat duminică că cel puțin un cablu submarin de date care conectează Suedia și Letonia a fost avariat, marcând un nou incident într-o serie de evenimente similare survenite recent în Marea Baltică.
„Există informații care sugerează că cel puțin un cablu de date între Suedia și Letonia a fost avariat în Marea Baltică. Cablul este deținut de o entitate letonă. Pe parcursul zilei, am fost în contact strâns cu omologul meu leton, prim-ministrul Evika Silina. Suedia, Letonia și NATO colaborează îndeaproape în această chestiune. Suedia va contribui cu capacitățile relevante pentru a sprijini efortul de investigare a incidentului suspectat”, a scris Ulf Kristersson, pe X.
There is information suggesting that at least one data cable between Sweden and Latvia has been damaged in the Baltic Sea. The cable is owned by a Latvian entity. I have been in close contact with my Latvian counterpart, Prime Minister Evika Siliņa, during the day.
Sweden,…
— SwedishPM (@SwedishPM) January 26, 2025
La rândul său, premierul Letoniei, Evika Siliņa, a precizat că autoritățile au intensificat schimbul de informații și au demarat o anchetă penală.
„În această dimineață, am primit informații că un cablu de date care leagă Letonia de Suedia a fost avariat în Marea Baltică, pe secțiunea situată în zona economică exclusivă a Suediei. Colaborăm cu aliații noștri suedezi și cu NATO pentru a investiga incidentul, inclusiv prin patrularea zonei și inspectarea navelor care se aflau în apropiere. Autoritățile au intensificat schimbul de informații și au demarat o anchetă penală”, a spus Evika Silina, pe aceeași rețea de socializare.
Early morning today we received information that the data cable from Latvia to Sweden was damaged in the Baltic Sea, in the section that is located in the Exclusive economic zone of Sweden. We are working together with our Swedish Allies and NATO on investigating the incident,…
— Evika Siliņa 🇱🇻🇺🇦 (@EvikaSilina) January 26, 2025
Uniunea Europeană a reacționat la incidentul din Marea Baltică prin intermediul președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen și al președintelui Consiliului European Antonio Costa, exprimându-și solidaritatea deplină cu Suedia și Letonia.
„Solidaritate deplină cu țările UE din Marea Baltică după avarierea cablului submarin de date Suedia-Letonia. Reziliența și securitatea infrastructurii noastre critice reprezintă o prioritate absolută. Comisia Europeană se angajează să îmbunătățească detectarea, prevenirea și repararea împreună cu partenerii mondiali”, a scris Ursula von der Leyen, pe platforma X.
Full solidarity with the EU countries of the Baltic Sea after the Sweden-Latvia undersea data cable damage.
The resilience and security of our critical infrastructure is a top priority.
The @EU_Commission is committed to improving detection, prevention and repair with global…
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) January 26, 2025
De asemenea, Antonio Costa a transmis că UE urmărește „cu profundă îngrijorare încă un incident” care afectează infrastructura critică din Marea Baltică.
„Solidaritate deplină cu Suedia și Letonia”, a subliniat oficialul european.
Following with deep concern yet another incident affecting critical infrastructure in the Baltic Sea. Full solidarity with Sweden and Latvia.
— António Costa (@eucopresident) January 26, 2025
Purtătorul de cuvânt al marinei suedeze, Jimmie Adamsson, a declarat pentru Reuters că este prea devreme pentru a spune ce anume a cauzat avaria sau dacă aceasta a fost intenţionată.
„Navele și aeronavele NATO lucrează împreună cu resursele naționale din țările de la Marea Baltică pentru a investiga și, dacă este necesar, pentru a lua măsuri”, a declarat duminică Alianța într-o declarație.
Cablul care s-a rupt duminică lega orașul leton Ventspils de insula Gotland din Suedia și a fost avariat în zona economică exclusivă a Suediei, a declarat marina letonă.
Furnizorii de comunicații au putut să treacă la rute alternative de transmisie, a declarat operatorul cablului, Centrul leton de stat pentru radio și televiziune (LVRTC), adăugând că încearcă să contracteze o navă pentru a începe reparațiile.
„Natura exactă a daunelor poate fi stabilită numai după ce încep lucrările de reparare a cablului”, a declarat LVRTC.
Pe 25 decembrie, cablul electric Estlink 2 și patru cabluri de telecomunicații ce leagă Finlanda și Estonia au fost avariate, la numai câteva săptămâni după ruperea a două cabluri de telecomunicații în apele suedeze din Marea Baltică, pe 17 și 18 noiembrie. Autoritățile finlandeze suspectează un act de sabotaj și au reținut petrolierul Eagle S, sub pavilionul Insulelor Cook, o navă despre care UE consideră că ar putea aparține „flotei fantomă” ruse.
Ulterior, NATO a transmis că își va spori prezența militară în Marea Baltică, iar Estonia a trimis o navă de patrulare pentru a-și proteja cablul energetic submarin Estlink1 și legătura operațională critică cu Finlanda.
Tot pe fondul incidentelor repetate de deteriorare a cablurilor subacvatice din Europa, Suedia a anunțat că va pune la dispoziție trei nave de război și un avion pentru a supraveghea infrastructurile esențiale din Marea Baltică și „flota fantomă” a Rusiei.
Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

You may like
“EuRo Manifest”: Peste 10.000 de români au manifestat pașnic în Piața Victoriei, formând o inimă care bate pentru Europa pe acordurile imnului UE
Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”
Donald Tusk critică susținerea predecesorului său pentru Simion, liderul unui “partid pro-rus și anti-UE”: România este un partener cheie în apărarea graniței de est UE și NATO
Bolojan, după videoconferința convocată de Starmer: România este angajată să continue sprijinul pentru Ucraina și pentru o pace durabilă și justă
Putin trebuie să pună capăt atacurilor barbare asupra Ucrainei dacă ”vrea cu adevărat pace”, subliniază Keir Starmer
Cristian Diaconescu: România este în dialog cu administrația americană și nu avem semnale că SUA ar lua în calcul retragerea trupelor din țara noastră
ROMÂNIA
Donald Tusk critică susținerea predecesorului său pentru Simion, liderul unui “partid pro-rus și anti-UE”: România este un partener cheie în apărarea graniței de est UE și NATO
Published
4 hours agoon
March 15, 2025
Prim-ministrul Poloniei Donald Tusk a criticat susținerea predecesorului său Mateusz Morawiecki pentru George Simion, după ce fostul premier polonez și actual președinte al Alianței Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) s-a aflat vineri la București alături de președintele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care și-a depus candidatura pentru scrutinul prezidențial din luna mai la Biroul Electoral Central.
Donald Tusk a scris pe Facebook că România este un partener “cheie în apărarea graniței de est a Uniunii și NATO”, iar fostul premier Mateusz Morawiecki susține un candidat pro-rus și anti-european. „Nici măcar nu se mai prefac”, a scris premierul Poloniei.
“Morawiecki la București l-a susținut pe George Simion la alegerile prezidențiale din România. El este liderul partidului AUR deschis pro-rus și anti-european. România este un partener cheie în apărarea graniței de est a Uniunii și NATO. Nici măcar nu se mai prefac”, a precizat Donald Tusk.
Mateusz Morawieck a fost prim-ministru al Poloniei din 2017 până în 2023. Membru al partidului conservator Lege și Justiție (PiS), el a fost înlocuit în funcția de premier de Donald Tusk, liderul opoziției pro-europene. În februarie 2025, Mateusz Morawiecki a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu, în legătură cu organizarea alegerilor prezidențiale din 2020.
În luna decembrie, la o săptămână după ce Curtea Constituțională din România a anulat alegerile prezidențiale pe fondul unor ingerințe externe și a unui proces electoral viciat, premierul Donald Tusk a denunțat interferența rusă în alegerile din România și a avertizat Moscova împotriva oricăror imixtiuni având în vedere că Polonia are alegeri prezidențiale în 2025, tot în luna mai. Primul tur este programat pentru data de 18 mai, când în România ar trebui să aibă loc cel de-al doilea tur de scrutin, iar turul al doilea al prezidențialelor din România ar urma să se desfășoare la 1 iunie.
Potrivit sondajelor, favorit pentru câștigarea alegerilor este primarul capitalei Varșovia, Rafal Trzaskowski, care candidează din partea Coaliției Civice a premierului Tusk. Trzaskowski a candidat și în 2020, dar a pierdut în fața președintelui Andrzej Duda, care acum nu mai are dreptul să candideze. Din partea PiS candidează istoricul Karol Nawrocki.
U.E.
Președintele Germaniei este îngrijorat de impactul rețelelor sociale asupra democrației: Dezbaterea se mută de la media de calitate la rețelele sociale, fapt ce schimbă profund democrația noastră
Published
6 hours agoon
March 15, 2025By
Teodora Ion
Președintele german Frank-Walter Steinmeier și-a exprimat îngrijorarea cu privire la consecințele asupra democrației pe care le are modificarea peisajului media, anunță DPA, citat de Agerpres.
Există o schimbare fundamentală în comunicarea politică, a declarat Steinmeier pentru ziarul Augsburger Allgemeine într-un interviu publicat sâmbătă.
”Dezbaterea se mută de la media de calitate la rețelele sociale – iar acest lucru schimbă profund democrația noastră”, a menționat oficialul german.
”Nu există nicio îndoială: climatul de socializare s-a schimbat în aproape toate democrațiile occidentale. Opiniile noastre se ciocnesc din ce în ce mai puternic. Rețelele de socializare funcționează pe principii de alb sau negru, da sau nu. Această pierdere a chibzuinței este îngrijorătoare. Rămâne de datoria noastră să pledăm neobosit pentru coexistența pașnică și să dăm un exemplu. În același timp, politicienii trebuie să acorde și mai multă atenție problemelor care îi preocupă pe cetățeni de ceva timp”, a semnalat președintele Germaniei.
Uniunea Europeană este prima jurisdicție din lumea care are un Act privind serviciile digitale care va reechilibra drepturile și responsabilitățile utilizatorilor, ale intermediarilor online, inclusiv ale platformelor online, precum și ale platformelor online foarte mari, și ale autorităților publice.
DSA conține obligații de diligență la nivelul UE care se vor aplica tuturor serviciilor digitale care conectează consumatorii la bunuri, servicii sau conținut, inclusiv noi proceduri pentru eliminarea mai rapidă a conținutului ilegal, precum și o protecție cuprinzătoare a drepturilor fundamentale ale utilizatorilor online.
În domeniul de aplicare al DSA intră diverse servicii de intermediere online. Obligațiile acestora în temeiul DSA depind de rolul, dimensiunea și impactul lor asupra ecosistemului online. Aceste servicii intermediare online includ:
- Serviciile intermediare care oferă infrastructură de rețea: Furnizorii de acces la internet, registratorii de nume de domenii;
- Servicii de găzduire, cum ar fi cloud computing și servicii de găzduire web;
- Motoare de căutare online foarte mari, cu peste 10 % din cei 450 de milioane de consumatori din UE și, prin urmare, cu o responsabilitate mai mare în ceea ce privește limitarea conținutului ilegal online;
- Platformele online care reunesc vânzătorii și consumatorii, cum ar fi piețele online, magazinele de aplicații, platformele de economie colaborativă și platformele de socializare;
platformele online foarte mari, cu o rază de acțiune de peste 10 % din cei 450 de milioane de consumatori din UE, care ar putea prezenta riscuri deosebite în ceea ce privește diseminarea de conținuturi ilegale și prejudicii societale.
CONSILIUL UE
Statele UE și-au adoptat poziția de negociere privind impunerea de tarife pentru o serie de produse agricole și îngrășăminte din Rusia și Belarus
Published
9 hours agoon
March 15, 2025By
Teodora Ion
Consiliul Uniunii Europene a adoptat poziția de negociere cu privire la regulamentul care va impune tarife pentru restul produselor agricole din Rusia și Belarus, precum și pentru anumite îngrășăminte pe bază de azot.
Potrivit unui comunicat al instituției europene, se așteaptă ca tarifele să reducă veniturile din exporturile rusești, limitând astfel capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei.
Produsele agricole afectate de noile tarife reprezintă 15% din totalul importurilor agricole din Rusia (în 2023). Odată cu intrarea în vigoare a noilor tarife, toate importurile agricole din Rusia vor fi supuse tarifelor UE.
În 2023, importurile de îngrășăminte în cauză din Rusia reprezentau peste 25% din importurile totale ale Uniunii: aproximativ 3,6 milioane de tone în valoare de 1,28 miliarde de euro.
”Vom monitoriza cu atenție punerea în aplicare a acestor tarife pentru a ne asigura că industria de îngrășăminte și agricultorii din UE sunt protejați, reducând în același timp dependențele UE, menținând securitatea alimentară globală și slăbind și mai mult economia de război a Rusiei”, a decplarat Krzysztof Paszyk, ministrul dezvoltării și tehnologiei din Polonia, țară care asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.
Tarifele urmăresc să reducă dependența de Rusia și Belarus, să stimuleze producția internă și să sprijine industria de îngrășăminte a UE, asigurându-se în același timp că Rusia nu beneficiază din punct de vedere comercial de continuarea exporturilor către Uniune.
Acestea vor permite, de asemenea, diversificarea aprovizionării din țări terțe pentru a crea o aprovizionare stabilă cu îngrășăminte și, în mod esențial, pentru a garanta că îngrășămintele rămân accesibile pentru agricultorii din UE.
Majorările tarifare pentru îngrășăminte vor avea loc treptat, pe parcursul unei perioade de tranziție de trei ani.
Propunerea include, de asemenea, măsuri de atenuare a impactului asupra agricultorilor din UE, în cazul unei creșteri semnificative a prețurilor la îngrășăminte.
Odată ce Parlamentul European își va fi adoptat poziția, ambele instituții vor trebui să convină asupra unui text comun. Consiliul va adopta apoi în mod formal regulamentul cu majoritate calificată.
Vestea vine după ce Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească cu șase luni măsurile restrictive ce îi vizează pe cei responsabili pentru subminarea și amenințarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei.
Măsurile restrictive existente prevăd restricții de călătorie pentru persoanele fizice, înghețarea activelor și interdicția de a pune la dispoziția persoanelor și entităților enumerate fonduri sau alte resurse economice. Sancțiunile vor continua să se aplice la aproape 2 400 de persoane și entități vizate ca răspuns la agresiunea militară nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

“EuRo Manifest”: Peste 10.000 de români au manifestat pașnic în Piața Victoriei, formând o inimă care bate pentru Europa pe acordurile imnului UE

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Donald Tusk critică susținerea predecesorului său pentru Simion, liderul unui “partid pro-rus și anti-UE”: România este un partener cheie în apărarea graniței de est UE și NATO

Președintele Germaniei este îngrijorat de impactul rețelelor sociale asupra democrației: Dezbaterea se mută de la media de calitate la rețelele sociale, fapt ce schimbă profund democrația noastră

Bolojan, după videoconferința convocată de Starmer: România este angajată să continue sprijinul pentru Ucraina și pentru o pace durabilă și justă

Putin trebuie să pună capăt atacurilor barbare asupra Ucrainei dacă ”vrea cu adevărat pace”, subliniază Keir Starmer

Cristian Diaconescu: România este în dialog cu administrația americană și nu avem semnale că SUA ar lua în calcul retragerea trupelor din țara noastră

Statele UE și-au adoptat poziția de negociere privind impunerea de tarife pentru o serie de produse agricole și îngrășăminte din Rusia și Belarus

România, inima șahului european: Țara noastră găzduiește în premieră Campionatul European Individual de Șah

De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, Marcel Ciolacu subliniază că ”viitorul se construiește prin colaborare, dialog și respect reciproc”: Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să construim punți, nu ziduri

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană

Ilie Bolojan, după primul său Consiliu European: Am stabilit ca prioritară întărirea flancului estic, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO

Ilie Bolojan: România nu va trimite trupe în Ucraina, ci poate fi un hub logistic pentru alte trupe; România va participa la reuniunea șefilor apărării de la Paris
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a fost numit raportor pentru „Uniunea Competențelor” în cadrul Comitetului European al Regiunilor
- ROMÂNIA1 week ago
INTERVIU Directorul general Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță: Proiecte americane de 15 miliarde de dolari implementate în România în parteneriat cu SUA. Continuăm proiectele începute în primul mandat al președintelui Donald Trump
- PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago
”România trebuie să rămână sub umbrela europeană, nu sub cizma rusească”, subliniază eurodeputatul Gheorghe Falcă
- NATO1 week ago
Giorgia Meloni propune extinderea articolului 5 din Tratatul NATO la Ucraina, fără aderarea oficială a Kievului la Alianță
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Undă verde pentru “Europa Apărării”: Liderii europeni au aprobat înarmarea UE și capacitățile militare necesare în complementaritate cu NATO, prioritizând apărarea frontierei estice în fața “provocării existențiale” dinspre Rusia