România și Republica Moldova vor prelua Secretariatul Grupului de monitorizare a Procesului Bologna pentru perioada iulie 2024 – iunie 2027, anunță Ministerul Educației într-un comunicat.

”Mă bucur pentru această oportunitate pe care România o are în consolidarea poziției în cadrul comunității europene cu atât mai mult cu cât între 2010 și 2012 am avut onoarea să coordonez echipa Secretariatului Bologna. Voi continua, alături de experți în domeniu, eforturile atât pentru promovarea unui învățământ de calitate, echitabil și coerent, adaptat nevoilor studenților și personalului academic, cât și pentru facilitarea mobilităților internaționale. Încă o veste bună pentru consolidarea poziției României în cadrul cooperării transnaționale: în anul 2027, țara noastră va organiza, împreună cu Republica Moldova, la Iași, respectiv la Chișinău, Conferința ministerială a Spațiului European al Învățământului Superior!”, a subliniat Ligia Deca, ministra Educației.

Candidatura comună a fost transmisă co-președinților Spațiului european al învățământului superior, în decembrie 2023. Aceasta a fost discutată în cadrul reuniunii BFUG din februarie 2024 și validată la reuniunea BFUG din aprilie 2024.

Aprobarea formală va avea loc în cadrul Conferinței ministeriale a Spațiului european al învățământului superior de la Tirana, 29-30 mai 2024.

Conform detaliilor oferite de minister, Secretariatul BFUG va avea sediul la București, în cadrul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), aflată în subordinea Ministerului Educației.

Secretariatul va fi compus din 8-12 persoane, incluzând experți români și experți desemnați de Ministerul Educației și Cercetării din Republica Moldova.

Experții vor sprijini activitatea BFUG și a substructurilor BFUG atât în termeni de politică, cât și din punct de vedere logistic, precum și în privința aspectelor ce țin de IT (website, arhivă) și comunicare.

România susține creșterea mobilității în toate domeniile educației. Este important ca mobilitatea sa devină parte integrantă a oricărei rute de educație și formare, a subliniat ministra Educației, Ligia Deca, care a participat luni la reuniunea Consiliului Educație.

România va contribui la atingerea, până în 2030, a celor trei noi obiective stabilite la nivel european în domeniul mobilităților:

1. O experiență de mobilitate în scop educațional pentru cel puțin 23% dintre absolvenții de învățământ superior, în creștere față de obiectivul actual de 20%;
2. O experiență de mobilitate pentru cel puțin 12% dintre cursanții din învățământul profesional și tehnic, obiectiv în creștere față de cel anterior cu 8% pentru 2025.
3. Cel puțin 20% din totalul cursanților care beneficiază de mobilitate în scop educațional în străinătate ar trebui să fie persoane cu oportunități reduse.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, miniștrii Educației au aprobat, de asemenea, Concluziile privind promovarea unor politici și practici bazate pe dovezi în domeniul educației și formării pentru realizarea Spațiului european al educației, prin care se creează cadrul pentru ca, în statele membre, dovezile și datele rezultate din cercetare să ocupe un loc semnificativ în luarea deciziilor, având în vedere complexitatea factorilor care influențează procesul decizional într-un sistem de educație, inclusiv în România.

Agenda Consiliului a inclus și o dezbatere privind Inteligența artificială în educație și formare: combinarea inovării tehnologice cu o educație de calitate pentru toți, ce a evidențiat preocupările statelor membre cu privire la beneficiile și riscurile utilizării AI în procesul de învățământ.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a subliniat faptul că AI are un impact din ce în ce mai mare în educație şi că poate transforma esențial procesul de predare – învățare – evaluare.

De asemenea, a evidențiat faptul că instrumentele specifice trebuie dezvoltate cu sprijinul profesorilor, pentru a garanta o abordare etică şi participativă a utilizării AI în educație. În acest context, ministrul a precizat că România a accesat fonduri europene pentru dezvoltarea competențelor digitale ale profesorilor – vor fi formați aproximativ 100.000 de profesori în pedagogie digitală – precum și pentru dotarea școlilor și a liceelor cu echipamente moderne care să sprijine digitalizarea.

În contextul prezenței la reuniunea miniștrilor Educației, Ministrul Educației, Ligia Deca, a avut o întâlnire cu Balázs Hankó, ministrul de stat al inovării și învățământului superior din Ungaria.

Principala temă a discuției a constituit-o importanța colaborării internaționale și a multiplicării mobilităților în învățământul superior. Pentru țara noastră internaționalizarea universităților este o prioritate concretizată și în faptul că noua Lege a Învățământului Superior conține un capitol care îi este dedicat.

De altfel, România face deja pași importanți în direcția internaționalizării învățământului superior: trei universități din țară pilotează Diploma Europeană, iar 17 universități fac deja parte din Alianța Universităților Europene.

Mediul universitar deschis, autonom și creativ reprezintă cel mai bun context pentru formarea liderilor excepționali și a elitelor puternice, context în care societatea deschisă și libertatea socială deplină sunt condiții esențiale pentru un mediu academic sănătos, subliniază rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, într-un articol de opinie publicat pe platforma contributors.ro.

Articolul, bazat pe discursul rostit pe 26 aprilie 2024 la Chișinău, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universității de Stat din Moldova, reprezintă viziunea rectorului UB despre manageri, lideri și rolul universităților în formarea elitelor unei societăți.

“În contextul fostelor țări comuniste, cum sunt România și Republica Moldova, problema elitelor politico-administrative care iau deciziile la vârf este mai degrabă ineficiența rezultată din selecția negativă, decât structura lor inechitabilă“, atrage atenția Marian Preda.

În viziunea rectorului Universității din București, “liderii sunt, în mare parte, produsul profesorilor lor, al școlilor pe care le-au urmat și al culturilor în care se formează“.

“Unde ar fi fost azi poporul evreu fără Moise, marele conducător care i-a scos din captivitate pentru a-i conduce spre una dintre cele mai fascinante călătorii prin istorie a unui popor? Ce am fi avut azi în locul marilor religii fără Isus, Mahomed sau Budha? Ce ar fi fost mișcările sociale pacifiste fără Mahatma Ghandi, Martin Luther King sau Nelson Mandela? Cum ar fi arătat Roma în Antichitate fără Cezar sau Octavianus Augustus și cum ar fi curs istoria omenirii fără Alexandru cel Mare, Gingis Han, Napoleon, Hitler sau Stalin? Ar fi fost la fel de cunoscute companiile Ford, Apple sau Microsoft fără Henry Ford, Steve Jobs sau Bill Gates? Cum ar fi arătat ultimele 750 de zile ale regiunii noastre dacă nu exista Putin? Dar dacă nu exista Zelenski?”, s-a întrebat, retoric, Marian Preda.

Potrivit lui, vremurile de criză din ultimele decade par să releve, odată în plus, importanța liderilor, a decidenților și criza globală a elitelor politico-administrative. De altfel prima parte a discursului este orientată către 

Reliefând distincțiile între lideri și manageri, rectorul UB subliniază: “Conducătorul ideal este cel care deține autoritatea funcției și pe cea a expertului, a celui competent, care știe ce face, fiind respectat și urmat de ceilalți atât pentru puterea administrativă deținută, cât și pentru competență, fiind astfel manager și lider în același timp“.

El diferențiază tipul de lider tranzacțional de cel de lider transformațional. Liderul tranzacțional poate fi rezultatul traseului unui “manager incompetent”, care “va dezvolta foarte probabil un stil de conducere autoritar, bazat pe frică și pe sancțiuni negative, în care să-și impună autoritatea generată de funcție și de prerogativele formale”.

Pe de altă parte, liderul fără funcție managerială va încerca să convingă prin enunțarea unor soluții la problemele adepților săi, pentru a-și păstra susținerea celorlalți și pentru a obține acces la funcția de manager și la resursele ce decurg de acolo.

“Situația fericită este cea în care accede și la puterea formală și devine astfel un lider transformațional, inspirând prin soluțiile și prin exemplul său. Dacă nu obține o poziție administrativă, în timp, liderul informal va deveni din popular populist, începând să vândă iluzii pentru a-și menține autoritatea. Din cele enunțate mai devreme, rezultă că singurul demers cu șanse de succes pentru o entitate condusă este cel în care conducătorul ei deține poziția formală de conducere, dar și competențele necesare pentru a inspira încredere în proiectul său”, a explicat Marian Preda.

Pe parcursul discursului, Marian Preda a abordat și rolul elitelor în societate, managementul public și elitele politico-administrative și rolul universităților de elită în societate.

El anticipează că la nivel global va continua bătălia între „frica organizată” a regimurilor autoritar-dictatoriale și iubirea de înțelepciune, de adevăr și de libertate a „științei organizate” în universități și comunități științifice libere.

“Democrația și libertatea, fiind singurele condiții care pot crea un bun context pentru știința organizată, trebuie apărate cu fermitate. Germania mijlocului de secol XX l-a expulzat pe Einstein și l-a păstrat pe Hitler. Einstein și Oppenheimer au câștigat războiul, într-un fel. Savanții lui Hitler, lucrând sub teroare, nu au creat armele decisive precum bomba atomică, însă savanții liberi, din SUA, cu toate dilemele lor morale justificate, au creat-o și au oprit războiul. Democrațiile, societățile deschise, cele prospere, cele care promovează meritul și asigură mobilitate socială sunt favorabile elitelor creative. Fără universități de elită, autonome, puternice economic pentru a fi bine dotate tehnologic, nu vom avea elite productive, fertile. De aceea întreb, în final, aproape retoric: în spațiul cultural românesc, noi vrem să creăm contexte favorabile pentru formarea elitelor noastre, adică universități puternice? Pentru că, deocamdată, nu se vede că am face asta nici din bugetele pe care le primesc universitățile pentru cercetare și nici din finanțarea lor pe student pentru programele de formare profesională. Dacă suntem de acord cu acest adevăr evident, că rolul universităților de vârf este să producă elite, și dacă cele două state cu populație majoritar românească, România și Republica Moldova, doresc guvernanți competenți în viitor, atunci datoria statelor și a celor care le conduc este să-și susțină masiv universitățile de top“, a conchis Marian Preda.

Articol publicat pe contributors.ro. Materialul integral poate fi citit aici.

Profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Marian Preda este în prezent rector al Universității din București. A urmat mai multe stagii de formare în străinătate, printre altele la Anglia Ruskin University din Cambridge și la George Washington University, cu o bursă Fulbright, inclusiv Studii aprofundate (Master) în Politici Sociale (din care 6 luni cursuri de master în Cambridge, UK). Dețin un doctorat în sociologie (perioada de documentare de 3 luni in Cambridge, UK) și un Master of Business Administration (MBA) la Tiffin University – Ohio, USA.