Connect with us

INTERNAȚIONAL

O delegație NATO, prezentă la București pentru analizarea capabilităților pentru apărare ale României și ale Alianței Nord-Atlantice

Published

on

Ministerul Apărării Naționale găzduiește marți și miercuri o reuniune comună România – NATO privind analiza capabilităților pentru apărare în perioada 2017-2018, ale cărei concluzii vor fi aprobate de miniștrii Apărării din țările membre ale Alianței Nord-Atlantice în luna iunie, cu câteva săptămâni înaintea summitului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie 2018.

FOTO: Ministerul Apărării Naționale

Reuniunea este o etapă importantă în ,,Analiza capabilităţilor pentru apărare”, din cadrul procesului NATO de planificare a apărării, informează MApN, care precizează că ”în cadrul agendei celor două zile, sunt analizate gradul în care obiectivele politice ale NATO, nivelul de ambiţie şi ţintele de capabilităţi asociate au fost îndeplinie şi, ulterior, vor fi trasate direcţiile pentru următorul ciclu de planificare a apărării”.

”Consultările specialiştilor au în vedere planurile pe termen mediu şi lung, alocările bugetare multianuale şi modul de îndeplinire a angajamentelor asumate. Concluziile acestei analize vor fi aprobate de către miniştrii apărării din statele membre NATO în cadrul reuniunii din luna iunie”, mai precizează sursa citată într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

România este reprezentată la discuţii de specialişti din cadrul Departamentului pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, dar şi ai Statului Major al Apărării, ai categoriilor de forţe şi ai comandamentelor de sprijin. La activitate participă şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Ministerului Afacerilor Interne.

Finalul reuniunii va fi marcat de o întrevedere bilaterală între secretarul de stat și șef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Mircea Duşa, şi Paul Savereux, directorul Direcţiei de planificare a apărării din cadrul NATO.

Angajamentul României pentru înzestrarea și dezvoltarea capabilităților sale

Potrivit MApN, ”România rămâne angajată în procesul de dezvoltare a capabilităţilor necesare Alianţei pentru îndeplinirea tuturor misiunilor, în conformitate cu Nivelul de Ambiţie al NATO, răspunzând astfel atât cerinţelor de securitate naţională, cât şi celor specifice nivelului regional şi euroatlantic”.

Bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2018 reprezintă două procente din PIB, iar fondurile destinate achiziţiei de echipamente majore reprezintă aproximativ 35 de procente din bugetul total, mult peste procentul de 20% recomandat de NATO.

Printre priorităţile înzestrării în 2018 se numără sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare HIMARS, al doilea sistem PATRIOT, Corveta multifuncţională şi sistemul de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă, toate cu finanţare asigurată.

Eforturile României, apreciate la nivel euro-atlantic

Anul 2017 a fost primul în care Guvernul României a alocat 2% din PIB pentru bugetul MApN, cadru bugetar în baza căruia România a semnat contractul de achiziție pentru primul sistem de apărare anti-aeriană PATRIOT. Tot în 2017, România și compania americană General Dynamics au semnat acordul pentru producerea și livrarea de vehicule blindate Armatei Române.

La ultima reuniune a Consiliului Suprem de Apărare a Țării de anul trecut, membrii CSAT au decis alocarea a 2% din PIB pentru bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2018, creșterea numărului de militari participanți la misiuni internaționale cu 286 de soldați, dar și avizarea proiectul de Hotărâre a Guvernului privind programul de înzestrare „Transportor blindat pentru trupe 8×8”.

Alocarea a 2% din PIB pentru apărare de către România a determinat ca țara noastră să fie apreciată și dată drept exemplu pozitiv de secretarul general al NATO în multiple ocazii, inclusiv în conferințele sale de presă cu cei mai importanți oameni ai administrației americane, președintele Donald Trump și vicepreședintele Mike Pence.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: Respectul pentru statul de drept, stabilitatea și respectul puternic pentru companiile private vor aduce investitori străini și vor conduce economia României la mare înălțime

Published

on

Respectul pentru statul de drept, procesul democratic, stabilitatea și respectul puternic pentru companiile private vor aduce investitori străini și vor conduce economia României la mare înălțime, a transmis ambasadorul Statelor Uniteîn România, Adrian Zuckerman, la evenimentul de prezentare a vehiculelor Ford pentru Poliția de Frontieră, la care a participat și premierul Ludovic Orban.

În acest context, șeful misiunii diplomatice SUA la București a punctat că țara noastră ”are nevoie de piețe libere, stabile și predictibile și de industrie privată”, vremea ” industriei planificate de stat s-a încheiat într-un eșec cumplit, iar promotorii ei au fost alungați de la putere acum 30 de ani”, potrivit unui comunicat al Ambasadei SUA la București. 

”Ford, alături de alte companii importante, propulsează economia românească pe noi culmi. Producția românească crește datorită forței sale de muncă motivate și calificate. Uzina Ford din Craiova este spectaculoasă – este o paradigmă a unei povești de succes americano-române. Ford a construit o fabrică impresionantă, care produce acolo unele piese auto și le importă pe altele, iar asamblarea vehiculelor e realizată de muncitori români”, a mai spus ambasadorul SUA.

De altfel, sectorul auto reprezintă aproape 14% din PIB-ul României și 26% din exporturile României.

Acesta a subliniat că livrarea vehiculelor personalizate Ford către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România reprezintă o bună ocazie pentru a sărbători ”legăturile comerciale tot mai puternice” dintre SUA și România.

”Împreună cu președintele Ford România, Ian Pearson, și cu Directorul General al Companiei Naţionale de Vânzări Ford România, Cristian Prichea, suntem foarte încântaţi să vă spunem „Bine ați venit” la Ambasada SUA, pentru a sărbători împreună livrarea vehiculelor personalizate Ford către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din România. Astăzi sărbătorim legăturile comerciale tot mai puternice dintre țările noastre. Acesta este un nou exemplu de tehnologie americană, care ajută la creșterea securității României și susține statul de drept. Parteneriatul nostru strategic este viabil, mai puternic ca niciodată”, a mai precizat Zuckerman.

Ambasadorul SUA s-a referit și la calitatea vehiculelor cu care Ford va dota Poliția de Frontieră română, dând asigurări că modul în care au fost echipate va fi de natură să sporească eficiența în misiune a polițiștilor.

”Așa cum au explicat și vor explica experții Ford, vehiculele pe care le veți vedea azi aici sunt incredibil de bine echipate pentru a crește eficiența operațiunilor Poliției de Frontieră. Această instituţie reprezintă un partener esențial al Departamentului de Justiție al SUA în combaterea traficului de persoane – care, așa cum știți cu toții, este una dintre principalele mele priorități – dar și în lupta împotriva criminalității organizate transfrontaliere. Ea colaborează, de asemenea, cu Departamentul de Stat și Departamentul Energiei ale SUA în lupta internațională împotriva terorismului, a contrabandei nucleare și pentru stoparea fluxului de produse contrafăcute și de contrabandă. Fără Poliția de Frontieră, multe lucruri pe care le prețuim ar fi amenințate. Este minunat să vedem inovațiile Ford în acțiune pe șoselele și autostrăzile României, care aduc un plus de siguranţă. Ar fi minunat să vedem mai multe vehicule Ford în flotele auto ale instituţiilor de securitate din România”, a completat Adrian Zuckerman.

La rândul său, premierul Ludovic Orban a menționat că ”Ford  este unul dintre cei mai importanți investitori în România, a dezvoltat afaceri foarte importante pentru România și îl considerăm un partener foarte serios. Aici, avem un exemplu de cooperare între Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne și compania Ford; cele mai moderne vehicule, produsul Ford și Pro Optica, vor fi foarte utile pentru Poliția de Frontieră”, a transmis prim-ministrul României, potrivit unui mesaj pe Facebook al a Guvernului de la București.

Relațiile economice dintre SUA și România s-au dezvoltat rapid după 1989. Investițiile americane în economia românească au atins miliarde de dolari. Schimburile comerciale bilaterale depășesc 3 miliarde de dolari anual.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Directorul FBI: Rusia bate ”toba dezinformării” pentru a submina campania candidatului democrat Joe Biden și încrederea americanilor în procesul electoral

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Rusia ”interferează” în alegerile prezidențiale din SUA din acest an prin utilizarea ”zgomotului de tobe al dezinformării”, care îl vizează pe candidatul democrat Joe Biden, a avertizat joi directul FBI, Christopher Wray. De asemenea, Rusia încearcă, în plus, să submineze, cu această ocazie, încrederea americanilor în procesul electoral, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unei audieri în Comisia pentru securitate internă din Camera Reprezentanților, unde Partidul Democrat deține majoritatea, șeful Biroului Federal de Investigații a spus că Moscova încearcă de asemenea să submineze ceea ce consideră că ar fi establishmentul antirusesc în SUA.

Declarația oficialului american aparte în contextul în care, la data de 7 august, directorul Centrului național de contraspionaj și securitate, avertiza că Rusia, China și Iranul vor încerca să se amestece în alegerile prezidențiale organizate în prima zi de marți a lunii noiembrie, adică pe data de 3 noiembrie.

La aceste afirmații se adaugă recenta dezvăluire a Microsoft Corp, care informa la 11 septembrie că a detectat atacuri cibernetice din Rusia şi China care vizau persoane şi organizaţii politice legate de pregătirile pentru alegerile prezidenţiale din SUA.

Hackeri au vizat echipele de campanie ale preşedintelui republican Donald Trump şi ale candidatului democrat Joe Biden, a precizat Microsoft la acela moment pe blogul său, precizând că a detectat 200 de atacuri legate de grupuri de hackeri ruşi.

Numeroase analize ale agenţiilor de informaţii americane au conchis că Rusia a acţionat pentru a stimula campania din 2016 a preşedintelui Donald Trump şi a o submina pe cea a rivalei sale Hillary Clinton. Trump a respins mult timp această acuzaţie, iar Rusia a negat orice implicare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Donald Trump nu va fi prezent la Adunarea Genrală a ONU din acest an

Published

on

© United Nations

Preşedintele american Donald Trump nu va fi prezent la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) prevăzută pentru săptămâna viitoare, contrar afirmaţiilor sale de luna trecută, a anunţat şeful său de cabinet Mark Meadows pentru jurnalişti la bordul Air Force One, informează vineri AFP și Agerpres.

Preşedintele Trump a declarat luna trecută că vrea să-şi susţină discursul în sala Adunării Generale de la New York, chiar dacă liderii altor ţări nu vor participa din cauza pandemiei provocate de noul tip de coronavirus.

Principalele activităţi din cadrul celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, cu discursuri succesive ale şefilor de stat, se vor derula în special prin videoconferinţă între 21 şi 29 septembrie.

Adunarea generală a ONU este compusă din cele 192 de state membre. Adunarea generală poate discuta orice problemă referitoare la Carta ONU sau la funcţiunile oricărui organism al ONU. Poate face recomandări statelor membre ONU şi Consiliului de Securitate în orice chestiune cu excepţia celor aflate în dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU. Adunarea generală primeşte şi analizează rapoarte din partea altor organe şi organisme ONU şi a Secretarului General al Organizaţiei mondiale. Alege cei 10 membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate şi pe unii membri ai Consiliului de Tutelă. Împreună cu Consiliul de Securitate, dar votând independent, alege membrii Curţii Internaţionale de Justiţie. De asemenea, numeşte Secretarul General al ONU, la recomandarea Consiliului de Securitate. Aprobă bugetul Organizaţiei mondiale.

Deciziile în probleme privind pacea şi securitatea internaţionale sunt adoptate cu 2/3 din votul statelor membre, iar în alte probleme, cu majoritate simplă. Potrivit regulilor de procedură, Adunarea generală are următoarea structură: cele şase comisii principale, comitetele procedurale (Comitetul General – format din preşedintele Adunării Generale, care îl şi prezidează, cei 21 de vice-preşedinţi ai Adunării generale şi preşedinţii celor şase comisii principale), comitetele permanente (Comitetul Consultativ pentru Probleme Administrative şi Bugetare şi Comitetul pentru Contribuţii).

Adunarea generală îşi desfăşoară activitatea în cadrul sesiunilor plenare anuale, care se deschid în luna septembrie a fiecărui an, precum şi în cadrul celor şase comisii. Dezbaterile generale în cadrul plenarei Adunării generale a ONU se desfăşoară de-a lungul unei perioade de două săptămâni. Sesiunile se organizează la sediul ONU din New York. Sesiuni speciale pot fi organizate la cererea Secretarului General sau la cererea majorităţii statelor membre. Sesiuni de urgenţă pot fi organizate în 24 de ore, în baza unei cereri primite de Secretarul General din partea Consiliului de Securitate (potrivit unei decizii adoptate cu 9 voturi favorabile) sau a unei decizii adoptate de Adunarea generală (majoritate simplă).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending