Ministerul Apărării Naționale găzduiește marți și miercuri o reuniune comună România – NATO privind analiza capabilităților pentru apărare în perioada 2017-2018, ale cărei concluzii vor fi aprobate de miniștrii Apărării din țările membre ale Alianței Nord-Atlantice în luna iunie, cu câteva săptămâni înaintea summitului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie 2018.
Reuniunea este o etapă importantă în ,,Analiza capabilităţilor pentru apărare”, din cadrul procesului NATO de planificare a apărării, informează MApN, care precizează că ”în cadrul agendei celor două zile, sunt analizate gradul în care obiectivele politice ale NATO, nivelul de ambiţie şi ţintele de capabilităţi asociate au fost îndeplinie şi, ulterior, vor fi trasate direcţiile pentru următorul ciclu de planificare a apărării”.
”Consultările specialiştilor au în vedere planurile pe termen mediu şi lung, alocările bugetare multianuale şi modul de îndeplinire a angajamentelor asumate. Concluziile acestei analize vor fi aprobate de către miniştrii apărării din statele membre NATO în cadrul reuniunii din luna iunie”, mai precizează sursa citată într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.
România este reprezentată la discuţii de specialişti din cadrul Departamentului pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, dar şi ai Statului Major al Apărării, ai categoriilor de forţe şi ai comandamentelor de sprijin. La activitate participă şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi ai Ministerului Afacerilor Interne.
Finalul reuniunii va fi marcat de o întrevedere bilaterală între secretarul de stat și șef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Mircea Duşa, şi Paul Savereux, directorul Direcţiei de planificare a apărării din cadrul NATO.
Angajamentul României pentru înzestrarea și dezvoltarea capabilităților sale
Potrivit MApN, ”România rămâne angajată în procesul de dezvoltare a capabilităţilor necesare Alianţei pentru îndeplinirea tuturor misiunilor, în conformitate cu Nivelul de Ambiţie al NATO, răspunzând astfel atât cerinţelor de securitate naţională, cât şi celor specifice nivelului regional şi euroatlantic”.
Bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2018 reprezintă două procente din PIB, iar fondurile destinate achiziţiei de echipamente majore reprezintă aproximativ 35 de procente din bugetul total, mult peste procentul de 20% recomandat de NATO.
Printre priorităţile înzestrării în 2018 se numără sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare HIMARS, al doilea sistem PATRIOT, Corveta multifuncţională şi sistemul de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă, toate cu finanţare asigurată.
Eforturile României, apreciate la nivel euro-atlantic
Anul 2017 a fost primul în care Guvernul României a alocat 2% din PIB pentru bugetul MApN, cadru bugetar în baza căruia România a semnat contractul de achiziție pentru primul sistem de apărare anti-aeriană PATRIOT. Tot în 2017, România și compania americană General Dynamics au semnat acordul pentru producerea și livrarea de vehicule blindate Armatei Române.
La ultima reuniune a Consiliului Suprem de Apărare a Țării de anul trecut, membrii CSAT au decis alocarea a 2% din PIB pentru bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2018, creșterea numărului de militari participanți la misiuni internaționale cu 286 de soldați, dar și avizarea proiectul de Hotărâre a Guvernului privind programul de înzestrare „Transportor blindat pentru trupe 8×8”.
Alocarea a 2% din PIB pentru apărare de către România a determinat ca țara noastră să fie apreciată și dată drept exemplu pozitiv de secretarul general al NATO în multiple ocazii, inclusiv în conferințele sale de presă cu cei mai importanți oameni ai administrației americane, președintele Donald Trump și vicepreședintele Mike Pence.
.
