Connect with us

NATO

O reuniune cât un capitol de istorie: La Washington, România și celelalte 28 state NATO se întâlnesc pentru a demonstra că ”legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie”

Published

on

Miniștrii de Externe din cele 29 țări membre ale NATO vor lua parte miercuri, la Washington, la o sesiune comună a Congresului SUA dedicată aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, prilej cu care Jens Stoltenberg va deveni primul secretar general din istoria septuagenară a Alianței ce va susține în discurs de la tribuna Congresului american.

Anunțul a fost făcut de secretarul general al NATO într-o conferință de presă, la Bruxelles, care precedă reuniunea politică a miniștrilor de Externe care, de această dată, este încărcată de puternicul simbolism al aniversării celor șapte decenii de la apariția Alianței. România va fi reprezentată de ministrul Teodor Meleșcanu, cel care se află în SUA pentru a promova candidatura țării noastre la Consiliul de Securitate al ONU și unde are în acest context o reuniune cu omologul american, Mike Pompeo, gazda miniștrilor de Externe ai țărilor aliate.

Aceasta va fi o ocazie de a sărbători șapte decenii de pace și prosperitate pentru națiunile noastre. Și va fi o oportunitate de a privi împreună la viitor”, a afirmat Stoltenberg, care se va afla încă de marți la Washington unde se va întâlni cu președintele SUA Donald Trump.

În aceeași sală unde aliații semnau Tratatul NATO în 1949, miniștrii vor discuta viitorul Alianței în fața provocărilor generate de Rusia

Reuniunea miniștrilor de Externe, ce se va desfășura în aceeași sală unde pe 4 aprilie 1949 cei 12 membri fondatori semnau Tratatul Atlanticului de Nord, va fi dominată de discuții privind viitorul relațiilor cu Rusia în contextul încălcării Tratatului privind forțele nucleare intermediare, rolul Alianței în lupta împotriva terorismului și încheierea unei înțelegeri politice în Afganistan, precum și chestiunea împărțirii echitabile a responsabilităților, îndeosebi în privința cheltuirii a 2% din PIB pentru bugetele apărării din națiunile aliate.

”Rusia continuă să sfideze apelul nostru de a reveni la respectarea Tratatului INF. Rămânem fără timp, așa că vom discuta pașii următori ai NATO”, a avertizat Stoltenberg, în condițiile în care acest subiect a dominat și reuniunea miniștrilor Apărării din luna februarie, după anunțul SUA de a-și suspenda obligațiile ce decurg din tratat.

O reuniune cât un capitol de istorie: Timp de șaptezeci de ani, legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie

”Timp de șaptezeci de ani, legătura dintre Europa și America de Nord a făcut din NATO cea mai puternică alianță din istorie. Într-o lume imprevizibilă, lucrăm împreună în fiecare zi pentru a preveni conflictele și pentru a păstra pacea pentru aproape un miliard de oameni”, a mai adăugat Jens Stoltenberg, cel căruia aliații din NATO i-au prelungit recent mandatul de secretar general până în 2022, când va deveni al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței.

Miniștrii de Externe din țările NATO se vor reuni la Washington la 4 aprilie pentru a marca solemnul moment al celor 70 de ani de la înființarea Alianței, aniversare ce coincide și cu celebrarea a 20, respectiv 15 ani, de la primele extinderi ale NATO post-Război Rece în Europa Centrală și de Est, când 10 state au aderat la Alianță, inclusiv România la 29 martie 2004.

Citiți și O scurtă istorie: 15 ani de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a septuagenarei familii euro-atlantice. Cum au evoluat România și NATO împreună în ultimul deceniu și jumătate

Mai mult, Jens Stoltenberg, va fi primul secretar general al NATO care se va adresa Congresului SUA. Din 1874 și până în prezent, 120 de lideri mondiali au susținut discursuri în sesiuni reunite ale Camerei Reprezentanților și Senatului, cel mai recent discurs fiind cel al președintelui francez Emmanuel Macron, în aprilie 2018. Din cele 120 de discursuri, unul aparține și unui președinte al României, Emil Constantinescu, la 15 iulie 1998.

Este o mare onoare să fiu invitat să vorbesc la o sesiune comună a Congresului SUA. Sunt recunoscător pentru invitația bipartizană de a face acest lucru și, bineînțeles, voi accepta această invitație, de fapt aștept cu nerăbdare să vorbesc în fața Congresului”, a declarat Stoltenberg, pe 14 martie, în contextul prezentării raportului anual al NATO.

Discursul lui Stoltenberg va fi marcat și de contextul politic în care se află Alianța, unul determinat de relațiile dintre administrația Trump și aliații europeni, dar și de raporturile dintre Donald Trump și opozanții săi politici din Congres.

Citiți și La 70 ani de la înființare, NATO se întoarce la ”prima sa casă”: Summit-ul aniversar al liderilor euro-atlantici din 2019 va avea loc la Londra în luna decembrie

NATO împlinește 70 de ani de la înființare pe 4 aprilie. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord. Cele 12 state fondatoare sunt: Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Olanda și SUA. 

În 1949, Alianța s-a format din state independente, interesate în menținerea păcii și apărarea propriei independențe prin solidaritate politică și printr-o forță militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze și, dacă ar fi necesar, să răspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre în baza articolului 5 din Tratat privind apărarea colectivă, bazat pe principiul „un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”.

La acel moment, explicația formării Alianței a fost sintetizată de primul său secretar general, britanicul Lord Ismay, care spunea că NATO a luat ființă ”pentru a ține Uniunea Sovietică departe, America aproape și Germania la pământ”.

Cei 70 de ani de la înființare vor fi aniversați și în luna decembrie, la Londra – gazda primului sediu NATO, la o reuniune specială a șefilor de stat sau de guvern.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

Klaus Iohannis, prezent joi la festivitățile de Ziua Marinei Române. La Constanța are loc și un exercițiu demonstrativ cu distrugătorul american USS Porter și avioane italiene Eurofighter Typhoon

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi, la festivităţile prilejuite de Ziua Marinei Române care vor avea loc la Constanţa

Potrivit agendei sale publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale, şeful statului va participa la festivităţile organizate la Comandamentul Flotei din Constanţa, de la ora 9:55.

Joi, de Ziua Marinei Române, între orele 9:45 – 12:30, publicul de pe faleza din faţa Comandamentului Flotei va putea să admire exerciţiul naval demonstrativ “Forţele Navale Române 19”, la care vor participa şi nave şi aeronave militare din Italia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii, informează navy.ro.

La exercițiul demonstrativ va participa și distrugătorul american USS Porter, aflat în Marea Neagră, cu scopul consolidării ”stabilităţii regionale”.

Secvențele aeriene vor fi asigurate de aeronave ale forțelor navale și aeriene române, precum și de aeronave italiene Eurofighter Typhoon și un avion american de cercetare P8 Poseidon.

Garda de onoare, prezentă la Ziua Marinei Române 2019, este alcătuită din patru detașamente de militari din Forțele Navale Române și câte un detașament de militari din Italia, Ucraina și SUA, cu detașamentul Asociației „Tradiția Militară” încheind formația.

Toate evenimentele, organizate cu prilejul Zilei Marinei Române, sunt dedicate navei-școală „Mircea”, „Ambasadorul onorific în serviciul României”, care a împlinit, anul acesta, 80 de ani de când poartă cu onoare și cu cinste Tricolorul românesc pe mările și oceanele lumii. Pentru recunoașterea contribuției sale la promovarea imaginii țării noastre pe meridianele lumii, precum și pentru rolul său în păstrarea valorilor și tradițiilor marinărești, drapelul navei-școală „Mircea” va fi decorat cu „Ordinul Virtutea Maritimă cu însemn de pace în grad de Comandor”.

Anul trecut, cu același prilej, președintele Klaus Iohannis a afirmat, tot la Constanța, că Forţelor Navale Române le revine un rol deosebit în asigurarea suveranităţii României, dar şi o responsabilitate majoră în asigurarea securităţii Mării Negre.

Ziua Marinei Române a fost consacrată ca sărbătoare a marinarilor români la 15 august 1902, fiind strâns legată de sărbătoarea religioasă a Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. La acea dată, evenimentul a fost marcat în Portul Constanţa, la bordul Crucişătorului ”Elisabeta”, printr-un Te-Deum oficiat în prezenţa ministrului de război, Dimitrie A. Sturdza, urmat de serbarea marinărească propriu-zisă. De atunci, manifestările au crescut în amploare de la an la an. În anul 1912, manifestarea a fost pusă sub Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iar la 15 august 1936, în cadrul serbărilor a fost botezat primul submarin românesc, ”Delfinul”.

Continue Reading

NATO

Comandantul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est a fost înaintat în grad de președintele Klaus Iohannis

Published

on

Comandantul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE), general-maiorul Daniel Petrescu, a fost înaintat în gradul de general-locotenent, miercuri, prin decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis.

Daniel Petrescu este comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est din august 2017.

Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE) este o structură NATO, activată de către Consiliul Nord Atlantic (NAC) în urma deciziilor asumate la Summitul aliat din Țara Galilor (2014) și care se află sub comanda operațională (OPCOM) a Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). Ca urmare a deciziei NAC, HQ MND-SE se bucură de statutul unui comandament militar internațional NATO în conformitate cu Protocolul de la Paris și acordurile suplimentare între țările NATO și Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE).

Ceremonia de Activare a Comandamentului a avut loc la data de 1 decembrie 2015, urmată apoi de Ceremonia de declarare a Capabilităţii Iniţiale din iulie 2016. Din 22 martie 2018, Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est a atins nivelul de capabilitate deplină, potrivit căruia MND-SE poate asigura comandă și control pentru o operațiune NATO de tip Articol 5 – Apărare Colectivă, contribuind în acest fel la consolidarea Flancului Sud-Estic al Alianței și la securitatea teritoriului și populației statelor membre.

În cadrul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est îşi desfăşoară activitatea militari din 15 ţări contributoare: Albania, Bulgaria, Canada, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi România, ţară care şi-a asumat rolul de naţiune cadru.

Continue Reading

NATO

România, dispusă să găzduiască mai mulți militari SUA. Klaus Iohannis: Americanii ne-au rugat să creștem efectivele în Afganistan și am aprobat în CSAT o astfel de creștere

Published

on

Președintele Klaus Iohannis va discuta cu președintele SUA, Donald Trump, cu ocazia vizitei pe care o va efectua la Casa Albă la 20 august, chestiuni legate de înzestrarea Armatei României și cooperarea militară dintre cele două țări.

Într-o discuție informală cu jurnaliștii, Iohannis a susținut că România este dispusă să găzduiască mai multe efective militare americane.

De asemenea, vor exista discuții în legătură cu înzestrarea Armatei de la firme din SUA.

Vor fi discuții în legătură cu înzestrarea armatei. Sunt firme americane care au câștigat licitații și asta e foarte bine”, a spus șeful statului.

Klaus Iohannis a amintit de cooperarea militară foarte bună dintre cele două țări și a indicat că decizia recentă a CSAT de a crește numărul de militari în Afganistan a survenit la solicitarea părții americane.

Americanii ne-au rugat să creștem efectivele în Afganistan dacă avem posibilitatea. Suntem împreună în Afganistan. România a aprobat în CSAT o creștere a numărului de militari”, le-a spus președintele jurnaliștilor, punctând că unul dintre obiectivele sale a rămas acela ca România să arată că nu este doar un ”beneficiar de securitate”, ci și un ”furnizor de securitate”.

Acesta a spus că România are disponibilitatea să găzduiască mai multe efective militare în baze de pe teritoriul tării noastre, dând ca exemple implicarea SUA la nivelul brigăzii multinaționale de la Craiova sau în constituirea corpului de comandă terestră pe care aliații din NATO au acceptat ca România să-l găzduiască.

La 30 iulie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2020, hotărând asltfel o creștere de peste 25% a numărului forțelor românești participante la misiuni în străinătate pentru anul viitor: 2.376 de militari și civili din cadrul Armatei, 1.009 militari și polițiști din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În prezent, militarii americani aflați pe teritoriul României își desfășoară activitatea la facilitatea antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și la baza de la Câmpia Turzii. De asemenea, soldați americani fac parte și din Brigada multinațională a NATO de la Craiova.

În luna iunie, în timpul unei vizite a președintelui Poloniei la Washington, SUA au decis să suplimenteze numărul de efective militare americane în Polonia cu 1.000 de soldați.

Citiți și Klaus Iohannis, despre mizele unei noi întâlniri cu Donald Trump în Biroul Oval de la Casa Albă: ”Securitatea energetică ține de securitatea națională”

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, pe 19 şi 20 august, o vizită la Washington, la invitaţia omologului american, Donald Trump, a precizat Administraţia Prezidenţială săptămâna trecută după ce, anterior, Casa Albă a anunţat întrevederea celor doi preşedinţi pe data de 20 august.

Vizita de lucru a lui Klaus Iohannis la Casa Albă este cea de-a doua pe care șeful statului o efectuează la Washington în actualele mandate ale președinților Trump și Iohannis, după întâlnirea din 9 iunie 2017. Atunci, Klaus Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trumpîntrevederea marcând și 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending