Connect with us

U.E.

OCDE: 13% din populația Uniunii Europene este reprezentată de imigranți. Un stat membru conduce clasamentul țărilor OCDE. Câți imigranți sunt în România

Published

on

Luxemburg are cea mai mare populație de imigranți din cadrul țărilor membre OCDE, conform datelor coroborate de către organizație și citate de World Economic Forum.

OCDE a adunat datele emise de raportul „Indicators of Immigrant Integration” din 2015. Conform obiectivelor raportului, imigranții sunt definiți ca fiind acele persoane care nu sunt născute pe pe teritoriul țării în care imigrează. Această definiție permite realizarea comparațiilor între state, având în vedere că există o diferență la nivelul definiției interne în ceea ce privește națiunile.

Populația imigrantă luxembrugheză reprezintă 37.3% din totalul populației, dar dacă sunt incluși și rezidenții care sunt străini născuți pe pe teritoriul țării sau au un părinte care s-a născut într-o altă țară, mica națiune europeană este pe locul 2, după Israel.

imigranti-ocde

În Israel, 32.7% din totalul populației din 2013 era născută în afara granițelor statului, în vreme ce mai mult de 34.4% din populație avea cel puțin un părinte care nu avea origini israeliene. Topul primelor 3 state este completat de către Australia, unde 25.7% din populație s-a născut în afara țării.

Graficul mai scoate în evidență un aspect demn de luat în calcul, și anume că există anumite națiuni în cadrul cărora s-a constatat un nivel ridicat al numărului de imigranți, în comparație cu cifra rezidenților care au cel puțin un părinte care are o naționalitate diferită față de cea din interiorul granițelor statului în care s-a stabilit. Portugalia și Italia sunt date drept exemple la acest capitol. La polul opus, alte națiuni au un număr mult mai scăzut de populație imigrantă, acest lucru întâlnindu-se cu precădere în estul Europei: Republica Cehă, Poplonia și Slovenia.

De asemenea, raportul subliniază faptul că există diferențe majore la scară globală în ceea ce privește populația imigrantă. Japonia și Coreea de Sud au un număr extrem de redus de imigranți în comparație cu multe dintre statele europene.

Raportul pune accentul pe provocările pe care le întâlnesc imigranții în țările din întreaga lume, având în vedere că aceștia trebuie să se adapteze unei noi culturi. Printre obstacolele cu care se pot confrunta se numără încadrarea acestora într-un sistem educațional total diferit de al lor și învățarea unei limbi străine.

Potrivit Eurostat, în România 8.9% din populația țării este imigrantă (cetățenii din state din afara UE), reprezentând 13700 de persoane. Vecinii bulgari au un procent de 12% populație imigrantă (cetățeni din afara UE – aproximativ 65000 de persoane).

Țara noastră, nefiind membru OCDE, nu este inclusă în statisticile, analizele și previziunile organizației.

Teodora R. Ion

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Ambasadorii statelor membre UE la Minsk, mesaj de solidaritate cu opoziția din Belarus: ”Fiecare dintre noi va aduce o listă a deținuților politici la fiecare întâlnire cu oficialii” din această țară

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Ambasadorii statelor UE la Minsk, printre aceștia aflându-se și cel al României, ambasadorul Viorel Moșanu, au transmis un mesaj de solidaritate cu opoziția bielorusă și solicită eliberarea tuturor protestatarilor și liderilor politici care au fost arestați de autorități.

Reprezentanții diplomatici au făcut o poză de grup,  fiecare dintre aceștia purtând un ecuson cu mesajul ”prizonieri politici în Belarus”.

© Comisia Europeană în România/ Facebook

”Noi, șefii misiunilor statelor membre UE la Minsk, facem apel la autoritățile din Belarus să acționeze în conformitate cu obligațiile sale internaționale și să-i elibereze pe toți cei din Belarus care au fost închiși în ultimele luni din motive politice. Suntem alături de toți prizonierii politici din Belarus – câteva zeci de bărbați și femei – închiși pe nedrept pentru apărarea și promovarea libertăților fundamentale și a democrației”.

Aceștia au transmis că fiecare dintre ei va aduce ”o listă a deținuților politici din Belarus la fiecare întâlnire cu oficialii din Belarus”.

”Reiterăm că o rezolvare pașnică și durabilă a crizei actuale poate rezulta doar dintr-un dialog național incluziv, ținut cu respectarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale ale poporului din Belarus și cu respectarea deplină a cererii lor pentru un proces democratic”, a fost mesajul comun transmis de ambasadori, potrivit unui mesaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

De altfel, România este un stat membru activ în acest dosar.

Citiți și: 
Ministrul Bogdan Aurescu: Ambasadorul României la Minsk a vizitat-o alături de colegii săi din UE pe scriitoarea Svetlana Aleksievici, reprezentantă a opoziției

În urma unei reuniuni a Consiliului Permanent al Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Ministerul danez de Externe a anunțat că 17 state membre ale OSCE, între care și România, au constituit o misiune de experţi independenţi pentru investigarea încălcării drepturilor omului şi fraudelor electorale la scrutinul prezidenţial din Belarus.

Această misiune, care va investiga numeroasele relatări privind încălcări ale drepturilor omului înaintea, în timpul şi după alegerile din 9 august, urmează să publice un raport într-un termen de şase săptămâni, potrivit MAE danez.

Reprimarea violentă a amplelor proteste declanșate după alegerile prezidențiale din 9 august, în urma cărora Aleksandr Lukașenko a fost dat câștigător cu 80% dintre sufragii, a reprezentat obiectul unei rezoluții adoptate joi de Parlamentul European în care Aleksandr Lukașenko nu este recunoscut drept președinte al Belarusului.

În documentul mai sus amintit, Legislativul european consideră că alegerile de la începutul lunii august au avut loc cu ”încălcarea flagrantă a tuturor standardelor recunoscute la nivel internațional”, eurodeputații solicitând desfășurarea de noi alegeri pentru fotoliul prezidențial ”cât mai curând posibil sub o supraveghere internațională condusă de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), în prezența unor observatori internaționali, fiind garantat că alegerile se desfășoară în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional”.

În același timp, europarlamentarii au condamnat în termenii cei mai fermi, autoritățile din Belarus pentru reprimarea violentă a protestelor pașnice pentru justiție, libertate și democrație în urma alegerilor prezidențiale frauduloase din 9 august; solicită să se înceteze imediat violența, să fie eliberate imediat și necondiționat toate persoanele deținute din motive politice, înainte și după așa-numitele alegeri din 9 august, inclusiv persoanele deținute pentru participarea la protestele împotriva rezultatelor alegerilor sau împotriva violenței utilizate de autorități sau pentru că au susținut aceste proteste, precum și să se renunțe la toate acuzațiile împotriva acestor persoane”.

În semn de solidaritate și apreciere a curajului cu care au apărat principiile democratice, principalele trei grupuri politice din Parlamentul European, și anume PPE, S&D și Renew Europe, au nominalizat opoziția democratică din Belarus, reprezentată de Consiliul de Coordonare inițiat, printre altele, de candidata Svetlana Tihanovskaia, laureata premiului Nobel Svetlana Aleksievich sau activista politică Maryia Kalesnikava, la Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, acordat anual de Legislativul european.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este acordat de Parlamentul European în fiecare an. A fost înființat în 1988, pentru a onora persoanele sau organizațiile care fac eforturi pentru drepturile omului și libertățile fundamentale.

Acesta poartă numele fizicianului rus Andrei Dmitrievici Saharov (1921-1989), câştigător al Premiului Nobel pentru pace în 1975, care a constituit în 1970 un Comitet pentru apărarea drepturilor omului şi a victimelor proceselor politice, fiind considerat în URSS un disident subversiv.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, după ce PE a adoptat rezoluția privind penuria de medicamente: În urma amendamentelor propuse, criza medicamentelor va ocupa un loc important în viitoarea strategie farmaceutică

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Parlamentul European a adoptat a adoptat joi o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene și statelor membre să acționeze mai ferm și coordonat pentru a reduce la minim situațiile în care sănătatea oamenilor este pusă în pericol de lipsa medicamentelor.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a reușit, prin amendamentele pe care le-a propus, ca această problemă, a crizei medicamentelor, să ocupe un loc important în viitoarea strategie farmaceutică, strategia pe care Comisia Europeană o va lansa în noiembrie, anul acesta.

Potrivit unui mesaj postat de acesta pe pagina de Facebook, acesteia i se adaugă și faptul că ” exportul paralel, una dintre cauzele lipsei medicamentelor, va fi analizat și abordat în viitoarea strategie farmaceutică”.

În plus, datorită inițiativei acestuia, ”criza medicamentelor va fi definită uniform la nivelul UE, pornind de la definiția propusă de Agenția Europeană a Medicamentelor, în 2019” iar ” Comisia Europeană va trebui să abordeze problema lipsei de transparență a costurilor de cercetare pentru noile medicamente”, Executivul european primind solicitarea ”ca, de acum încolo, în statistica UE privind veniturile și condițiile de viață ale cetățenilor (EU-SILC) să fie raportate și date privind lipsa accesului la medicamente, pentru că până acum, nicio raportare la nivel UE nu a inclus și accesul la medicamente drept un criteriu legat de bunăstarea oamenilor”.

Parlamentul European a adoptat joi cu 663 de voturi pentru, 23 împotrivă și 10 abțineri o rezoluție prin care face apel la un răspuns articulat din partea Uniunii Europene la o problemă care s-a acutizat în contextul pandemiei de coronavirus, având un impact negativ direct asupra sănătății cetățenilor europeni și siguranței acestora.

Potrivit unui comunicat, Legislativul european salută noul program de sănătate la Uniunii Europene, EU4Health, și solicită Comisiei Europene să utilizeze viitoarea strategie farmaceutică pentru a se asigura că vor fi disponibile în Europa produse medicamentoase sigure, accesibile, examinând, în același timp, modalitățile de reluare a producției în Europa.

Această nevoie semnalată de Parlamentul European este cu atât mai urgentă cu cât 40% dintre medicamentele comercializate în Uniunea Europeană sunt produse în state care nu sunt membre UE, în vreme ce 60%-80% dintre ingredientele farmaceutice sunt produse în China sau India.

Rezoluția adoptată de Parlamentul European poate fi consultată AICI

Continue Reading

U.E.

Deceniul digital: Comisia Europeană invită statele membre să impulsioneze conectivitatea la rețelele de mare viteză și să elaboreze o abordare comună în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G

Published

on

©European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a publicat vineri o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării.

Această măsură se înscrie în cadrul agendei ”Deceniul digital” pentru a consolida suveranitatea Europei, evocată de președintele Comisiei Europene în cadrul discursului său privind Starea Uniunii.

Citiți și: 
Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Potrivit unui comunicat al Exectivului european remis CaleaEuropeană.ro, instalarea la timp a  a rețelelor 5G va oferi oportunități economice semnificative în anii următori, fiind un atu esențial pentru competitivitatea și sustenabilitatea europeană, precum și un catalizator major pentru viitoarele servicii digitale.

În paralel și în strânsă legătură cu această recomandare, Comisia a propus vineri un nou regulament privind Întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță, care vizează menținerea și promovarea rolului de lider al Europei în ceea ce privește tehnologia de supercalcul, astfel încât aceasta să stea la baza întregii strategii digitale și să asigure competitivitatea Uniunii la nivel mondial.

Astfel, Comisia Europeană invită statele membre să își unească eforturile în vederea elaborării, până la 30 martie 2021, a unei abordări comune, sub forma unui set de instrumente de bune practici pentru instalarea în timp util a rețelelor fixe și mobile de foarte mare capacitate, inclusiv a rețelelor 5G. Aceste măsuri ar trebui să vizeze:

  • să reducă costurile și să mărească viteza de instalare a rețelelor de foarte mare capacitate, în special prin eliminarea obstacolelor administrative inutile;
  • să asigure accesul în timp util la spectrul de frecvențe radio 5G și să încurajeze investițiile operatorilor în extinderea infrastructurii de rețea;
  • să asigure un nivel mai ridicat de coordonare transfrontalieră în ceea ce privește asignarea spectrului de frecvențe radio, pentru a sprijini serviciile 5G inovatoare, în special în sectorul industriei și al transporturilor.

Recomandarea lansată vineri stabilește, de asemenea, orientări privind cele mai bune practici pentru asigurarea accesului în timp util la spectrul de frecvențe radio pentru tehnologia 5G, precum și pentru garantarea unei coordonări mai bune a asignării spectrului de frecvențe radio pentru aplicațiile transfrontaliere 5G. Acest lucru este deosebit de important deoarece ar permite mobilitatea conectată și automatizată, precum și digitalizarea industriei și fabricile inteligente.

O mai bună coordonare transfrontalieră va contribui la asigurarea, până în 2025, a acoperirii neîntrerupte de către rețelele 5G a principalelor căi de transport ale Europei, în special a transportului rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare. Cu toate acestea, până la mijlocul lunii septembrie 2020, statele membre (și Regatul Unit) au asignat, în medie, doar 27,5 % din benzile 5G „pionier”.

Prin urmare, pentru a se asigura implementarea la timp a tehnologiei 5G, Comisia Europeană consideră că este esențial ca statele membre să evite sau să reducă la minimum întârzierile în acordarea accesului la spectrul de frecvențe radio.

Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se garanta securitatea și reziliența rețelelor 5G. Statele membre au colaborat cu Comisia și cu Agenția UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA) în vederea elaborării unui set de instrumente format din măsuri și planuri de atenuare a riscurilor, menite să abordeze în mod eficace riscurile majore legate de rețelele 5G. Un raport privind progresele înregistrate a fost publicat în luna iulie.

Instalarea rețelelor durabile pentru îmbunătățirea conectivității

Recomandarea se bazează, de asemenea, pe Directiva privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă. Aceasta promovează introducerea rețelelor de mare viteză prin reducerea costurilor de instalare prin măsuri armonizate care să asigure că furnizorii și operatorii de rețele pot folosi în comun infrastructura, își pot coordona lucrările de construcții civile și pot obține autorizațiile necesare pentru instalare. Recomandarea invită statele membre să împărtășească între ele și să convină asupra celor mai bune practici în temeiul acestei directive menite:

  • să sprijine proceduri mai simple și mai transparente de acordare a autorizațiilor pentru lucrările de construcții civile;
  • să îmbunătățească transparența cu privire la infrastructura fizică existentă pentru ca operatorii să poată avea acces mai ușor la toate informațiile relevante privind infrastructura disponibilă într-o anumită zonă și să faciliteze procedurile de acordare a autorizațiilor, prin intermediul unui punct de informare unic din cadrul administrației autorităților publice;
  • să extindă drepturile de acces ale operatorilor de rețea la infrastructura fizică existentă controlată de organismele din sectorul public (cum ar fi clădiri, instalații de iluminat stradal, infrastructura energetică și infrastructura pentru alte utilități), astfel încât aceștia să poată monta elementele necesare pentru instalarea rețelelor;
  • să îmbunătățească eficacitatea mecanismului de soluționare a litigiilor legate de accesul la infrastructură.

Conectivitatea îmbunătățită poate, de asemenea, să reducă la minimum impactul transmiterii de date asupra climei, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii.

Statele membre sunt încurajate să elaboreze criterii de evaluare a impactului asupra mediului al viitoarelor rețele și să le ofere operatorilor stimulente pentru instalarea de rețele durabile din punctul de vedere al mediului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending