Bulgaria a anunțat miercuri expulzarea a doi diplomați ruși care se ocupau încă din 2016, potrivit autorităților de la Sofia, cu strângerea de ”informații despre proiecte de modernizare a armatei bulgare”.

Potrivit MAE bulgar, citat de Radio Free Europe, aceștia au la dispoziție 72 de ore pentru a părăsi țara.

Cei doi diplomaţii ruşi erau ajutaţi de către doi bulgari care au acces la informaţii despre industria militară bulgară şi care, cu anumite ocazii, erau plătiţi pentru serviciile lor, potrivit Parchetului.

Într-o primă reacție a Rusiei, Ministerul rus de Externe a anunțat că ”regretă această decizie a Sofiei de a declara persona non grata colaboratori ai reprezentanţei comerciale a Rusiei în Bulgaria pe baza unor acuzaţii fără fundament”, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Bulgaria, stat membru NATO din 2004 şi UE din 2007, întreţine în mod tradiţional relaţii politice şi economice strânse cu Moscova, însă cazurile de spionaj implicând cetăţeni ruşi se multiplică în ultimii ani.

În octombrie 2019, un prim diplomat rus acuzat de spionaj a fost expulzat. În ianuarie 2020, un al doilea diplomat a fost trimis înapoi la Moscova, precum şi un alt angajat al Ambasadei Rusiei la Sofia.

Acest tip de scandaluri s-au înmulţit în Europa în ultimele luni pe fondul tensiunilor ruso-occidentale în creştere.

Rusia a anunţat la sfârşitul lunii august expulzarea a trei diplomaţi slovaci ca ”măsură de reciprocitate” după ce trei diplomaţi ruşi au fost trimişi acasă din Slovacia.

Cu câteva zile înainte, unui diplomat norvegian i s-a cerut să părăsească teritoriul rus, ca răspuns la expulzarea unui diplomat rus din Norvegia pe fondul unui scandal de spionaj.

Anterior, un diplomat austriac a fost declarat persona non-grata de către Rusia ca represalii la expulzarea unui diplomat rus la Viena pentru spionaj industrial.

Progresele împotriva corupției se pot înregistra chiar și în condițiile cele mai dificile, arată un nou raport elaborat de Banca Mondială, document care cuprinde cinci domenii tematice principale: achizițiile publice, infrastructura, întreprinderile de stat, autoritatea vamală și prestarea serviciilor, precum și teme transversale, cum sunt inițiativele privind guvernarea deschisă și GovTech, exemplificate prin studii de caz din întreaga lume.

Potrivit unui comunicat al Băncii Mondiale remis CaleaEuropeană.ro, documentul a fost elaborat ca un ghid de referință pentru personalul însărcinat cu elaborarea politicilor și pentru campionii în domeniul anticorupției, deoarece sunt necesare demersuri suplimentare pentru a intensifica aplicarea instrumentelor tradiționale.

În raportul intitulat ”Sporirea eficacității și transparenței guvernelor: Lupta împotriva corupției” Banca Mondială recomandă guvernelor să își ”structureze în mod clar măsurile, să pună în aplicare normele corespunzătoare, să soluționeze cazurile în care se constată încălcări și să remedieze problemele cât mai rapid cu putință, de o manieră transparentă” pentru a încuraja un nivel sporit de responsabilitate.

”Ca reacție la pandemia COVID-19, guvernele au cheltuit fonduri de urgență pe scară largă, uneori fără respectarea sistemelor obișnuite de control și echilibru. Chiar dacă este de înțeles necesitatea de a acționa fără întârziere, în absența unor mijloace de control adecvate, aceasta expune guvernele la o multitudine de riscuri privind corupția, care pot submina eficacitatea răspunsului la pandemie”, mai este semnalat în document.

În ceea ce privește situația României, BM susține în raport că, în pofida succeselor înregistrate de sistemul de integritate din țara noastră, trebuie rezolvate unele provocări precum folosirea terților, activele deținute peste hotare și faptul că declarațiile de avere se depun pe hârtie, potrivit Agerpres.

De altfel, raport privește priveşte sporirea eficienţei declaraţiilor de avere şi de interese.

În ceea ce privește dificultățile înregistrate în verificarea activelor deținute în străinătate, dar și a proprietăților imobiliare și conturilor bancare, Banca Mondială subliniază că ”entităţi administrative precum Agenţia Naţională de Integritate nu pot primi asistenţă din partea entităţilor similare din alte jurisdicţii şi nici nu pot furniza asistenţă. ANI nu poate furniza informaţii unei instituţii similare din străinătate despre conturile bancare pentru că inspectorii de integritate ai ANI pot accesa informaţii doar dacă se deschide un dosar concret de verificare pe numele unui oficial public din România”.

În același timp, o provocare importantă care împiedică creștea eficienței sistemul de declara a averilor este faptul că sistemul este unul bazat pe declarațiile pe hârtie, lucru care îngreunează ”dezvoltarea viitoare a sistemului de verificare”.

De asemenea, Banca Mondială subliniază că experienţa arată că România mai are multe de făcut în trecerea de la identificarea unei infracţiuni la punerea în aplicare a legii, în special când este vorba de oficiali aleşi. ”Uneori nici o decizie finală a tribunalului nu garantează punerea în aplicare a legii. De exemplu, Parlamentul României a refuzat, în repetate rânduri, să îşi sancţioneze proprii săi membri. Un sistem anti-corupţie cu adevărat eficient necesită sprijinul tuturor instituţiilor, în special ale celor care au puterea de a introduce schimbări semnificative”, concluzionează raportul Băncii Mondiale.

Grupul Băncii Mondiale, una dintre cele mai importante surse de finanțare și de cunoștințe pentru țările în curs de dezvoltare, adoptă măsuri rapide, extinse pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să își consolideze reacția în fața pandemiei. Sprijinim intervenții în domeniul sănătății publice, făcând eforturi pentru asigurarea necesarului de consumabile și echipamente esențiale și ajutând sectorul privat să își continue funcționarea și să mențină locurile de muncă. Vom mobiliza un ajutor financiar în valoare de până la 160 miliarde USD în decurs de 15 luni, pentru a ajuta peste 100 de țări să își protejeze populația săracă și vulnerabilă, să sprijine mediul de afaceri și să susțină relansarea economică. Aceasta include 50 miliarde USD reprezentând noi resurse IDA, prin granturi și împrumuturi acordate în condiții foarte favorabile.

Președintele american, Donald Trump, a refuzat miercuri să se angajeze la transferul pașnic al puterii în cazul înfrângerii la alegerile de la 3 noiembrie, atrăgându-și reacții de indignare din partea adversarului său democrat, Joe Biden, dar și din propriul partid, Partidul Republican, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Va trebui să vedem ce se întâmplă”, a declarat Donald Trump în cursul unei conferinţe de presă la Casa Albă.

Liderul de la Casa Albă a fost întrebat de un jurnalist dacă își asumă angajamentul să asigure un transfer fără violență al puterii indiferent de rezultatul alegerilor în care se confruntă cu democratul Joe Biden.

În prezent depăşit în sondaje, preşedintele republican se plânge regulat de condiţiile organizării scrutinului şi afirmă că votul prin corespondenţă este o sursă de potenţiale fraude. Această aserţiune nu este demonstrată, iar votul prin corespondenţă ar urma să fie mult mai utilizat în acest an din cauza pandemiei de COVID-19.

Donald Trump a părut miercuri să îndemne la anularea buletinelor trimise prin poștă. ”Să scăpăm de aceste buletine şi va fi foarte paşnic, nu va fi un transfer cu adevărat, va fi o continuare”, a precizat președintele american.

Reacția contracandidatului democrat la fotoliul prezidențial, Joe Biden, nu a întârziat să apară. ”În ce ţară trăim? Abia îmi vine să glumesc. Vreau să spun, în ce ţară ne aflăm? El spune lucrurile cele mai iraţionale, nu ştiu ce să zic”, a precizat Biden.

Senatorul republican Mitt Romney, care i se opune de multe ori preşedintelui, a reacţionat cu indignare la rândul său.

”Transferul paşnic al puterii este fundamental pentru democraţia noastră: fără asta, este Belarus. Orice sugestie a unui preşedinte că s-ar putea sustrage de la această garanţie constituţională este în acelaşi timp de neimaginat şi inacceptabilă”, a scris el pe Twitter.

Președintele american Donald Trump a avansat și în trecut ideea că nu va recunoaște rezultatul alegerilor, amenințare pe care a formulat-o și cu prilejul scrutinului electoral din 2016, în urma căruia acesta a ieșit câștigător în fața candidatei democrate Hillary Clinton.