Într-o perioadă marcată de provocări geopolitice fără precedent, Uniunea Europeană face un pas decisiv către consolidarea capacităților sale de apărare prin lansarea unui nou instrument financiar: SAFE – Security Action for Europe. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat această inițiativă miercuri, în cadrul unei dezbateri în Parlamentul European privind securitatea europeană și concluziile recente ale Consiliului European.

Șefa Comisiei Europene a participat alături de președintele Consiliului European, Antonio Costa, la o dezbatere cu eurodeputații, în care a subliniat necesitatea unui efort colectiv pentru a face față amenințărilor externe și a reiterat că Europa trebuie să treacă de la pași incrementali la acțiuni hotărâte.

“Aceasta este clipa pentru pace prin forță. Este momentul pentru o apărare comună”, a declarat ea în fața eurodeputaților.

La rândul său, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a evocat faptul că “Uniunea Europeană trăiește un moment definitoriu” și că resimte un “sentiment de urgență” privind acțiunile sale în condițiile tensiunilor geopolitice care au crescut în ultimele săptămâni.

Un moment critic pentru securitatea europeană

În discursul său adresat Parlamentului, von der Leyen a subliniat urgența consolidării apărării europene ca răspuns la schimbarea peisajului de securitate. Invocând deteriorarea climatului geopolitic, ea a avertizat că “Europa este chemată să se ocupe mai mult de propria sa apărare. Nu într-un viitor îndepărtat, ci deja astăzi”.

Ea a recunoscut că certitudinile din trecut privind securitatea și dependența de aliații externi au fost răsturnate. “După Războiul Rece, unii au crezut că Rusia ar putea fi integrată în arhitectura economică și de securitate a Europei, în timp ce alții au sperat că ne putem baza pe termen nelimitat pe protecția deplină a Americii. Dar nu făceam decât să avem un deficit de securitate”, a remarcat ea.

SAFE: Consolidarea industriei și a capacităților de apărare ale UE

Un element central al noii strategii europene este SAFE, un mecanism prin care statele membre vor avea acces la împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru a-și consolida capacitățile de apărare. Aceste fonduri vor fi direcționate către domenii strategice precum apărarea aeriană, dronele, securitatea cibernetică și alte capabilități esențiale. Scopul este de a crește producția europeană de echipamente militare și de a reduce dependența de furnizori externi.

“Aceste împrumuturi vor finanța achiziții de la producători europeni pentru a stimula industria noastră de apărare”, a explicat von der Leyen. Contractele vor fi multianuale, oferind predictibilitate companiilor din sector și sprijinind investițiile pe termen lung.

Un alt aspect esențial al SAFE este achiziția comună de echipamente militare. Președinta Comisiei a evidențiat succesul inițiativelor conduse de Cehia și Danemarca pentru furnizarea de arme și muniții Ucrainei, subliniind că “un stat a preluat conducerea, altele s-au alăturat pentru comenzi mai mari, iar industria a răspuns prin creșterea producției și reducerea costurilor. A fost rapid și eficient. Acesta este exact tipul de acțiune de care avem nevoie acum: viteză și amploare.”

O schimbare de paradigmă în cheltuielile pentru apărare

Ursula von der Leyen a recunoscut că Europa a trăit prea mult timp cu iluzia că securitatea sa este garantată, reducând cheltuielile pentru apărare la mai puțin de jumătate față de nivelul din timpul Războiului Rece. “Am crezut că ne bucurăm de un dividend al păcii. Dar, în realitate, ne aflam într-un deficit de securitate”, a afirmat ea.

Prin urmare, UE propune activarea clauzei de excepție bugetară națională, prevăzută în noile reguli fiscale, prin care investițiile în apărare vor fi exceptate de la calculul deficitului bugetar. Astfel, statele membre ar putea aloca până la 650 de miliarde de euro suplimentar pentru apărare în următorii patru ani, reprezentând o creștere de 1,5% din PIB.

“Avem nevoie de o creștere accelerată a investițiilor în apărare și avem nevoie de ea acum”, a punctat președinta Comisiei, subliniind că această măsură va transforma rapid și eficient bugetele de apărare ale statelor UE.

Fonduri de coeziune și investiții private în industria de apărare

În completarea SAFE, UE oferă și posibilitatea statelor membre de a redirecționa fonduri de coeziune către proiecte legate de apărare, inclusiv infrastructură, cercetare și dezvoltare. Această opțiune este voluntară și va fi supusă aprobării Parlamentului și Consiliului UE.

Mai mult, planul ReArm Europe include măsuri pentru mobilizarea investițiilor private prin intermediul Băncii Europene de Investiții și a viitoarei Uniuni a Economiilor și Investițiilor. “Noile fabrici și linii de producție vor crea locuri de muncă bine plătite chiar aici, în Europa”, a adăugat von der Leyen.

O Uniune Europeană mai puternică și mai unită

În încheiere, președinta Comisiei Europene a reiterat că momentul actual necesită o Europă mai unită și mai hotărâtă. “Dacă ne declanșăm puterea industrială, putem restabili descurajarea împotriva celor care ne amenință. Este timpul să construim o Uniune Europeană a Apărării care să asigure pacea pe continent prin unitate și forță”, a conchis von der Leyen.

Prin lansarea SAFE și a altor măsuri complementare, Uniunea Europeană arată că este pregătită să își asume un rol mai activ în garantarea securității proprii și a aliaților săi.

Discursul președintei Comisiei Europene vine la o săptămână după ce a prezentat planul “ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro pentru apărarea și securitatea europeană, un plan avizat joia trecută de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, întruniți la Bruxelles pentru un summit extraordinar consacrat apărării și înarmării.

Prima parte a Planului ReArm Europe vizează activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre.  A doua propunere vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.

Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe”. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360°” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.

Comisia Europeană intenționează să accelereze procesul de returnare a migranților aflați ilegal pe teritoriul Uniunii Europene, prin introducerea unei noi legislații care să eficientizeze sistemul de repatriere, relatează dpa, preluat de Agerpres. Inițiativa vine în contextul în care ratele actuale de returnare sunt extrem de scăzute, iar anumite persoane considerate periculoase reușesc să evite deportarea.

Conform comisarului pentru migrație Magnus Brunner, noul cadru legislativ va include măsuri care să oblige persoanele returnate să coopereze cu autoritățile, iar în cazul în care refuză, vor fi aplicate sancțiuni mai severe. În prezent, doar aproximativ 20% dintre cei care fac obiectul unei decizii de returnare părăsesc efectiv UE, o situație considerată inacceptabilă de oficialii europeni.

Noua strategie va viza și consolidarea măsurilor de securitate, în special pentru persoanele care prezintă riscuri infracționale. În acest sens, Comisia ia în considerare introducerea unor reglementări mai stricte privind reținerea migranților periculoși pentru a preveni dispariția acestora înainte de a fi deportați.

Propunerea oficială a Comisiei Europene privind reformarea sistemului de returnare a migranților urmează să fie prezentată pe 11 martie, conform agendei provizorii. Directiva UE privind returnarea, adoptată în 2008, stabilește standardele și procedurile pentru expulzarea cetățenilor din afara blocului comunitar care nu au un drept legal de ședere, însă autoritățile consideră că este necesară o actualizare a regulilor pentru a asigura o mai bună aplicare a deciziilor de repatriere.

Populiștii de extremă dreapta sunt semnificativ mai predispuși să distribuie informații false pe rețelele sociale decât politicienii din partidele mainstream sau de extremă stânga, potrivit unui studiu realizat în 26 de țări la nivel global, dintre care 17 state membre ale Uniunii Europene, precum Austria, Franța, Germania, Țările de Jos și Suedia, informează The Guardian.

„Populiștii radicali de dreapta folosesc dezinformarea ca instrument pentru a destabiliza democrațiile și pentru a obține avantaje politice,” a declarat Petter Törnberg, de la Universitatea din Amsterdam, coautor al studiului alături de Juliana Chueri, de la Universitatea Liberă din Amsterdam.

Cercetarea s-a bazat pe analiza tuturor postărilor publicate între 2017 și 2022 de fiecare parlamentar cu cont pe Twitter (acum X) din cele 26 de țări analizate, care includ, pe lângă cele 17 state UE menționate, și Regatul Unit, Statele Unite și Australia. În total, au fost examinate 32 de milioane de postări provenind de la 8.198 de parlamentari.

Aceste date au fost comparate cu baze internaționale de științe politice, care clasifică partidele în funcție de poziționarea lor pe axa stânga-dreapta și de gradul lor de populism. În plus, cercetătorii au utilizat servicii de verificare a faptelor și monitorizare a știrilor false pentru a construi o bază de date de 646.058 de linkuri, fiecare având un rating de veridicitate, pe care l-au comparat cu cele 18 milioane de linkuri distribuite de parlamentari.

Pe baza acestor analize, cercetătorii au calculat un „scor de veridicitate” pentru fiecare politician și partid. Concluzia a fost că populismul de extremă dreapta este „cel mai puternic factor determinant al tendinței de a răspândi dezinformare”, în timp ce partidele de centru-dreapta, centru-stânga și extrema stângă nu au fost asociate cu această practică.

Partidele populiste de extremă dreapta, precum Alternativa pentru Germania (AfD), Adunarea Națională (RN) din Franța și Partidul Libertății (PVV) din Țările de Jos, au câștigat teren în Europa în ultimii ani, ajungând chiar la guvernare în mai multe state.

Cercetătorii au mai remarcat că nu vor putea extinde acest set de date, deoarece X, deținut de miliardarul american Elon Musk, nu mai oferă acces la date, iar Musk și-a exprimat în mod deschis sprijinul pentru partidele de extremă dreapta.

Studiul a mai indicat că, deși dezinformarea este răspândită, majoritatea oamenilor nu consumă sau distribuie astfel de conținut. Fenomenul este însă puternic concentrat în anumite grupuri electorale.