Ministerul Afacerilor Externe a confirmat marți că Federaţia Rusă a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar din cadrul Ambasadei României în Federaţia Rusă, în reacţie la declararea persona non grata de către România, la 26 aprilie 2021, a lui Alexey Grishaev, adjunctul ataşatului militar din Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

MAE ra reamintit că decizia autorităţilor române a avut la bază activităţile şi acţiunile lui Alexey Grishaev, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.

Aceste elemente au fost comunicate părții ruse la 26 aprilie 2021, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federației Ruse la București, Valery Kuzmin.

Decizia MAE a venit ministrul de externe Bogdan Aurescu a declarat că orice ameninţare la adresa României este o ameninţare la adresa NATO, cu referire la o declarație recentă a ambasadorului rus la București, care spusese că țara noastră ar trebui să se îngrijoreze dacă ar fi implicată “într-un fel de aventură militară concepută de “capetele fierbinți” din sediul NATO”.

Pe de altă parte, într-un context european și euro-atlantic mai larg, decizia a urmat unor gesturi similare din ultima perioadă, când Polonia a expulzat trei diplomați ruși ca măsură de solidaritate cu SUA după ce Washington-ul a expulzat zece diplomați ai Federației Ruse ca măsuri de sancționare a implicării Moscovei în atacul cibernetic SolarWinds.

De asemenea, și Cehia a decis recent expulzarea a 18 diplomați ruși, existând bănuiala că membri ai serviciului de informații GRU au fost implicați în explozia de la un depozit de muniţii, eveniment petrecut în urmă cu șapte ani. În urma acestui gest, Praga a cerut solidaritate din partea țărilor UE și NATO.

Atât președintele Klaus Iohannis, cât și prim-ministrul Florin Cîțu au spus însă că speța expulzării diplomatului rus nu are legătură cu disputele diplomatice dintre aliații occidentali și Moscova, ci cu faptul că acţiunile lui Alexey Grishaev, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.

Preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au participat, marţi, în Poligonul Smârdan din judeţul Galaţi, la exerciţiul militar multinaţional “Justice Sword 21”, șeful statului afirmând că România, Polonia și celelalte state aliate de pe flancul estic al NATO se pregătesc pentru apărare.

Cei doi şefi de stat au participat la Ziua distinşilor vizitatori cu ocazia exerciţiului militar “Justice Sword 21”, desfăşurat la Poligonul Smârdan şi la care Polonia a venit cu forţele şi mijloacele tehnice desfăşurate în ţara noastră în cadrul Prezenţei Adaptate de pe Flancul Estic aliat, din structurile Brigăzii multinaţionale NATO de la Craiova. Participarea celor doi lideri la acest exercițiu militar a făcut parte din programul vizitei oficiale a președintelui Duda la București, atât în contextul parteneriatului strategic bilateral, cât și a găzduirii de către președintele Iohannis a Summitului formatului București 9, prima astfel de reuniune la care a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden.

“Astăzi, în exerciţiu, au fost forţe din România şi forţe din Polonia. Soldaţii polonezi sunt cei care au venit să facă parte din Brigada Multinaţională. Este extrem de important să aibă loc astfel de exerciţii pentru a verifica şi pentru a creşte gradul de interoperabilitate, adică să lucreze bine împreună, să se cunoască reciproc, să înveţe cum să se conecteze unii cu ceilalţi şi să fie capabili să execute împreună misiuni de luptă. Când vorbim despre misiuni de luptă, trebuie să fiu foarte clar aici, noi ne pregătim pentru misiuni de luptă de apărare. Este pentru noi, pe Flancul estic al NATO, extrem de important să avem forţe bine antrenate, bine pregătite pentru apărare. Noi ne pregătim pentru apărare pe Flancul estic”, a afirmat preşedintele Iohannis.

De altfel, la summitul B9, președinții celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO au denunțat acțiunile agresive ale Rusiei în vecinătatea Alianței Nord-Atlantice

Preşedintele Andrzej Duda şi-a exprimat speranţa că astfel de exerciţii vor fi organizate şi în Polonia.

“Astăzi în Poligonul de la Smârdan am urmărit exerciţii practice care demonstrează cum pot lucra împreună şi subliniez împreună soldaţii noştri pentru că la acest exerciţiu au participat şi soldaţi români şi soldaţi polonezi, polonezi din cadrul misiunii aliate care staţionează aici în România. (…) Mă bucură foarte mult că există această ocazie de exerciţii comune, de demonstraţii comune. Este foarte important şi pentru soldaţii noştri şi pentru soldaţii români că se pot vedea şi pot lucra împreună cu colegii lor. Este, de asemenea, o ocazie de a vedea şi tehnica militară de care dispun cele două armate, de a vedea că suntem foarte bine pregătiţi, suntem în curs de modernizare şi ne bucură acest proces de modernizare. Am vorbit şi cu domnul preşedinte şi ieri despre aceste activităţi care sunt în derulare. Vedem astfel că devenim tot mai compatibili cu aliaţii noştri, chiar şi cu SUA. Mă bucură foarte mult faptul că putem face aceste exerciţii împreună”, a spus și Andrzej Duda, conform Agerpres.

În toate fazele și etapele exercițiului Justice Sword 21 sunt implicați peste 2.000 de militari și sunt folosite aproximativ 500 de mijloace de luptă.

„Justice Sword 21” face parte din complexul de exerciții de mare amploare „Dacia 21” desfășurat de Armata României și este un exercițiu tactic întrunit cu trageri reale (LIVEX), executat de Brigada 282 Blindată „Unirea Principatelor”, în perioada 04-19.05.2021, pentru verificarea capacității de reacție și de luptă a marii unități, ca structură inclusă în pachetul unic de forțe pus la dispoziția NATO.

Primele elemente ale Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat a NATO, care urmează să participe la Exerciţiul Noble Jump 2021, sosesc, începând de marţi, în România, pe cale terestră, a informat Ministerul Apărării Naţionale (MApN) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit MApN, opt convoaie militare, constituite din aproximativ 190 de militari şi 120 de echipamente militare, au intrat în ţară prin punctul de trecere a frontierei de la Giurgiu.

Militarii şi echipamentele vor staţiona în Bucureşti până miercuri, urmând să îşi continue deplasarea către Centrul Naţional de Instruire Întrunită “Getica” din Cincu, judeţul Braşov.

MApN menţionează că pe 11, 12, 20 şi 21 mai, pe rutele de deplasare a convoaielor militare, traficul rutier poate fi îngreunat, astfel:

* 11 mai, între orele 13,00 şi 21,00, pe ruta Giurgiu – Bucureşti (E85);

* 12 mai, între orele 6,00 şi 20,00, pe ruta Bucureşti – Piteşti (A1) – Râmnicu Vâlcea (E81) – Valea Oltului – Cincu;

* 20 mai, între orele 10,00 şi 19,00, pe ruta Giurgiu – Bucureşti (E85);

* 21 mai, intervalul orar 06,00 – 20,00, ruta Bucureşti – Piteşti (A1) – Râmnicu Vâlcea (E81) – Valea Oltului – Cincu.

Noble Jump 2021 (NOJP21) este un exerciţiu multinaţional cu termen scurt de notificare, planificat şi condus de Comandamentul Forţelor Întrunite de la Napoli, care se desfăşoară în perioada 19 mai – 2 iunie, pe teritoriul României şi Bulgariei.

NOJP21 va testa capacitatea operaţională a elementelor Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat şi nivelul de implementare a Planului de Acţiune pentru Creşterea Capacităţii de Reacţie a Alianţei (Readiness Action Plan) în Bulgaria şi România.

Potrivit Alianței, exercițiul anual Noble Jump al NATO va avea loc sub umbrela Steadfast Defender 2021, în cadrul căruia vor fi desfășurate în România trupele Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat condusă de Turcia. Vor fi implicați aproximativ 4.000 de soldați din 12 țări.

Prin intermediul Defender Europe 21 și Steadfast Defender, România și propune să atingă capabilitatea operațională a Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, subiect discutat de oficialii Armatei României cu generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, aflat zilele acestea în România.