Connect with us

INTERNAȚIONAL

Papa Francisc cere comunității internaționale o implicare ”mai asiduă și mai eficientă” pentru pace în Orientul Mijlociu: Escaladarea tensiunilor între Iran şi SUA riscă să pună bazele unui conflict la scară mai largă

Published

on

©️ w2.vatican.va

Papa Francisc și-a exprimat joi îngrijorarea în legătură cu riscurile unui ”conflict la scară largă”, pe fondul creșterii tensiunilor între Iran și Statele Unite, și a solicitat o implicare mai mare a comunității internaționale pentru pace în Orientul Mjlociu, anunță AFP și DPA, citate de Agerpres.

Semnalele care vin din Orientul Mijlociu sunt ”extrem de îngrijorătoare”, a declarat papa Francisc în faţa ambasadorilor Sfântului Scaun, reuniţi la Vatican pentru ceremonia tradiţională a depunerii jurământului.

Escaladarea tensiunilor între Iran şi Statele Unite riscă să pună la grea încercare procesul de reconstrucţie a Irakului şi, de asemenea, să pună bazele unui conflict la scară mai largă, pe care cu toţii dorim să-l putem preveni”, a adăugat Suveranul Pontif.

Acesta și-a exprimat speranța ”unei implicări mai asidue și mai eficiente din partea comunității internaționale” în favoare păcii în regiune.

”Mă refer mai ales la mantia tăcerii care riscă să acopere războiul care a devastat Siria în acest deceniu”, a spus Papa Francisc în fața diplomaților din întreaga lume.

La final, Suveranul Pontif a lansat un apel către Europa pentru ca ”ea să nu piardă sentimentul solidarităţii care a caracterizat-o de secole, chiar şi în momentele cele mai dificile din istoria sa”.

Apelul Suveranului Pontif vine în contextul în care tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul săptămânii trecute, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat miercuri seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru duminică seara, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

Miniștrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene se vor reuni vineri la Bruxelles, la socilitarea șefului diplomației germane, Heiko Maas, pentru a discuta despre criza din Orientul Mijlociu, subiect care va fi abordat de cancelarul german Angela Merkel și în cadrul vizitei pe care aceasta o întreprinde sâmbătă la Moscova, unde se va întâlni cu președintele rus, Vladimir Putin.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a avut joi o convorbire telefonică cu președintele Iranului, Hassan Rouhani, în cadrul căreia înaltul oficial european i-a cerut liderului de la Teheran să evite ”acte ireversibile”, subliniind importanța acordului nuclear internațional, pe care l-a calificat ca fiind ”o importantă realizare după zece ani de intense negocieri” și ”un instrument important pentru stabilitatea regională”.

O discuție telefonică cu Hassan Rouhani a avut și premierul britanic Boris Johnson, acesta din urmă cerând ”încetarea ostilităților”, potrivit purtătorului de cuvânt al Downing Street.

Liderul conservator a exprimat, de asemenea, ”angajamentul continuu al Regatului Unit” faţă de acordul nuclear iranian şi ”dialogul permanent pentru a evita proliferarea nucleară şi a reduce tensiunile”, a adăugat el.

Acest acord care limitează activităţile nucleare iraniene reprezintă ”cele mai bune prevederi disponibile în prezent pentru a ne realiza obiectivul de a împiedica Iranul să obţină arma nucleară”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

SIPRI: China, al doilea producător de arme din lume, după SUA și în fața Rusiei

Published

on

© European Union, 2018

China este în prezent cel de-al doilea mare producător de arme din lume, situându-se în spatele Statelor Unite și în fața Rusiei, potrivit unui nou raport realizat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) și publicat la 27 ianuarie, relatează Agerpres. 

China a înregistrat progrese majore în producția sa de armament în ultimii cinci ani,  cei mai mari cinci exportatori de arme la nivel mondial fiind Statele Unite, Rusia, Franța, Germania și abia pe locul cinci China, în perioada 2014-2018.

La nivelul Organizației Națiunilor Unite, China este  membru permanent cu drept de veto al Consiliului de Securitate, alături de cu SUA, Marea Britanie, Franța și Rusia.

Potrivit SIPRI, China a investit considerabil în modernizarea industriei sale de arme începând cu anii 1960, și în special din 1999 încoace.

Unul dintre obiectivele principale ale Chinei este de a fi independentă în producerea de arme și tehnologii avansate pentru forțele sale armate.

Cu toate acestea, din cauza lipsei de transparență, valoarea reală a vânzărilor de arme chineze este necunoscută, fiind bazată pe estimări. Astfel, SIPRI a identificat patru companii chineze ca fiind lideri în industria armamentului din China în baza estimărilor la vânzările de arme între 2015 și 2017.

În 2017, dintre cele mai mari 20 de companii din Top 100 SIPRI, 11 aveau sediul în SUA, șase în Europa de Vest și trei în Rusia.

Dacă cele patru companii chineze producătoare de arme, menționate în studiu, ar fi incluse în Top 100 SIPRI, toate s-ar încadra printre primele 20, vânzările combinate de arme ridicându-se la o valoare totală de 54,1 miliarde de dolari. Din cele patru companii, trei ar fi clasate în top 10, a precizat SIPRI.

Companiile identificate sunbt Aviation Industry Corporation of China (AVIC), China North Industries Corporation (NORINCO), China Electronics Technology Group Corporation CETC) și China South Industries Group Corporation (CSGC).

Aceste companii sunt clasate în urma celor mai mari patru producători de arme din lume: Lockheed Martin, Boeing, Northrop Grumman și Raytheon – toate cu sediul în SUA.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

MAE, mesaj cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului: Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată

Published

on

Episodul dramatic al Holocaustului rămâne o lecție a istoriei naționale și universale care nu ar trebui uitată niciodată, în contextul internațional actual, marcat de creșterea intoleranței, xenofobiei și antisemitismului, a transmis Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Cu prilejul datei comemorative de 27 ianuarie, Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu memoriei celor peste șase milioane de victime care și-au pierdut viața în Holocaust.

”La 75 de ani de la eliberarea prizonierilor din lagărul de la Auschwitz-Birkenau, România își exprimă solidaritatea cu supraviețuitorii atrocităților din timpul celui de-al doilea Război Mondial. Ministerul Afacerilor Externe subliniază că promovarea și protejarea diversității, a drepturilor omului și libertăților fundamentale reprezintă condiția esențială pentru construirea și dezvoltarea oricărei societăți democratice.”, mai este precizat în sursa amintită mai sus.

Ministerul Afacerilor Externe a reafirmat cu această ocazie ”angajamentul României pentru consolidarea instrumentelor juridice și instituționale care previn și sancționează antisemitismul și orice forme de rasism, xenofobie, discriminare rasială și intoleranță.”

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În perioada martie 2016 – martie 2017, România a exercitat Președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în acest mandat fiind adoptată definiția de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA.

La nivel național, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ în materie, iar în 2019 a fost adoptată legea prin care se înființează Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA cer Irakului să protejeze unitățile diplomatice americane după un nou atac cu rachete asupra ambasadei din Bagdad

Published

on

© US Embassy Baghdad/Facebook

Statele Unite au cerut duminică Irakului să protejeze reprezentanța diplomatică americană după ce trei rachete au lovit în cursul serii ambasada americană la Bagdad, relatează AFP, preluat de Agerpres.

„Solicităm guvernului irakian să îşi îndeplinească obligaţiile de a ne proteja unităţile diplomatice”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA.

Cel puțin cinci rachete katyusha au aterizat în zona verde puternic fortificată din capitala Irakului, trei dintre acestea lovind direct ambasada SUA, a declarat luni prim-ministrul interimar, Adil Abdul-Mahdi, potrivit Deutsche Welle.

„Acest atac ostil asupra unei misiuni străine a fost repetat cu rachete căzute în complexul ambasadei SUA. În timp ce condamnăm acest act ilegal, am instruit forțele noastre de securitate să-i aresteze pe atacatori și să îi aducă în fața justiției “, a declarat Abdul-Mahdi într-un comunicat de presă, adăugând că acest tip de atac ar putea transforma Irakul într-o zonă de conflict, relatează sursa citată.

Până în prezent, oficialii nu au raportat victime sau daune materiale.

Nimeni nu a revendicat responsabilitatea pentru atac, care survine la două zile după ce mii de irakieni s-au adunat la Bagdad, cerând trupelor americane să părăsească țara, informează CNN

Parlamentul irakian a votat expulzarea trupelor străine din țară în urma atacului, dar administrația Trump a declarat că nu intenționează să scoată retragă trupele, luând măsuri doar pentru relocarea temporară a acestora. 

Prezența trupelor străine a început să fie un subiect tot mai fierbinte în țară după ce generalul iranian Qassem Soleimani a fost asasinat la începutul acestei luni într-un atac al unei drone americane din afara Aeroportului Internațional Bagdad.

Pe 31 decembrie 2019, ambasada SUA de la Bagdad a fost atacată de membri ai grupării paramilitare Kata’ib Hezbollah și susținătorii Forțelor de Mobilizare Populară (PMF), iar Iranul a fost învinuit pentru organizarea atacului.

Potrivit președintelui Donald Trump, uciderea generalului Qassem Soleimani a venit ca răspuns la atacul de la finele anului trecut.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending