Connect with us

ROMÂNIA

Klaus Iohannis salută declarația lui Donald Trump privind Orientul Mijlociu: România se coordonează permanent cu NATO, UE și SUA

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a avut joi, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, o reacție amănunțită pe evoluția situației de securitate din Orientul Mijlociu, în condițiile în care președintele american Donald Trump a solicitat o implicare mult mai mare a Alianței Nord-Atlantice în zonă, iar secretarul general al NATO și prim-ministrul Ludovic Orban au abordat acest subiect în cursul unei întrevederi oficiale ce s-a desfășurat, tot joi, la Bruxelles, șeful Guvernului asigurând că România va participa la o eventuală decizie NATO de implicare sporită în Orientul Mijlociu.

“În ultimele zile am asistat la agravarea situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu, care afectează în mod special stabilitatea din Irak şi din regiune. Amplificarea tensiunilor nu este în interesul regiuni şi nici al comunităţii internaţionale. Instituţiile de bază ale statului irakian trebuie să poată funcţiona în condiţii de stabilitate şi securitate pentru a putea fi identificate soluţii paşnice în beneficiul cetăţenilor. Aceste evoluţii recente au un impact la nivel internaţional şi sunt relevante pentru securitatea Europei şi a cetăţenilor noştri, nu doar pentru securitatea statelor direct implicate. Până în prezent, interesele României nu au fost în mod direct afectate, mă refer în primul rând la securitatea cetăţenilor români, inclusiv securitatea militarilor noştri aflaţi în Irak“, a spus Iohannis într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni. 


România se coordonează permanentă în cadrul NATO și UE și cu Statele Unite

Șeful statului a ținut să asigure că România se coordonează permanent, în cadrul NATO și UE, precum și la nivel bilateral cu partenerii săi strategici, în primul rând, sigur, cu Statele Unite ale Americii, în ceea ce privește obiectivele fundamentale de securitate, atât cele naționale, cât și cele ale comunității transatlantice. Iohannis a făcut aceste precizări după ce anterior, când se afla într-o vizită în Bavaria, șeful statului a ținut să sublinieze că, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, Parteneriatul Strategic cu SUA funcționează foarte bine, iar scutul de la Deveselu este o parte a sistemului defensiv NATO și funcționează optimal.

Președintele a reamintit că ”România a condamnat escaladarea tensiunilor” din Orientul Mijlociu, reafirmând că această escaladare a fost ”cauzată de atacul asupra Ambasadei Statelor Unite ale Americii de la Bagdad”.

”Ne-am exprimat poziția inclusiv în raport cu atacul cu rachete împotriva bazelor irakiene care găzduiesc forțe americane și personal al coaliției anti-Daesh”, a spus Iohannis, referindu-se la pozițiile publice exprimate de ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Klaus Iohannis salută reacția lui Donald Trump privind criza din Orientul Mijlociu

Reacțiile inițiale ale României au survenit înainte de reacția mult așteptată a președintelui SUA, Donald Trump. Donald Trump a declarat miercuri, la Casa Albă, în reacția sa mult așteptată la atacul iranian cu rachete din Irak, că niciun american nu a fost rănit în atacurile cu rachete aeriene efectuate de Iran asupra unor baze militare care adăpostesc trupe americane în Irak şi că daunele materiale au fost minime. Liderul de la Casa Albă a ripostat cu anunțul implementării unui nou regim de sancțiuni la adresa Iranului și a nominalizat Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China să iasă din acordul nuclear cu Teheranul, denunțat de Trump în 2018 și de Iran în în contextul evoluțiilor recente. Nu în ultimul rând, sub forma unui apel către lumea civilizată, liderul american a spus că va cere NATO să se implice “mult mai mult” în Orientul Mijlociu.

”În context, doresc să salut ultima declarație, cea de ieri, a Președintelui Statelor Unite ale Americii”, a spus președintele Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis face apel ca Uniunea Europeană să fie parte a soluțiilor

Având în vedere presiunea pe care președintele american a început să o exercite pentru ca aliații europeni să denunțe rămășițele acordului nuclear cu Iran, șeful statului a făcut un apel ca Uniunea Europeană să devină parte a soluției, mai ales în contextul reuniunii extraordinare a miniștrilor afacerilor externe din țările UE, care are loc vineri.

Prin convocarea unui consiliu extraordinar al miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene, mâine, la Bruxelles, Uniunea Europeană poate fi parte la găsirea soluțiilor de reducere al tensiunilor și calmare a situației”, a completat președintele.

Precizările președintelui vin în contextul în care președintele american a făcut apel la europeni să iasă din acordul nuclear încheiat cu Iranul în 2015, în vreme ce președintele Consiliului European Charles Michel a avut o convorbire telefonică cu președintele Iranului și i-a cerut lui Hassan Rouhani să evite ”acte ireversibile” și să respecte acordul nuclear.

”România va transmite valorile și mesajele ferme pe această linie, alături de disponibilitatea de a contribui la soluții comune constructive. De asemenea, se pot examina căi pentru ca NATO să se implice mai mult în regiune și în combaterea terorismului. Este, cu siguranță, nevoie de prevenire a unei spirale a instabilității. Cred că și noi, și aliații noștri, organizațiile internaționale relevante, dar și toate statele din regiune, trebuie să acționăm în favoarea acestui obiectiv. Calmul și reluarea dialogului pentru detensionarea situației, alături de respectarea angajamentelor internaționale asumate, sunt condiții esențiale pentru identificarea unor soluții pe termen lung”, a conchis șeful statului.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

MAE: Din 14 iulie, turiștii care intră în Grecia prin punctul de frontieră Kulata trebuie să prezinte un test COVID-19 negativ

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe a menționat într-un comunicat, remis Caleaeuropeana.ro, că  începând cu data de 14 iulie, ora 06.00, toți cetățenii străini care intră în Republica Elenă pe cale rutieră, prin punctul de trecere a frontierei Kulata-Promachonas, sunt obligați să prezinte un test molecular cu rezultat negativ privind infecția cu COVID-19, prelevat cu maximum 72 de ore înainte, altfel nu le va fi permisă intrarea pe teritoriul Republicii Elene.

De asemenea, MAE subliniază că obligativitatea completării formularului de localizare a pasagerilor (PLF/Passenger Locator Form) rămâne în vigoare, iar acesta trebuie completat cu minimum 24 de ore înainte de sosirea în Republica Elenă.
Cu referire la informațiile menționate în mass-media privind confirmarea unor noi cazuri de infectare cu COVID-19 printre turiștii străini aflați în Republica Elenă, MAE precizează că autoritățile elene au confirmat public un număr de 29 de cazuri noi de infectare în rândul cetățenilor care au venit din România și Bulgaria, fără a preciza, până la acest moment, numărul de cazuri în funcție de cetățenie.

Totodată, cu privire la cazul cetățeanului român testat pozitiv pentru COVID-19 în insula Thassos, MAE precizează că, la solicitarea Consulatului General al României la Salonic, autoritățile elene au retestat persoana în cauză, rezultatul celui de-al doilea test fiind negativ. Cetățeanul român urmează să revină în România în cel mai scurt timp. În acest sens, oficiul consular a întreprins demersurile necesare pentru notificarea autorităților elene cu privire la această situație.

Ministerul Afacerilor Externe continuă să urmărească îndeaproape evoluțiile cu privire la tranzitul cetățenilor români prin punctul de trecere al frontierei Kulata – Promachonas și continuă dialogul cu autoritățile elene pentru identificarea de soluții necesare reducerii timpului de așteptare și prevenirii unor noi aglomerații în perioada următoare. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe menționează că autoritățile elene competente pot modifica fără preaviz condițiile de intrare pe teritoriul național, în funcție de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea adresată cetățenilor români să completeze formularul electronic (Passenger Locator Form) disponibil la adresa https://travel.gov.gr, cu cel puțin 24 de ore anterior deplasării, și să obțină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră, în format digital sau tipărit. MAE reamintește că nerespectarea obligației de a completa acest formular este sancționată cu o amendă de 500 de euro, potrivit legislației elene în vigoare.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet https://www.mae.ro/node/51914, http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie

Continue Reading

ROMÂNIA

AFIR: 11.325 de tineri fermieri români vor beneficia de fonduri europene în valoare de 434 milioane de euro pentru dezvoltarea propriei ferme

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acordat finanțare nerambursabilă în valoare totală de 434 milioane euro pentru susținerea financiară a 11.325 de tineri fermieri care au optat pentru instalarea ca șefi de exploatație. Finanțarea a fost acordată prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), potrivit unui comunicat al instituției. 

Cu ajutorul fondurilor puse la dispoziție prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), tinerii fermieri care au fost selectați pentru finanțare (în funcție de criteriile de selecție și de condițiile de eligibilitate menționate public în Ghidul solicitantului) și-au pus în aplicare Planurile de Afaceri. Interesul foarte mare pentru acest tip de investiții, precum și nevoia de finanțare pentru zona de investiții, au făcut ca solicitarea de fonduri să depășească alocarea. Astfel, față de alocarea disponibilă de 476 de milioane de euro, solicitarea de fonduri din partea tinerilor fermieri a fost, până în prezent, de 591 milioane euro.

Printre tinerii fermieri care au primit finanțare pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole, se numără și Moldovan Andrei Ionuț din Sânnicolau Roman, județul Bihor, un fermier tânăr, îndrăzneț, de 24 de ani, care, așa cum se descrie chiar el, de când se știe a lucrat pământul, a avut grija de animale și gospodărie și a cultivat legume împreună cu familia. Părinții lui se ocupă de agricultură de peste 25 de ani. În septembrie 2015 a depus la AFIR cererea de finanțare pentru INSTALAREA TÂNĂRULUI FERMIER, solicitând sprijin pentru ferma proprie.

Obiectul de activitate al fermei este cultura legumelor în câmp și în spații protejate, iar obiectivul proiectului a fost în principal extinderea suprafețelor, atât de teren, cât și de spații protejate. Valoarea proiectului, 50.000 euro, a fost în totalitate finanțată prin submăsura 6.1 din PNDR 2020. Contractul a fost semnat în luna martie 2016 și finalizat în noiembrie 2018.

Până la momentul depunerii proiectului, solicitantul nu deținuse nici o exploatație agricolă. Exploatația înființată în 2015 avea o suprafață de 5,55 ha, teren arabil, din care 0,22 ha teren sub solarii. Ferma provine din comasarea a două exploatații, în urma încheierii de contracte de arendare pe o perioada de 11 ani.

Moldovan Andrei Ionuț își descrie astfel experiența în agricultură:

Sunt pasionat de agricultura deoarece te pune mereu în situații care te provoacă, uneori imprevizibile … fie că e din cauza vremi, a utilajelor sau a oamenilor cu care lucrezi. În fiecare sezon apar lucruri pe care trebuie să le rezolvi; dar mă și fascinează faptul că în fiecare an am ocazia să văd cum dintr-o sămânță de câțiva milimetri ajunge să crească o planta de câțiva metri, de la care în final culeg roade gustoase și sănătoase de care mă pot bucura eu și alți oameni pe mesele cărora ajunge. Apoi am hotărât să fac ceva mai mult pentru clienții mei și tot odată să mă adaptez la secolul 21, în care toate lucrurile se fac pe internet. Așa că, pe lângă metoda clasică de a vinde legume în piață, am început să livrez legume la domiciliu clienților mei care acum își comandă legume de la mine pe internet. Deși la început am fost sceptic că cineva va vrea să cumpere legume online, având în vedere câte piețe și supermarketuri sunt în oraș, am rămas surprins că după câteva zile după ce am început să mă promovez în mediul online, peste 10 mii de oameni din toată țara au fost foarte încântați de ideea aceasta și câteva sute chiar au comandat. Așa că, de 2 ani am început să mă dezvolt și mai frumos și să îmi deschid ochii la și mai multe oportunități în agricultură, pe care sper să le pot fructifica atât cu forțe proprii, dar mai ales cu sprijinul fondurilor europene.

Precizăm că AFIR va deschide în curând o nouă sesiune de primire de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă prin submăsura 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri, care va avea, pentru prima dată o alocare separată dedicată diasporei.

Continue Reading

POLITICĂ

Oficial: Ministrul de externe Bogdan Aurescu l-a numit pe Iulian Fota în funcția de director general al Institutului Diplomatic Român

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat astăzi, 10 iulie, la o întâlnire de lucru între fostul Director general al Institutului Diplomatic Român (IDR), Dan Petre, și noul Director general, Iulian Fota, care va prelua conducerea instituției începând cu această dată, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întâlnirii a fost realizat procesul de predare-primire a dosarelor curente privind activitatea și funcționarea IDR și au fost trecute în revistă prioritățile pentru următoarea perioadă, inclusiv necesitatea de reformare și implementare a unor elemente inovative în activitatea instituției.

Ministrul Bogdan Aurescu i-a mulțumit domnului Dan Petre pentru activitatea sa îndelungată la conducerea IDR și i-a urat succes în viitoarele sale angajamente profesionale.

Totodată, ministrul afacerilor externe a adresat urări de succes noului Director general și a accentuat importanța dezvoltării activității instituției, a programelor derulate de IDR, precum și necesitatea implementării de proiecte noi, inovative, care să răspundă în mod eficient nevoilor de formare și perfecționare profesională ale personalului MAE, în contextul internațional actual complex.

Printre elementele avute în vedere se vor urmări, de asemenea, realizarea și implementarea de programe și parteneriate cu instituții de prestigiu, organizarea de conferințe, seminarii, mese rotunde și workshop-uri  policy-oriented, dezvoltarea activității de cercetare și analiză pe teme de actualitate, atât pentru a sprijini activitatea Ministerului Afacerilor Externe, cât și pentru a fi accesibile publicului interesat. 

Citiți și Surse: Fostul consilier prezidențial Iulian Fota va fi numit director al Institutului Diplomatic Român

Conform Hotărârii de Guvern nr. 880 din 28 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea şi funcţionarea Institutului Diplomatic Român, Directorul general al IDR este numit prin ordin al ministrului afacerilor externe, care îndeplinește și funcția de Președinte al IDR.

Iulian Fota este doctor în științe politice, conferențiar universitar la Academia Națională de Informații, profesor asociat la Facultatea de sociologie și asistență socială a Universității din București. A fost consilier prezidenţial pentru securitate naţională și șef al Departamentului Securităţii Naţionale din cadrul Administrației Prezidențiale, director al Colegiului Național de Apărare, director al Colegiului Național de Informații și consilier în cadrul Departamentului pentru integrare euro-atlantică şi politica de apărare din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

De asemenea, Iulian Fota este membru al consiliului consultativ al think-tank-ului american CEPA (Center for European Policy Analysis) și membru în consiliul editorial al unor publicații internaționale și românești din domeniul studiilor de securitate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending