Connect with us

U.E.

Parlamentul britanic o obligă pe Theresa May să solicite prelungirea Brexitului printr-o propunere votată miercuri, în timp ce Guvernul se plânge că i se limitează capacitatea de negociere a unei soluții înainte de 12 aprilie

Published

on

@Pixabay License

Deputații britanici au votat ieri o propunere laburistă care o forțează pe Theresa May să solicite o prelungire a procesului privind Brexit, în încercarea de a evita un scenariu fără acord, informează BBC.

Propunerea a fost înaintată de deputata laburistă Yvette Cooper și a fost trecută de Parlament cu o majoritate extrem de strânsă, de 313 voturi pentru și 312 împotrivă. Din nou, Partidul Conservator al premierului Theresa May a fost cel care a condus opoziția și față de această opțiune.

Proiectul de lege va avea nevoie de aprobarea Camerei Lorzilor pentru a deveni lege, însă UE a impus condiții pentru acordarea unei prelungiri dincolo de termenul de 12 aprilie. Ieri, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a transmis guvernului britanic că prelungirea Brexitului va fi posibilă doar dacă acordul de retragere negociat de Theresa May va fi aprobat de parlamentul britanic.

Între timp, discuțiile începute miercuri de prim-ministrul Theresa May cu liderul opoziției, Jeremy Corbyn, pentru a pune capăt blocajului produs de Brexit, vor continua și astăzi în baza unui ,,program de lucru” convenit de cei doi, care și-au desemnat fiecare o echipă de negociatori.

Discuțiile de miercuri dintre cei doi lideri au fost descrise ca fiind ,,constructive”, ambele părți demonstrând  ,,flexibilitate” și ,,angajament de a pune capăt incertitudinii”, a declarat un purtător de cuvânt al prim-ministrului, citat de BBC.

De cealaltă parte, Jeremy Corbyn a declarat că întâlnirea a fost ,,utilă, dar neconcludentă”, adăugând că nu a observat ,,o schimbare atât de mare cum se așteptase” în poziția premierului, a scris acesta pe Twitter, adăugând că ,,vor avea mai multe discuții mâine”.

,,În cadrul întâlnirii mele cu Theresa May, am prezentat planul alternativ al Partidului Laburist și am înaintat opțiunea unui vot public pentru a împiedica scenariul unui no deal sau al al unui acord nefavorabil”, a transmis liderul opoziției.


 

Însă Corbyn a punctat faptul că dorește ca ,,guvernul să înțeleagă că Parlamentul nu sprijină acordul pe care l-a negociat și că trebuie să vină, chiar și în această etapă târzie, cu ceva care este acceptabil pentru Parlament și care se îndreaptă în direcția indicată de Partidul Laburist”, deoarece ,,o prăbușire în afara Uniunii Europene, fără un acord, este extrem, extrem de gravă și trebuie evitată”, a mai spus acesta.

Laburiștii propun o relație foarte apropiată cu UE, pentru care susțin un acord care să includă uniunea vamală cu aceasta, dar și accesul Regatului Unit la Piața Unică. Această direcție este total opusă celei susținute de Partidul Conservator, aflat la guvernare, de a pleca din UE în baza unui acord care să redea independența politică, economică și juridică a Marii Britanii sau chiar de a se retrage fără o înțelegere negociată, în ideea că pe parcurs ar putea negocia o relație viitoare cu UE în avantajul net al Regatului Unit. 

În orice caz, Theresa May dorește să convină asupra unui plan comun cu liderul laburist pe care deputații să-l voteze înainte de 10 aprilie pentru a-l prezenta la summitul de urgență privind Brexit, convocat de președintele Consiliului European, Donald Tusk ,după ce acordul de retragere a fost respins pentru a treia oară de parlamentul britanic.

Dacă atingerea unui acord cu Partidul Laburist va fi imposibilă, atunci planul următor ar fi să supună la vot în parlament o altă serie de opțiuni alternative la acordul de retragere deja negociat cu UE, guvernul promițând să respecte oricare idee care ar câștiga sprijinul majorității deputaților, a precizat liderul guvernului de la Londra. Însă, pentru ca asta să se întâmple, a spus May, laburiștii ,,ar trebui să fie de acord și cu acest lucru”.

În acest caz, o altă prelungire a articolului 50 ar fi necesară, însă Theresa May declara la începutul săptămânii că ar dori ca acest lucru să nu depășească data de 22 mai, pentru ca Marea Britanie să nu fie nevoită să participe la alegerile europene.

Proiectul de lege al lui Yvette Cooper, care a fost votat ieri, ar obliga-o pe Theresa May să solicite UE extinderea articolului 50 după 12 aprilie și ar acorda Parlamentului puterea de a decide durata acestei întârzieri în cazul în care chiar UE ar propune o prelungire mai îndelungată.

Reacționând la votul din Camera Comunelor, guvernul a declarat că proiectul de lege ar impune o ,,constrângere severă” asupra capacității sale de a negocia o prelungire a termenului de retragere și de a reflecta această nouă dată în registrele de stat din Regatul Unit înainte de 12 aprilie, data la care Marea Britanie ar fi obligată să părăsească UE cu sau fără acord.

Proiectul de lege va fi analizat astăzi de Camera Lorzilor, care va decide dacă îl va oficializa. Dar, chiar dacă propunerea lui Yvette Cooper ar fi transpusă în lege, deputații britanici ar trebui să țină cont de faptul că decizia finală asupra oricărui tip de prelungire a Brexitului va fi luată de UE27, iar liderii europeni au spus în repetate rânduri că o astfel de concesie ar trebui să fie foarte bine justificată și ar presupune oricum acceptarea acordului de retragere negociat timp de 18 luni. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, despre noul președinte PPE, Donald Tusk: ”Alegerea unui lider din Europa de est în fruntea PPE este o premieră, iar pentru noi, un lucru extraordinar”

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a participat la Congresul Partidului Popularilor Europeni din Zagreb, unde a votat noua echipă a ”celui mai mare și puternic partid din Europa, Partidul Popular European, parte a căruia este și PMP”, informează Eugen Tomac pe pagina oficială de Facebook.

Potrivit lui Eugen Tomac, ”alegerea unui lider din Europa de est în fruntea PPE este o premieră, iar pentru noi, un lucru extraordinar.”

”Președintele Tusk este un bun cunoscător al realităților est-europene, iar PPE sub conducerea sa va râmâne un promotor și sprijin real al statelor care vor să facă parte din familia europeană, atât în Balcani, cât și în Est”, a mai adăugat acesta în mesajul său.

Eugent Tomac consideră că Rezoluția adoptată la Zagreb cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a Parteneriatului Estic reiterează faptul că ușile Uniunii Europene rămân deschise inclusiv pentru Republica Moldova atunci când criteriile relevante de aderare vor fi îndeplinite.

În postarea sa, deputatul european a enumerat mai multe direcții prioritare ale PPE în următorii ani: ”Combaterea pierderilor de TVA (România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului de TVA – 35,5%), creșterea ratei de vaccinare, precum și combaterea schimbărilor climatice sunt”.

Partidul Popular European și-a ales joi, la Congresul său statutar de la Zagreb, noua conducere pentru următorii trei ani, din care face parte și eurodeputatul român Siegfried Mureșan. După ce miercuri, în prima zi a Congresului, popularii europeni l-au ales pe Donald Tusk în funcția de președinte, devenind primul est-european în această poziție, cea mai mare familie politică european și-a completat echipa de conducere joi prin alegerea celor zece vicepreședinți, a secretarului general și a trezorierului.

Conform procedurii, secretarul general a fost desemnat de noul președinte al PPE, Donald Tusk, fiind păstrat în această poziție Antonio Lopez Isturiz.

Au fost aleși zece vicepreședinți: Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria – 442 de voturi), David McAllister (CDU, Germania – 440 de voturi), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda – 430 de voturi), Johannes Hahn (OVP, Austria – 383 voturi), Esther de Lange (CDA, Olanda – 355 de voturi), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia – 354 de voturi), Siegfried Mureșan (PNL, România – 331 de voturi), Franck Proust (Republicanii, Franța – 298 de voturi), Paulo Rangel (PSD, Portugalia – 294 de voturi) și Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda – 278 de voturi).

Rezoluția adoptată la Zagreb cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a Parteneriatului Estic reiterează faptul că ușile Uniunii Europene rămân deschise inclusiv pentru Republica Moldova atunci când criteriile relevante de aderare vor fi îndeplinite.

Combaterea pierderilor de TVA (România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale deficitului de TVA – 35,5%), creșterea ratei de vaccinare, precum și combaterea schimbărilor climatice sunt, de asemenea, direcții prioritare ale PPE în următorii ani.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

După ce a fost supus unei intervenții chirurgicale, Jean-Claude Juncker, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, este așteptat să revină la birou săptămâna viitoare

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este așteptat să își reînceapă activitatea la birou, săptămâna viitoare, după ce acesta a fost supus unei intervenții chirurgicale, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Președintele Comisiei „s-a întors acasă de la spital”, a declarat purtătorul de cuvânt, Annika Breidthardt, în timpul ședinței de presă zilnice a Comisiei Europene. El „este acasă, se recuperează bine și îl așteptăm înapoi la birou săptămâna viitoare”, a adăugat ea.

Juncker a fost supus unei intervenții chirurgicale pe 11 noiembrie pentru a trata un anevrism, a spus Mina Andreeva, adăugând că starea de sănătate a președintelui executivului european se încadrează în parametrii normali, însă operația ”trebuie efectuată”.

Jean-Claude Juncker, al cărui mandat în fruntea Comisiei Europene a fost prelungit cu 30 de zile din cauza amânării formării și validării Comisiei conduse de Ursula von der Leyen, a mai fost operat și în vara acestui an, fiind supus unei intervenții chirurgicale de extirpare a vezicii biliare, motiv pentru care a absentat de la summitul G7 din Franța.

Președintele Comisiei Europene a participat luna această la ultimul său Consiliu European și s-a adresat, pentru ultima oară, plenului Parlamentului European, prezentând bilanțul celor cinci ani de mandat.

Veteran al istoriei europene, cu un record de 600 de reuniuni europene la care a participat, între care aproape 150 de Consilii Europene și peste 100 de sesiuni plenare ale Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a anunțat de multe ori, public, că se va retrage din viața politică după încheierea mandatului în fruntea Comisiei Europene.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a fost primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro.

Din 1 noiembrie 2014 este președintele Comisiei Europene, executiv pe care el însuși l-a intitulat ”Comisia ultimei șans”.

Continue Reading

EUROBAROMETRU

Eurostat: România a alocat în 2017 doar 14% din PIB pentru protecția socială, cel mai mic procent înregistrat de o țară mebmbră a Uniunii Europene

Published

on

În anul 2017, România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi totodată la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB înregistrată la nivelul Uniunii, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, în 2017 procentul din PIB alocat pentru protecţia socială a fost de peste 30% în Franţa (34%), Danemarca (32%) şi Finlanda (31%), informează Agerpres.

© Eurostat

Cea mai mare parte a prestațiilor de protecție socială în aproape toate statele membre s-au concentrat pe ponderea beneficiilor pentru bătrânețe și supraviețuitori, după cum umrează: Cea mai mare s-a înregistrat în Grecia (63%), Portugalia și Italia (ambele 58%), România și Cipru (ambele 56%), în timp ce a fost cea mai mică în Irlanda (34%), Germania. și Danemarca (39%) și Luxemburg (40%).

Beneficiile de sănătate / îngrijire medicală și de invaliditate au reprezentat 37% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017. Printre statele membre, ponderea acestor prestații a variat de la 23% în Cipru și 26% în Grecia la 45% în Irlanda, 44 % în Croația și Germania, 43% în Olanda și 42% în Estonia.

Beneficiile pentru familie și copii au reprezentat puțin sub 9% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017, ajutoarele pentru șomaj  4%, iar pentru locuințe și excluderea socială, de asemenea, 4%. Ponderea prestațiilor familiale în total a variat de la 4% în Olanda și 5% în Portugalia și Spania la peste 15% în Luxemburg și 13% în Polonia și Estonia.

Beneficiile pentru șomaj au variat între mai puțin de 1% în România și 1% în Regatul Unit până la 9% în Irlanda și 8% în Spania. Beneficiile pentru locuință și excludere socială au variat de la 1% sau mai puțin în Polonia, Portugalia și Estonia la 9% în Cipru și 7% în Danemarca, Olanda și Regatul Unit.

© Eurostat

Cheltuielile și încasările pentru protecția socială sunt calculate în conformitate cu ESSPROS (Sistemul European de Integrare Socială și Statistica Protecției). Cheltuielile includ prestațiile sociale, cheltuielile de administrare și alte cheltuieli aferente schemei de protecție socială. Prestațiile sociale sunt „brute”.

Mai multe detalii sunt disponibile în Manualul ESSPROS și ghidul utilizatorului, disponibil pe site-ul web Eurostat. Sunt date despre cheltuieli (brute) și încasări în termeni nominali, adică la prețuri curente și la cursurile de schimb curente. Datele sunt provizorii pentru mai multe state membre.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending