Connect with us

U.E.

Parlamentul britanic o obligă pe Theresa May să solicite prelungirea Brexitului printr-o propunere votată miercuri, în timp ce Guvernul se plânge că i se limitează capacitatea de negociere a unei soluții înainte de 12 aprilie

Published

on

@Pixabay License

Deputații britanici au votat ieri o propunere laburistă care o forțează pe Theresa May să solicite o prelungire a procesului privind Brexit, în încercarea de a evita un scenariu fără acord, informează BBC.

Propunerea a fost înaintată de deputata laburistă Yvette Cooper și a fost trecută de Parlament cu o majoritate extrem de strânsă, de 313 voturi pentru și 312 împotrivă. Din nou, Partidul Conservator al premierului Theresa May a fost cel care a condus opoziția și față de această opțiune.

Proiectul de lege va avea nevoie de aprobarea Camerei Lorzilor pentru a deveni lege, însă UE a impus condiții pentru acordarea unei prelungiri dincolo de termenul de 12 aprilie. Ieri, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a transmis guvernului britanic că prelungirea Brexitului va fi posibilă doar dacă acordul de retragere negociat de Theresa May va fi aprobat de parlamentul britanic.

Între timp, discuțiile începute miercuri de prim-ministrul Theresa May cu liderul opoziției, Jeremy Corbyn, pentru a pune capăt blocajului produs de Brexit, vor continua și astăzi în baza unui ,,program de lucru” convenit de cei doi, care și-au desemnat fiecare o echipă de negociatori.

Discuțiile de miercuri dintre cei doi lideri au fost descrise ca fiind ,,constructive”, ambele părți demonstrând  ,,flexibilitate” și ,,angajament de a pune capăt incertitudinii”, a declarat un purtător de cuvânt al prim-ministrului, citat de BBC.

De cealaltă parte, Jeremy Corbyn a declarat că întâlnirea a fost ,,utilă, dar neconcludentă”, adăugând că nu a observat ,,o schimbare atât de mare cum se așteptase” în poziția premierului, a scris acesta pe Twitter, adăugând că ,,vor avea mai multe discuții mâine”.

,,În cadrul întâlnirii mele cu Theresa May, am prezentat planul alternativ al Partidului Laburist și am înaintat opțiunea unui vot public pentru a împiedica scenariul unui no deal sau al al unui acord nefavorabil”, a transmis liderul opoziției.


 

Însă Corbyn a punctat faptul că dorește ca ,,guvernul să înțeleagă că Parlamentul nu sprijină acordul pe care l-a negociat și că trebuie să vină, chiar și în această etapă târzie, cu ceva care este acceptabil pentru Parlament și care se îndreaptă în direcția indicată de Partidul Laburist”, deoarece ,,o prăbușire în afara Uniunii Europene, fără un acord, este extrem, extrem de gravă și trebuie evitată”, a mai spus acesta.

Laburiștii propun o relație foarte apropiată cu UE, pentru care susțin un acord care să includă uniunea vamală cu aceasta, dar și accesul Regatului Unit la Piața Unică. Această direcție este total opusă celei susținute de Partidul Conservator, aflat la guvernare, de a pleca din UE în baza unui acord care să redea independența politică, economică și juridică a Marii Britanii sau chiar de a se retrage fără o înțelegere negociată, în ideea că pe parcurs ar putea negocia o relație viitoare cu UE în avantajul net al Regatului Unit. 

În orice caz, Theresa May dorește să convină asupra unui plan comun cu liderul laburist pe care deputații să-l voteze înainte de 10 aprilie pentru a-l prezenta la summitul de urgență privind Brexit, convocat de președintele Consiliului European, Donald Tusk ,după ce acordul de retragere a fost respins pentru a treia oară de parlamentul britanic.

Dacă atingerea unui acord cu Partidul Laburist va fi imposibilă, atunci planul următor ar fi să supună la vot în parlament o altă serie de opțiuni alternative la acordul de retragere deja negociat cu UE, guvernul promițând să respecte oricare idee care ar câștiga sprijinul majorității deputaților, a precizat liderul guvernului de la Londra. Însă, pentru ca asta să se întâmple, a spus May, laburiștii ,,ar trebui să fie de acord și cu acest lucru”.

În acest caz, o altă prelungire a articolului 50 ar fi necesară, însă Theresa May declara la începutul săptămânii că ar dori ca acest lucru să nu depășească data de 22 mai, pentru ca Marea Britanie să nu fie nevoită să participe la alegerile europene.

Proiectul de lege al lui Yvette Cooper, care a fost votat ieri, ar obliga-o pe Theresa May să solicite UE extinderea articolului 50 după 12 aprilie și ar acorda Parlamentului puterea de a decide durata acestei întârzieri în cazul în care chiar UE ar propune o prelungire mai îndelungată.

Reacționând la votul din Camera Comunelor, guvernul a declarat că proiectul de lege ar impune o ,,constrângere severă” asupra capacității sale de a negocia o prelungire a termenului de retragere și de a reflecta această nouă dată în registrele de stat din Regatul Unit înainte de 12 aprilie, data la care Marea Britanie ar fi obligată să părăsească UE cu sau fără acord.

Proiectul de lege va fi analizat astăzi de Camera Lorzilor, care va decide dacă îl va oficializa. Dar, chiar dacă propunerea lui Yvette Cooper ar fi transpusă în lege, deputații britanici ar trebui să țină cont de faptul că decizia finală asupra oricărui tip de prelungire a Brexitului va fi luată de UE27, iar liderii europeni au spus în repetate rânduri că o astfel de concesie ar trebui să fie foarte bine justificată și ar presupune oricum acceptarea acordului de retragere negociat timp de 18 luni. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, se oferă să îi dea lecții eurodeputatului Siegfried Mureșan despre funcționarea agențiilor europene, după atacul acestuia la adresa premierului României

Published

on

Ministrul Comunicațiile continuă seria discuțiilor în contradictoriu cu europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE) privind înființarea unor ”agenții europene”, care potritivt deputatului european ce se află la al doilea mandat în Parlamentul European și deține și funcța de vicepreședinte al grupului PPE, aceste agenții sunt ”deja existente”, cerând Guvernului să nu creeze ”confuzii penibile la nivel european.”

În ultima sa replică, ministrul Alexandru Petrescu, se oferă să îi explice eurdeputatului liberal Siegfried Mureșan modul de funcționare al acestor agenții europene: ”Domnul Siegfried Muresan insistă să expliciteze propria confuzie și eroare, ceea ce nu face gafa sa nici mai mică, nici pardonabilă. Mă ofer sa-i clarific domnului europarlamentar rolul și funcțiunile fiecărei agenții și organism european (existent sau aflat intr-un proces de constituire) și implicit complementaritatea lor în spațiul european digital. Mai mult, dacă vrea să ajute România în acest nou mandat de europarlamentar, așa cum nu a facut-o în precedentul, îi pot explica cum activitatea dumnealui poate să aibă și relevanță în interesul țării noastre, în domeniul digital.”

Toate aceste discuții au început după ce eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European, i-a cerut ieri, 19 iulie, premierului Viorica Dăncilă să clarifice gafa făcută săpătămâna aceasta în plenul de la Strasbourg când a afirmat că România dorește să găzduiască o agenție europeană care are deja un sediu prestabilit prin regulamentul de funcționare al acesteia. 

,,Prim-ministrul Dăncilă s-a trezit că vrea să aducă o instituție europeană pe teritoriul României, doar că s-a făcut de râs cerând marți, chiar în plenul Parlamentului European, ca țara noastră să găzduiască o agenție care are deja un sediu”, punctează eurodeputatul într-o postare pe Facebook. 

După această primă intervenția a eurdeputatului, a urmat și primul răspuns al Guvernului, de această dată din partea ministrului Alexandru Petrescu, prin care i-a transmis deputatului european că de fapt acesta se află într-o ”gravă eroare”, deoarece ,,Intervenția doamnei Prim-ministru în Parlamentul European nu a vizat agenția ENISA ( o agenție deja existentă, cu sediul la Atena) ci a abordat posibilitatea ca România să-și depună candidatura pentru Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, în contextul în care la nivel european se află în negocieri propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare”, explică oficialului de la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Citiți și: Ministrul comunicațiilor, Alexandru Petrescu, replică la acuzele eurodeputatului Siegfried Mureșan potrivit cărora premierul Dăncilă a arătat ,,incompetență guvernamentală” în plenul de la Strasbourg

Cu toate acestea, Siegfried Mureșan, eurodeputat PNL și vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European, a transmis din nou un mesaj premierului Viorica Dăncilă și Guvernului, după ce a primit un „răspuns neconvingător” din partea ministerului: ”Răspunsul neconvingător a venit de la ministrul Comunicațiilor care ne spune că doamna Dăncilă vorbea, de fapt, despre Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică. Or acest centru, a cărui bază legală nu este încă adoptată, ar urma să se ocupe îndeosebi de consiliere, educație, formare, inovare, adică mai mult de cercetare decât de acțiunea efectivă.”


În contextul în care Agenția pentru prevenirea, detectarea și răspunsul la atacurile cibernetice, adică ceea ce cerea ”doamna Dăncilă, este ENISA și e la Atena.”, clarifică Siegfried Mureșan.

Siegfried Mureșan îi cere premierului României  „să înțeleagă mai bine ceea ce cere pentru România sau să-i lase pe alții să vorbească. Altfel creăm confuzii penibile la nivel european.”

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premierul Viorica Dăncilă susține că va încerca să negocieze tot ce este posibil ca România să obțină un portofoliu important de comisar european

Published

on

© European Parliament

România trebuie să lupte pentru a obţine un portofoliu important de comisar european, menţionând că pentru ţara noastră energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult, a declarat Premierul Viorica Dăncilă sâmbătă la postul de televiziune Antena 3, relatează Agerpres.

De asemenea, premierul a spus că România nu a dus până la final mandatul de comisar pe politică regională şi că ar putea să solicite încă o dată acest portofoliu.

“Trebuie să subliniez că România, prin decizia preşedintelui Juncker, nu trebuia să mai vină cu un comisar interimar. Am şi primit scrisoare de la domnul Juncker, mi se sublinia că e perioadă scurtă şi nu trebuie să mai avem un comisar european. Nu am fost de acord cu acest lucru. I-am scris preşedintelui Juncker o scrisoare în care am arătat că, conform tratatului, fiecare stat membru trebuie să aibă un comisar chiar pentru o perioadă mai mică şi România nu poate să rămână nereprezentată, având în vedere că se iau decizii importante la Bruxelles. (…) Am trimis această scrisoare şi cu o propunere de comisar intermediar, am primit acceptul, l-am desemnat pe domnul Mircea Paşcu pentru a ocupa această poziţie de comisar intermediar, având în vedere experienţa pe care o are în Parlamentul European – a fost vicepreşedinte al PE. Am înţeles că nu-i va fi repartizat un portofoliu, eu cred că este important că avem un comisar care participă la colegiul comisarilor, unde se iau toate deciziile”, a afirmat Dăncilă.

Conferința președinților de comisii ale Parlamentului European (CCC) nu i-a audiat miercuri pe Ioan Mircea Pașcu și pe Kadri Simon, candidații propuși de România și de Estonia pentru a deveni comisari europeni interimari pe durata ultimelor luni de mandat ale Comisiei Europene ca urmare a demisiilor Corinei Crețu și lui Andrus Ansip, aleși eurodeputați.

Citiți și: Parlamentul European a amânat audierea lui Ioan Mircea Pașcu. România ar putea rămâne fără comisar european până în luna septembrie

Ea a mai spus că faptul că România nu şi-a dus până la capăt portofoliul de Politică regională ar putea reprezenta o oportunitate. “Eu aş transforma-o într-o oportunitate. Nu am dus până la final mandatul pe politici regionale, deci am putea să solicităm încă o dată acest portofoliul deosebit de important“, a adăugat Dăncilă.

Premierul a subliniat că România trebuie să lupte să obţină un portofoliu important: “Să nu repetăm greşeala pe care am făcut-o când am Preluat preşedinţia rotativă a Consiliului UE şi să spunem că nu avem încredere că putem obţine un portofoliu important. Cred că pentru România energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult. Şi dacă mă uit pe noua configuraţie a conducerii instituţiilor europene, nu prea văd din Europa Centrală şi de Est, ar fi normalitate măcar pentru Europa Centrală şi de Est să avem portofolii mult mai puternice. (…) Categoric voi încerca să negociez tot ce este posibil pentru România“, a mai declarat Dăncilă.

Întrebată dacă a discutat despre un nume de comisar european din partea României, Dăncilă a spus: “Nu am discutat despre un nume de comisar, am înţeles că există această dorinţă de a avea egalitate de şanse şi că ar fi de preferat dacă am merge cu un comisar femeie pentru a obţine un portofoliu mai important, dar urmărim îndeaproape şi să începem negocierile

Reamintim că Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului, iar Premierul elen Kyriakos Mitsotakis l-a desemnat joi pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru a fi noul comisar european din partea Greciei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: ”Altiero Spinelli Prize for Outreach” oferă 16 premii a câte 25.000 de euro fiecare pentru proiectele care au promovat valorile UE în rândul tinerilor

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România
Comisia Europeană prin programul ”Altiero Spinelli Prize for Outreach” oferă 16 premii a câte 25.000 de euro fiecare pentru proiectele care au promovat valorile UE în rândul tinerilor. Persoanele sau ONG-urile care au derulat campanii de comunicare, programe educaționale sau proiecte prin care au încurajat implicarea tinerilor în democrația europeană se pot în scrie.

”Premiul Altiero Spinelli pentru dezvoltare”/ ”Altiero Spinelli Prize for Outreach” recompensează lucrări remarcabile care sporesc înțelegerea cetățenilor privind Uniunea Europeană, contribuie la lărgirea proprietății proiectului european și la dezvoltarea unei identități europene. Primul premiu a fost acordat în 2017.

Comisia Europeană va lua în considerare proiecte de comunicare, campanii și acțiuni directe care pot include:

  1. Programe educative sau campanii despre UE.
  2. Campanii de informare și comunicare despre UE.
  3. Activități care sporesc motivația tinerilor de a participa la procesele democratice care modelează viitorul UE.
  4. Activități care sporesc atasamentul tinerilor față de valorile fundamentale ale UE.
  5. Acțiuni bazate pe activități care permit tinerilor să asiste la beneficiile UE.

În acest an vor fi acordate până la 16 premii în valoare de 25.000 EURO

Această ediție a ”Premiului Altiero Spinelli pentru Dezvoltare” se concentrează pe activități și lucrări care ajută tinerii europeni să se angajează în viața democratică și să înțeleagp valorile de la baza Uniunii Europene. Acestă ediție va recompensa și va oferi o vizibilitate europeană a lucrării sau activității care a informat tinerii europeni.

Ce trebuie să se regăsească în aceste proiecte pentru tineri: 

  1.  Motivația de a participa la procesele democratice care modelează viitorul UE.
  2. Angajamentul în susținerea valorilor fundamentale ale UE de demnitate umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților.
  3.  Conștientizarea critică a ceea ce reprezintă UE (istoria sa, valorile fondatoare, acțiunile și politicile sale, impactul acesteia, inclusiv realizările și valoarea adăugată), precum și costul non-Europei.
  4. Gândirea critică și rezistența față de dezinformarea și discursurile populismului antidemocratice din UE și despre UE

Regulile de participare pot fi consultate aici. Aplicațiile online se depun aici.

Termen-limită de înscriere 29 octombrie 2019.

Cine a fost ALTIERO SPINELLI

© European Parliament

Omul politic italian Altiero Spinelli se numără printre părinţii fondatori ai Uniunii Europene. A fost iniţiatorul unui proiect de tratat pentru instituirea unei uniuni europene federale, prezentat de Parlamentul European – aşa-numitul „plan Spinelli”. Acesta a fost adoptat de Parlament în 1984, cu o majoritate covârşitoare, şi a reprezentat o sursă importantă de inspiraţie pentru consolidarea tratatelor UE în anii ‘80 şi ‘90.

La vârsta de 17 ani, Spinelli s-a înscris în Partidul Comunist, acţiune care a condus la încarcerarea sa de către regimul fascist italian între 1927 şi 1943. La sfârşitul războiului, a întemeiat în Italia Mişcarea Federalistă.

A contribuit la unificarea Europei în calitate de consilier al unor personalităţi precum Alcide de Gasperi, Paul-Henri Spaak şi Jean Monnet. Jurist experimentat, a promovat cauza europeană inclusiv în mediul academic şi a înfiinţat Institutul pentru Afaceri Internaţionale din Roma. Ca membru al Comisiei Europene, a fost responsabil cu domeniul politicii interne, în perioada 1970-1976. Timp de trei ani a fost deputat din partea Partidului Comunist Italian, înainte de a fi ales membru al Parlamentului European, în 1979.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending