Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European ”condamnă în termenii cei mai fermi cu putință” recenta legislație anti-LGBTIQ și denunță dezmembrarea democrației și a statului de drept în Ungaria

Published

on

© European Union, 2018

Parlamentul European ”condamnă în termenii cei mai fermi cu putință” recenta legislație anti-LGBTIQ și denunță dezmembrarea democrației și a statului de drept în Ungaria.

Într-o rezoluție adoptată joi cu 459 voturi pentru, 147 împotrivă și 58 abțineri, eurodeputații descriu legislația maghiară ca încălcând în mod clar drepturile fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE, în tratate și în legislația UE privind piața internă.

Un alt atac la adresa democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale

Parlamentul subliniază într-un comunicat că acesta nu este un incident izolat, ci „mai degrabă constituie un alt exemplu intenționat și premeditat de dezmembrare treptată a drepturilor fundamentale în Ungaria”, unde fobia față de persoanele LGBTIQ sponsorizată de stat și campaniile de dezinformare au devenit instrumente de cenzură politică.

Aceste încălcări ale drepturilor omului fac parte dintr-o agendă politică mai amplă de combatere a democrației și a statului de drept, inclusiv a libertății mass-mediei, și ar trebui considerate o încălcare sistematică a valorilor UE.

Manifestările recente ale acestei probleme includ modificarea Constituției țării pentru a declara că ”mama este o femeie, iar tatăl un bărbat”, precum și interzicerea de facto a recunoașterii juridice a genului pentru persoanele transgen și intersexuale.

În acest context, eurodeputații își afirmă angajamentul ferm de a apăra drepturile copiilor, declarând că toleranța, acceptarea și diversitatea ar trebui să servească drept principii directoare pentru a asigura respectarea intereselor copilului.

Sunt necesare acțiuni urgente

Eurodeputații solicită Comisiei să inițieze o procedură accelerată de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și să utilizeze toate instrumentele din cadrul Curții de Justiție, cum ar fi măsurile provizorii și penalitățile pentru neconformitate, dacă este necesar.

Aceștia solicită, de asemenea, statelor membre să sesizeze CJUE în cazul în care Comisia nu acționează și să lanseze o cerere interstatală la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În plus, Parlamentul atrage atenția asupra unei serii de probleme din Ungaria, unde Regulamentul privind statul de drept ar trebui să fie declanșat imediat pentru a proteja bugetul UE și își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că este posibil ca planul de redresare și reziliență al Ungariei să nu fie conform cu dreptul UE.

PE solicită, de asemenea, Consiliului și Comisiei să deblocheze Directiva privind combaterea discriminării și să dea curs inițiativei Parlamentului privind instituirea unui mecanism permanent al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale.

Alarmat de faptul că legislația maghiară seamănă cu ”legea privind propaganda LGBT” din 2013 din Rusia, eurodeputații solicită Comisiei să investigheze în profunzime finanțarea campaniilor anti-LGBTIQ în Europa.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avetizat Ungaria că va folosi toate instrumentele legale pentru a o determina să renunțe la legea anti-LGBTQ, pe care a calificat-o ca fiind ”rușinoasă” și ”profund contrară” principiilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Guvernul de la Budapesta trebuie să răspundă unei scrisoari înaintată de instituția europeană, prin care aceasta își exprimă îngrijorarea față de legea care prevede că ”pornografia şi conţinuturile ce reprezintă sexualitatea sau promovează devierea de la identitatea de gen, schimbarea de sex şi homosexualitatea nu trebuie să fie accesibile celor cu vârste sub 18 ani”, act normativ considerat la Bruxelles drept ”discriminator” şi contrar valorilor europene.

Legea anti-LGBT adoptată de Parlamentul de la Budapesta a provocat tensiuni la summitul Consiliului European, desfășurat în perioada 24-25 iunie.

Premierul luxemburghez, Xavier Bettel, căsătorit cu un bărbat, şi-a împărtăşit experienţa personală interpelându-l pe omologul său ungar. Acesta a reamintit despre o cină petrecută cu soţul său şi cu premierul ungar la Budapesta în urmă cu mai mulţi ani, exprimându-şi regretul să constate că ”nu mai este acelaşi Viktor Orban”.

De altfel, 17 lideri europeni au semnat înaintea reuniunii o scrisoare comună adresată şefilor instituţiilor europene şi secretarului general al ONU, Antonio Guterres (invitat la summitul european), în care insistau asupra necesităţii respectării valorilor europene, cu referire la drepturile persoanelor LGBT.

În urma acestor tensiuni, președintele francez, Emmanuel Macron, a susținut ă trebuie dusă o ”bătălie culturală” împotriva unor state membre ale UE din Est, precum Ungaria sau Polonia, unde au fost adoptate legi anti-LGBT.

Premierul ungar Viktor Orban a respins criticile conform cărora noua lege ar afecta drepturile persoanelor LGBT. ”Legea nu priveşte homosexualii, ea priveşte modul în care părinţii doresc să facă educaţia sexuală a copiilor lor”, a explicat șeful Guvernului de la Budapesta. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dacian Cioloș

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, propune crearea unui nou portofoliu la nivel european, acela de președinte al Uniunii Europene, ales de cetățenii europeni pe liste electorale transnaționale.

”Avem foarte mulți președinți: al Comisiei, al Parlamentului, al Consiliului European. Propunerea noastră este aceea de a avea un președinte al Uniunii Europene, ar putea fi cel la Comisiei Europene sau al Consiliului European sau comasarea acestor două poziții. Ce este important este să oferim cetățenilor să aibă un cuvânt de spus în alegerea acestui președinte. Dacă vom avea un președinte ales al Uniunii Europene, acest președinte va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE”, a explicat Dacian Cioloș la evenimentul de deschidere a Future of Europe Youth Summit (FEYS), un eveniment oficial pregătit de tineri pentru tineri în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

Președintele Consiliului European, numit de șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre UE pentru un mandat de 2 ani și jumătate cu posibilitate de reînnoire, conduce lucrările prin care Consiliul European stabileşte direcţia şi priorităţile politice generale ale UE, în cooperare cu Comisia Europeană, promovează coeziunea şi consensul în cadrul Consiliului European și reprezintă UE pe plan extern, în chestiuni legate de securitate şi afaceri externe.

De cealaltă parte, președintele Comisiei Europene, desemnat de asemenea de liderii UE, furnizează orientări politice Comisiei, convoacă şi prezidează colegiul comisarilor europeni, conduce activităţile Comisiei de punere în aplicare a politicilor UE, participă la reuniunile G7, contribuie la dezbaterile majore din Parlamentul European şi la cele dintre guvernele statelor membre, în cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Ideea introducerii listelor electorale transnaționale, propunere mai veche care a căpătat avânt după sprijinul arătat de președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost respinsă în luna februarie a anului 2018 de Parlamentul European, dar a fost reluată de Dacian Cioloș în contextul negocierilor referitoare la pachetul de nume pentru funcțiile instituțiilor europene, din 2019.

Ursula von der Leyen, pe atunci candidat nominalizat de liderii UE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, și-a arătat sprijinul pentru introducerea acestor liste.

Conferința privind viitorul Europei, ale cărei concluzii urmează să fie prezentate în primăvara anului 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, oferă acest prilej de revizuire a aspectelor legate de modul în care funcționează Uniunea Europeană, inclusiv cel legat de nevoia de unanimitate la nivelul statelor membre pentru adoptarea unor decizii privind politică externă, de exemplu.

În intervenția sa la evenimentul mai sus amintit, Dacian Cioloș a subliniant nevoie de a face tranziția ”de la vetocrație la democrație.”

”Știți că multe decizii la nivel european sunt blocate pentru că aceste decizii trebuie adoptate prin unanimitate. Toate statele membre trebuie să fie de acord, ceea ce înseamnă că un singur stat membru poate bloca orice decizie, din diferite considerente. Când vorbim de politică externă sau de aplicarea sancțiunilor, de exemplu, împotriva Belarusului sau a unor state care nu respectă drepturile omului, acest mecanism devine o problemă. Acesta este motivul pentru care dorim să propunem o amendare a tratatului astfel încât să renunțăm la această unanimitate pentru unele decizii importante. Ideea este aceea de a permite o evoluție privind calitatea procesului decizional la nivel european pentru a fi capabili să luăm rapid decizii”, a explicat Cioloș, într-o aluzie la diferitele situații în care Ungaria a apelat la dreptul său de veto. 

Consiliul trebuie să voteze în unanimitate într-o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile. De exemplu:

  • politica externă și de securitate comună (cu excepția anumitor cazuri clar definite care necesită majoritate calificată, de exemplu numirea unui reprezentant special);
  • cetățenie (acordarea unor drepturi noi cetățenilor UE);
  • aderarea la UE;
  • armonizarea legislației naționale privind impozitarea indirectă;
  • finanțele UE (resursele proprii, cadrul financiar multianual);
  • anumite dispoziții din domeniul justiției și afacerilor interne (procurorul european, dreptul familiei, cooperarea polițienească operațională etc.);
  • armonizarea legislației naționale din domeniul securității sociale și protecției sociale.

În plus, votul în unanimitate este necesar pentru a permite Consiliului să se îndepărteze de la propunerea Comisiei atunci când Comisia nu poate fi de acord cu modificările aduse la propunerea sa. Această regulă nu se aplică actelor care trebuie să fie adoptate de Consiliu la recomandarea Comisiei, de exemplu actele din domeniul coordonării economice. În cazul votului în unanimitate, abținerea nu împiedică luarea unei decizii.

Ungaria a apelat în ultimele luni la dreptul său de veto pentru a bloca acțiune ale UE privind politica externă. În 2020, aceasta a îndemnat Uniunea Europeană să ridice sancțiunile impuse asupra Belarusului, unde, în luna mai, regimul lui Lukașenko a avut o nouă manifestare contrară valorilor democratice prin deturnarea unui avion de pasageri, care plecase de la Atena și se îndrepta spre Vilnius, pentru a-l aresta pe jurnalistul disident Roman Protasevici și pe iubita acestuia, Sofia Sapega, aflați la bordul aeronavei.

Tot anul trecut, în toamnă, premierul Executivului de la Budapesta a îndemnat UE să anuleze sancţiunile impuse Rusiei, făcând presiuni pentru o reluare a comerţului cu Moscova.

În egală măsură, Viktor Orban a blocat la 16 aprilie 2021 o declarație a Uniunii Europene cu privire la atacurile Chinei la adresa protestatarilor pro-democrație din Hong Kong, menită să arate sprijinul european față de demersul Regatului Unit și al Statelor Unite în susţinerea drepturilor omului în Hong Kong. Mai recent, Budapesta a refuzat de asemenea să sprijine o declaraţie care făcea apel la un armistiţiu între Israel şi palestinieni.

Să nu uităm că Budapesta și Varșovia au amenințat anul trecut că vor bloca adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și fondului de redresare ca urmare a noilor prevederi potrivit cărora fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statutul de drept. 

Este lesne de înțeles de ce aceste două state au adoptat o poziție comună cu privire la acest aspect, acestea fiind singurele țăriîmpotriva cărora a fost activat Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

Continue Reading

S&D

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

Published

on

© pes.eu

A sosit momentul să acordăm o atenție egală atât aspectelor sociale, cât și celor macroeconomice în cadrul Semestrului European, au precizat vineri miniștrii pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul Partidului Socialiștilor Europeni.

Aceștia s-au întâlnit cu comisarul european Nicolas Schmit pentru a discuta despre propunerea privind procedura referitoare la dezechilibrele sociale, o nouă politică a UE prezentată de guvernele belgian și spaniol. Ministrul belgian al Economiei și Muncii, Pierre Yves Dermagne, a expus proiectele de propuneri în cadrul reuniunii, se arată într-un comunicat al PES. 

Funcționând în paralel cu procedura privind dezechilibrele macroeconomice, procedura privind dezechilibrele sociale va identifica, preveni și aborda provocările sociale.

Bazându-se pe indicatorii sociali existenți, aceasta va reorienta politica UE către bunăstarea cetățenilor – o cerință socialistă esențială – și va contribui la asigurarea faptului că preocupările sociale nu mai sunt neglijate în cadrul Semestrului European.

”În întreaga Europă există provocări sociale persistente care trebuie abordate. Dar, de prea mult timp, acestea au fost lăsate deoparte. În schimb, Semestrul European este puternic orientat către indicatorii macroeconomici. O procedură privind dezechilibrele sociale poate aduce un oarecare echilibru în Semestrul European. Alături de macroeconomie, este timpul să recunoaștem că bunăstarea este și ea un indicator vital pentru politicile de succes. Aceasta ar putea fi o modalitate bună pentru implementarea angajamentelor asumate la Porto și în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Propunerea comună belgiano-spaniolă este foarte promițătoare și o studiem cu atenție în cadrul familiei PES. A fost un obiectiv de lungă durată al familiei noastre politice de a plasa afacerile sociale în centrul dezbaterii europene. Este ceea ce am făcut la Porto și, acum, așteptăm cu nerăbdare să discutăm această propunere în Consiliu”, a transmis Rolf Schmachtenberg, secretarul de stat în cadrul ministerului federal al Muncii și Afacerilor Sociale din Germania.

După proclamarea Pilonului european al drepturilor sociale în 2017, în cadrul summitului de la Göteborg, găzduit de prim-ministrul suedez Stefan Löfven, anul 2021 a fost marcat de progrese semnificative în vederea transformării acestui pilon într-o realitate pentru cetățenii UE.

Comisarul european Nicolas Schmit a dezvăluit în martie Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Acesta a fost urmat de Summitul social de la Porto, găzduit în luna mai de președinția portugheză, în cadrul căruia șefii de stat și de guvern și-au luat angajamente în materie de politică socială pentru următorul deceniu.

PSE se angajează să implementeze pe deplin Pilonul european al drepturilor sociale și să asigure că politica socială este o prioritate în cadrul procesului de elaborare a politicilor UE.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

Published

on

© European Parliament - Instagram

Conferința privind viitorul Europei pune oamenii în centrul discuției despre evoluția UE în fața provocărilor viitoare. Forumurile cetățenilor joacă un rol important: acestea vor discuta ideile venite de la diverse evenimente ce au avut loc în întreaga UE și propunerile înscrise pe platforma Conferinței. Totodată forumurile vor face recomandări care vor fi discutate cu instituțiile UE și cu celelalte părți interesate.

Aproximativ 200 de europeni vor veni cu idei și recomandări care vor fi luate în considerare în cadrul ședințelor plenare ale Conferinței și, în cele din urmă, în raportul final. Aceștia vor avea ca teme de dezbatere o economie mai puternică, justiția socială, locurile de muncă, dar și educația, tineret, cultură, sport și tranziție digitală, potrivit comunicatului oficial.

Cetățenii au fost aleși în mod aleatoriu de către contractori specializați în numele instituțiilor UE, folosind metodologii care să asigure că aceștia sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, sexul, vârsta, mediul socio-economic și nivelul de educație. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani reprezintă o treime din fiecare panel. Aceștia vor veni cu idei și recomandări care vor contribui la deliberările generale ale conferinței, în special la ședințele plenare ale conferinței și, în cele din urmă, la raportul privind rezultatul final al acesteia.

Panourile cetățenilor europeni reprezintă un element central al conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliu și Comisie. Temele de discuție pentru fiecare dintre aceste grupuri sunt următoarele:

(1) O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală: 17-19 septembrie.

(2) Democrație europeană/valori și drepturi, statul de drept, securitate: 24-26 septembrie.

(3) Schimbări climatice, mediu/sănătate: 1-3 octombrie.

(4) UE în lume/migrație: 15-17 octombrie.

Al doilea set de sesiuni se va desfășura în format la distanță pe parcursul lunii noiembrie, în timp ce a treia și ultima sesiune va avea loc în decembrie 2021 și ianuarie 2022 la următoarele instituții de învățământ:

(1) în Dublin, Irlanda – Institutul de Afaceri Internaționale și Europene;

(2) în Florența, Italia – Institutul Universitar European;

(3) în Natolin (Varșovia), Polonia – Colegiul Europei; 

(4) în Maastricht, Țările de Jos – Institutul European de Administrație Publică.

Informații suplimentare despre grupurile de cetățeni europeni sunt disponibile aici, în timp ce calendarul provizoriu al conferinței este disponibil aici.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. 

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Conferința combină evenimente online și offline, locale, regionale, naționale și europene, organizate de societățile civile și de cetățeni, de instituții europene și de autorități naționale, regionale și locale. Rezultatele acestor evenimente, precum și ideile legate de viitorul Europei, sunt publicate pe platforma digitală multilingvă. Acestea vor servi drept bază pentru discuții ulterioare în cadrul celor 4 paneluri ale cetățenilor europeni, care cuprind principalele subiecte ale Conferinței.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ6 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA8 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE9 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.9 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș12 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ14 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D15 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL16 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ6 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending