Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a avut sâmbătă o întrevedere cu omologul său ucrainean, Denys Shmyhal, în cadrul căreia cei doi au discutat despre cooperarea energetică.

„Astăzi, pe teren, la granița cu Ucraina. Acolo unde lucrurile se văd altfel decât din documente.În acest context, m-am întâlnit cu Denys Shmyhal, ministrul Energiei din Ucraina, pentru că, indiferent de granițe, conflicte sau vremuri, oamenii trebuie să aibă energie. Simplu. Fără excepții”,  a scris Bogdan Ivan, pe Facebook.

Bogdan Ivan a subliniat că poziția României este una fermă, arătând că interconectările dintre România și Ucraina trebuie operate în condiții de maximă siguranță, inclusiv în situații de urgență.

Totodată, ministrul a precizat că România își exercită rolul în rețeaua europeană ENTSO-E, sprijinind Ucraina fără a afecta funcționarea Sistemului Energetic Național, și a reafirmat că protejarea consumatorilor români rămâne o prioritate în orice decizie de operare.

„Ucraina face eforturi continue pentru a menține funcționarea sistemului energetic în condiții extrem de dificile și pentru a rămâne conectată la rețeaua europeană. Cooperarea regională și coordonarea tehnică sunt esențiale pentru stabilitate, de ambele părți ale graniței”, a spus Bogdan Ivan.

El a mai precizat că a adus la aceeași masă Transelectrica, prin colegul său Ștefăniță Munteanu, pentru a aborda punctual subiectele privind continuitatea și echilibrul rețelei, inclusiv fluxurile transfrontaliere.

„Alături de mine s-a aflat și domnul deputat Eugen Bejinariu. România ajută. Responsabil, cu infrastructură care funcționează și cu atenție permanentă la propria securitate energetică”, a concluzionat ministrul Energiei.

Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) atrage atenția asupra riscurilor majore generate de „reglementările impredictibile și de intervențiile administrative succesive în sectorul energetic, care, în absența unei fundamentări economice solide și a unui dialog real cu industria, riscă să prelungească dezechilibrele existente și să afecteze funcționarea normală a pieței.”

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, ACUE semnalează că „impactul negativ al reglementărilor și al legislației impredictibile continuă să reprezinte cel mai mare risc pentru sectorul energetic din România, constituind totodată cea mai complexă piedică în dezvoltarea acestuia.”

„Sectorul de furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale este cel mai competitiv segment al pieței energetice, fiind, în mod real, zona în care funcționează concurența. În schimb, sectorul de producție este caracterizat de un număr limitat de producători, ceea ce plasează România, din punct de vedere structural, într-o piață a vânzătorilor. Acest dezechilibru se reflectă direct în nivelul prețurilor formate pe piețele angro”, arată ACUE.

Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie critică „atribuirea creșterilor de preț exclusiv marjei de furnizare”, calificând că folosirea acestui criteriu „denotă o înțelegere limitată a mecanismelor reale de formare a prețurilor, a structurii facturii și a factorilor economici care influențează piața energetică.”

„Este esențial de subliniat că aproximativ 50% din prețul final facturat consumatorilor este reprezentat de prețul mărfii – respectiv costul de achiziție al energiei electrice și al gazelor naturale. Atribuirea creșterilor de preț exclusiv marjei de furnizare denotă o înțelegere limitată a mecanismelor reale de formare a prețurilor, a structurii facturii și a factorilor economici care influențează piața energetică. Promovarea unor astfel de interpretări, chiar și prin proiecte legislative publicate și retrase, generează riscuri majore pentru sector și transmite semnale profund inadecvate către piață”, subliniază ACUE.

Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie mai spune că „furnizorii de energie au rolul de a achiziționa energie de pe piețele angro, de a gestiona riscurile comerciale (de preț, volum și dezechilibru) și de a construi oferte competitive pentru clienții finali.”

„Aceștia concurează pentru atragerea și retenția clienților și asigură relația directă cu consumatorii, prin facturare, încasare și servicii de relații cu clienții. Furnizorii nu stabilesc prețul pieței angro și nu controlează costurile reglementate, precum tarifele de transport și distribuție, taxele și TVA, iar marja de furnizare este structural limitată într-o piață concurențială”, continuă ACUE.

Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie amintește că „rolul statului în piața de energie trebuie să fie acela de arhitect, garant și arbitru al funcționării corecte a pieței, nu de actor discreționar în formarea prețurilor comerciale.”

„Modificările legislative trebuie să fie fundamentate pe analize economice riguroase și consultări reale cu actorii din piață, iar politicile publice trebuie să stimuleze investițiile în noi capacități de producție, diversificarea surselor și creșterea lichidității piețelor. Protecția consumatorilor, în special a celor vulnerabili, trebuie realizată prin politici sociale țintite, transparente și finanțate din bugetul de stat. Transferarea obligațiilor de natură socială către actorii comerciali sau substituirea mecanismelor de piață prin măsuri administrative generalizate distorsionează semnalele de preț și afectează funcționarea corectă a pieței”, continuă comunicatul.

În sursa citată mai sus, ACUE arată că „în România, statul a decis ca furnizorii să prefinanțeze schemele de politică socială prin aplicarea ex-ante a mecanismelor de plafonare și compensare”, astfel că, timp de patru ani, „protecția socială s-a realizat, în fapt, pe seama furnizorilor de energie, care au prefinanțat plafonarea prețurilor finale pentru toți clienții. În prezent, restanțele statului față de furnizori se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei, fără a exista o decizie concretă privind deblocarea procesului de validare și plată.”

„Furnizorii nu creează prețul energiei, ci îl transferă și îl optimizează pentru consumator în limitele pieței, dar numele furnizorului apare pe factura finală. Din acest motiv, furnizorii absorb o mare parte din tensiunea publică asociată creșterii prețurilor, deși controlează doar o fracțiune din acestea. Exploatarea confuziei publice prin politici construite pe premise false este nu doar nocivă, ci și iresponsabilă. Toate aceste practici contribuie la dezinformarea gravă a publicului și ignoră realitățile economice ale sectorului energetic. Politicile publice bazate pe premise eronate riscă să distorsioneze piața, în loc să ofere soluții reale și sustenabile pentru obținerea unor prețuri competitive într-o piață angro lichidă.”, a declarat Dana Dărăban, directorul executiv al ACUE.

„Pentru ca prețurile să se formeze corect, piața are nevoie, în primul rând, de lichiditate, atât în sectorul gazelor naturale, cât și în cel al energiei electrice. România rămâne un importator net de energie, iar experiența trecutului arată că soluția sustenabilă nu este intervenția administrativă, ci corectarea dezechilibrelor structurale prin creșterea capacităților interne și reducerea dependenței de importuri”, consideră ACUE. 

În încheiere, ACUE  transmite că „rămâne deschisă dialogului instituțional și susține soluții echilibrate, care să protejeze consumatorii fără a compromite funcționarea unei piețe energetice stabile, lichide și predictibile. Predictibilitatea, transparența și respectarea principiilor pieței concurențiale sunt esențiale pentru funcționarea corectă a sectorului energetic și pentru beneficiul real al consumatorilor.”

Centrul Român al Energiei (CRE) menționează într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro că sprijină „obiectivul protejării consumatorilor într-un context de volatilitate și presiune socială”, dar evidențiază că „soluția înaintată – limitarea administrativă a adaosului comercial în segmentul de furnizare și trading – reprezintă o intervenție directă asupra mecanismelor pieței, care trebuie fundamentată solid și calibrată cu precizie.”

„Segmentul de furnizare este deja sever afectat de actuala schemă de plafonare–compensare, în condițiile în care întârzierile la plata sumelor datorate de stat au generat presiuni majore asupra fluxurilor de numerar și asupra capacității operatorilor de a-și finanța activitatea curentă. Introducerea unei noi constrângeri, fără rezolvarea dezechilibrelor deja existente, poate afecta stabilitatea financiară a unor companii esențiale pentru funcționarea pieței și pentru securitatea aprovizionării”, este menționat în comunicat.

CRE subliniază „ferm că intervențiile asupra formării prețurilor nu pot deveni o practică recurentă și nu pot substitui funcționarea mecanismelor concurențiale. Respectarea principiilor economiei de piață, a proporționalității și a nediscriminării este esențială pentru menținerea încrederii în cadrul legal și de reglementare. Un sector strategic, aflat în plin proces de investiții și transformare, are nevoie de stabilitate și predictibilitate, nu de ajustări succesive și intempestive ale regulilor de funcționare a pieței.”

În același timp, CRE își „reafirmă sprijinul deplin pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Combaterea sărăciei energetice este o prioritate legitimă și necesară. Considerăm în același timp că protecția socială trebuie realizată prin instrumente personalizate, transparente și sustenabile bugetar, care să nu distorsioneze piața și să nu fragilizeze operatorii responsabili de livrarea energiei către milioane de consumatori.”

Centrul Român al Energiei „reiterează stringența unui dialog real și substanțial între autorități și industrie, înainte de adoptarea unor măsuri cu impact sistemic. CRE rămâne pregătit să contribuie, prin expertiza membrilor săi, la identificarea unor soluții echilibrate, care să asigure simultan protecția consumatorilor, stabilitatea sectorului și funcționarea corectă a pieței energiei din România.”

Eurodeputatul Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, a salutat  semnarea Memorandumului de Înțelegere (MoU) dintre operatorul rețelei de energie electrică din România, Transelectrica, și operatorul georgian Georgian State Electrosystem JSC (GSE), pentru dezvoltarea Proiectului de Interconectare Georgia – România, ce include un cablu submarin în Marea Neagră. 

„Cablul submarin pentru transportul energiei a fost un proiect pe care l-am demarat în mandatul meu de ministru al Energiei — un proiect în care am crezut, în ciuda numeroaselor voci sceptice care puneau sub semnul întrebării realizarea lui. De atunci, s-au făcut pași concreți. Avem parteneri puternici și, împreună, construim o nouă rută de transport a energiei, care va contribui direct la prețuri mai mici pentru consumatori”, a scris Virgil Popescu, pe Facebook.

Potrivit eurodeputatului, proiectul este unul major, inclus anul trecut pe lista Proiectelor de Interes Mutual (PMI) ale Uniunii Europene. 

Virgil Popescu a precizat că proiectul cablului submarin din Marea Neagră este dezvoltat în baza Acordului de Parteneriat Strategic în domeniul energiei verzi, semnat în decembrie 2022, cu participarea guvernelor Azerbaidjanului, Georgiei, României și Ungariei.

„Voi susține în continuare proiectele care dezvoltă și modernizează sistemul energetic al României, contribuind la o piață unică, liberă și competitivă a energiei în Uniunea Europeană”, a concluzionat Virgil Popescu.