Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European dă undă verde votului pentru noua Comisie Europeană: Echipa Ursulei von der Leyen va fi supusă votului eurodeputaților la 27 noiembrie

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European a decis joi să organizeze votul de validare a noii Comisii Europene, condusă de Ursula von der Leyen, la data de 27 noiembrie, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg. Conferința președinților, care îi reunește pe președintele instituției David Sassoli și pe liderii grupurilor politice, a încheiat joi procesul audierilor comisarilor europeni și a dat undă verde ultimei proceduri necesare pentru ca noul executiv european să își poată începe mandatul la 1 decembrie.

Conferința președinților (Președintele Sassoli și liderii grupurilor politice) au încheiat procesul audierilor astăzi. Parlamentul va vota noua Comisie pe 27 noiembrie.

”În ultimele două luni, Parlamentul European și-a asumat rolul democratic, evaluând îndeaproape performanțele comisarilor desemnați. Audierile au fost detaliate și uneori dificile, dar au oferit un mod unic și transparent pentru deputați de a verifica pregătirea comisarilor desemnați pentru postul alocat. Astăzi am încheiat evaluarea finală și suntem gata să votăm Colegiul complet al comisarilor săptămâna viitoare. În următorii cinci ani, Europa se va confrunta cu numeroase probleme – de la furnizarea de soluții pe termen lung privind migrația și azilul, până la asumarea leadership-ului internațional în lupta împotriva schimbărilor climatice. Avem nevoie de o Comisie Europeană gata să acționeze asupra problemelor care contează pentru europeni. Asigurând legătura directă cu cetățenii UE, Parlamentul va continua să tragă la răspundere Comisia și să se asigure că își îndeplinește promisiunile”, a declarat David Sassoli, după încheierea reuniunii, citat de un comunicat al Parlamentului European.

După un schimb de opinii cu cei trei vicepreședinți executivi ai Comisiei, Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, Conferința președinților din Parlament a efectuat evaluarea finală a audierilor tuturor comisarilor desemnați.

După analizarea scrisorilor de evaluare ale comisiilor însărcinate și recomandarea Conferinței președinților de comisie, Conferința președinților a dat undă verde și a declarat că audierile sunt închise oficial.

Un vot în plen va avea loc acum la 27 noiembrie la prânz, după ce Ursula von der Leyen va prezenta Colegiul comisarilor și programul acestora.

Conferința președinților a autorizat, de asemenea, publicarea scrisorilor de evaluare. Acestea sunt disponibile aici.

Audierile comisarilor desemnaţi în comisiile de specialitate ale PE au avut loc între 30 septembrie şi 8 octombrie pentru un număr de 23 de ţări, ultimele trei derulându-se pe 14 noiembrie, când au fost audiaţi noi candidaţi ai României, Ungariei şi Franţei, după ce primii candidaţi propuşi de aceste state au fost respinşi în cadrul procedurii parlamentare de validare.

Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement împotriva Londrei săptămâna trecută din cauza faptului că nu a nominalizat un comisar european. Prim-ministrul britanic Boris Johnson a refuzat să facă acest lucru, invocând viitoarea plecare a ţării sale din UE şi alegerile naţionale din decembrie.

Marea Britanie are termen până vineri pentru a răspunde notificării din partea UE, dar până acum nu a făcut acest lucru.

Puteți citi, pe larg, despre evoluțiile procesului de audieri ale comisarilor europeni aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană anunță că aditivul alimentar, dioxid de titan, va interzis începând din această vară

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană a adoptat o interdicție de utilizare a dioxidului de titan (E171) ca aditiv alimentar, potrivit comunicatului Reprezentanței Comisiei Europene în România. 

Interdicția se va aplica după o perioadă de tranziție de șase luni. Cu alte cuvinte, începând din vară, acest aditiv nu ar mai trebui adăugat în produsele alimentare.

Comisara Stella Kyriakides, responsabilă cu sănătatea și siguranța alimentară, a declarat: „Siguranța alimentelor pe care le consumă cetățenii noștri și sănătatea lor nu sunt negociabile. De aceea, efectuăm un control strict și permanent pentru a garanta cele mai înalte standarde de siguranță pentru consumatori. O piatră de temelie a acestei activități este să ne asigurăm că numai substanțele sigure, susținute de dovezi științifice solide, ajung în farfuriile noastre. Prin interdicția de astăzi, eliminăm un aditiv alimentar care nu mai este considerat sigur. Contez pe faptul că autoritățile statelor membre vor coopera asigurându-se că operatorii din sectorul alimentar vor înceta să utilizeze E171 în produsele alimentare.”

Dioxidul de titan se utilizează pentru a conferi o culoare albă multor produse alimentare, de la produse coapte și paste tartinabile, până la supe și sosuri, sosuri pentru salate și suplimente alimentare. Statele membre au aprobat în unanimitate propunerea Comisiei, prezentată în toamna trecută.

Aceasta s-a bazat pe un aviz științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, care concluziona că E171 nu mai poate fi considerat sigur atunci când este utilizat ca aditiv alimentar. Mai multe informații sunt disponibile în documentul Întrebări și răspunsuri.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită ca sustenabilitatea mediului să se afle în centrul sistemelor de învățământ din UE

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a  publicat vineri o propunere de recomandare a Consiliului privind educația în scopul dezvoltării durabile a mediului. Scopul propunerii este de a sprijini statele membre, școlile, instituțiile de învățământ superior, organizațiile neguvernamentale în vederea dotării elevilor cu cunoștințe și competențe în materie de durabilitate, schimbări climatice și mediu, informează comunicatul oficial. 

De asemenea, un nou cadru european de competențe privind durabilitatea, publicat de Centrul Comun de Cercetare prezintă competențele necesare pentru tranziția ecologică, inclusiv gândirea critică, spiritul de inițiativă, respectul față de natură și înțelegerea impactului pe care acțiunile și deciziile zilnice îl au asupra mediului și a climei globale.

„Participarea tinerilor a revoluționat modul în care privim clima și mediul înconjurător. Prin intermediul programelor noastre pentru tineret, Corpul european de solidaritate și DiscoverEU, promovăm campania de dezvoltare durabilă prin implicarea tinerilor noștri. Acesta este un pas înainte în activitatea de integrare a sustenabilității în educație”, a declarat vicepreședintele pentru promovarea stilului de viață european, Margaritis Schinas.

Propunerea Comisiei invită statele membre: 

  • să asigure accesul elevilor de toate vârstele la educație și formare de înaltă calitate și favorabilă incluziunii în ceea ce privește schimbările climatice, biodiversitatea și durabilitatea;
  • să stabilească educația pentru mediu ca domeniu prioritar în cadrul politicilor și programelor de educație și formare, pentru a sprijini și a permite sectorului să contribuie la tranziția ecologică;
  • să încurajeze și să sprijine abordările întregii instituții în ceea ce privește durabilitatea, care să cuprindă predarea și învățarea; elaborarea de viziuni, planificarea și guvernanța; implicarea activă a studenților și a personalului;
  • să mobilizeze fondurile naționale și ale UE pentru investiții în infrastructuri durabile și ecologice, formare, instrumente și resurse pentru a spori rezistența și pregătirea educației și a formării pentru tranziția ecologică.

Întrebați într-un sondaj Eurobarometru care ar trebui să fie principalele priorități ale UE în anii următori, tinerii au spus că protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice (67%), urmată de îmbunătățirea educației și a formării profesionale (56%) sunt prioritare.

Programul Erasmus+ 2021-2027 pune, de asemenea, un accent puternic pe tranziția ecologică în domeniul educației și formării profesionale. Pentru programul din 2022, se va acorda prioritate proiectelor care dezvoltă competențe și abilități ecologice, programe de studii orientate spre viitor și abordări planificate ale sustenabilității de către furnizorii de educație.

O cerere de propuneri specifice pentru proiecte la scară largă va oferi finanțare pentru identificarea, dezvoltarea și testarea unor abordări inovatoare în domeniul educației pentru durabilitatea mediului. Comisia va oferi, de asemenea, oportunități de formare pentru profesori prin intermediul School Education Gateway și eTwinning.

Noul portal al spațiului european al educației al Comisiei permite un acces facil la informații privind educația și formarea profesională în UE, inclusiv informații specifice privind educația ecologică. Propunerea Comisiei va fi discutată de statele membre și apoi adoptată de miniștrii educației din UE. Comisia va sprijini punerea în aplicare a recomandării prin învățare și schimburi între statele membre, părțile interesate și țările partenere.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Financial Times: Comisarul european pentru justiție avertizează România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE

Published

on

© European Union 2021

În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Anul trecut, mai întâi într-o hotărâre din luna mai, urmată de o a doua în decembrie, Curtea Justiție a UE a statuat că judecătorii din România ar trebui să pună legislația UE deasupra legislației naționale, inclusiv hotărârile Curții Constituționale naționale, atunci când acestea încalcă tratatul UE. Curtea Constituțională a României a răspuns la ambele hotărâri, susținând că judecătorii ar trebui să pună pe primul loc legislația românească.

Citiți și CJUE confirmă că MCV este ”obligatoriu în toate elementele sale pentru România”: Judecătorii naționali pot lăsa neaplicată o decizie a Curților Constituționale dacă este contrară dreptului Uniunii

Deciziile instanței de la București au reflectat poziții similare ale curților constituționale din Polonia și Germania cu privire la supremația legislației UE.

Dar, în timp ce acțiunea în justiție a Poloniei a fost declanșată de premierul țării (care nu se dă înapoi în fața nenumăratelor litigii juridice), Comisia a îngropat securea războiului cu Germania după ce Berlinul a transmis asigurări că susține pe deplin supremația dreptului UE.

Guvernul României, potrivit lui Reynders, se situează undeva la mijloc.

“Am primit o reacție din partea guvernului român care a spus: “Nu, vrem să respectăm pe deplin primatul [legislației UE] … dar în cadrul Constituției României”. Deci, nu este chiar răspunsul pe care l-am primit de la guvernul german, fără nicio condiție“, a afirmat el.

Reynders a declarat că ar putea iniția o acțiune în justiție împotriva României, având în vedere “poziția reală, permanentă și persistentă a instanței supreme din această țară de a merge împotriva legislației UE sau a caracterului obligatoriu al deciziilor CJUE”.

Deși nu este la fel de avansată în ceea ce privește rezistența sa față de hotărârile CJUE, România ar putea urma exemplul Poloniei și ar putea fi amendată cu milioane de euro dacă refuză să pună în aplicare verdictele instanței cu sediul în Luxemburg.

Una dintre aceste cereri este desființarea secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, care “ar putea fi percepută ca fiind o încercare de a stabili un instrument de presiune și intimidare în ceea ce privește judecătorii”, potrivit CJUE.

În această speță, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders i-au transmis la începutul lunii decembrie ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law, nominalizând tema desființării SIIJ.

Ambii oficiali europeni au insistat pe faptul că 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law. Din această perspectivă, oficialii europeni au subliniat importanța calendarului pentru realizarea principalelor obiective, desființarea SIIJ, adoptarea legilor justiției și a codurilor penale”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

Mai mult, în privința dreptului european, ministrul Predoiu a transmis că Guvernul precedent a transmis Comisiei o scrisoare în care a precizat că Guvernul României respectă principiul supremației dreptului european și că poziția noului Guvern în această chestiune rămâne neschimbată.

Ca urmare a acestor discuții, ministrul Cătălin Predoiu a precizat, în cadrul unei întrevederi online cu reprezentații Comisiei Europene, că va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Dar Reynders a declarat pentru Financial Times că aceasta a fost o tactică de tragere de timp pe care a întâlnit-o în discuțiile cu omologii maghiari. “În primul rând, trebuie să puneți în aplicare [hotărârile CEJ], în România, opriți-vă cu secția specială. Apoi, dacă vreți să puneți în aplicare un nou sistem, vom verifice”, a avertizat el

Financial Times conchide, subliniind că deși între Varșovia și București se pot găsi unele asemănări, rămâne o mare diferență: România a început să primească fonduri în cadrul planului de redresare post-pandemie, aproximativ 3,8 miliarde de euro dintr-un total de 29,2 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.9 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL11 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV1 day ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

CONSILIUL UE1 day ago

Ministrul Bogdan Aurescu susține continuarea coordonării cu SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România

SUA2 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending