Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European dă undă verde votului pentru noua Comisie Europeană: Echipa Ursulei von der Leyen va fi supusă votului eurodeputaților la 27 noiembrie

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European a decis joi să organizeze votul de validare a noii Comisii Europene, condusă de Ursula von der Leyen, la data de 27 noiembrie, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg. Conferința președinților, care îi reunește pe președintele instituției David Sassoli și pe liderii grupurilor politice, a încheiat joi procesul audierilor comisarilor europeni și a dat undă verde ultimei proceduri necesare pentru ca noul executiv european să își poată începe mandatul la 1 decembrie.

Conferința președinților (Președintele Sassoli și liderii grupurilor politice) au încheiat procesul audierilor astăzi. Parlamentul va vota noua Comisie pe 27 noiembrie.

”În ultimele două luni, Parlamentul European și-a asumat rolul democratic, evaluând îndeaproape performanțele comisarilor desemnați. Audierile au fost detaliate și uneori dificile, dar au oferit un mod unic și transparent pentru deputați de a verifica pregătirea comisarilor desemnați pentru postul alocat. Astăzi am încheiat evaluarea finală și suntem gata să votăm Colegiul complet al comisarilor săptămâna viitoare. În următorii cinci ani, Europa se va confrunta cu numeroase probleme – de la furnizarea de soluții pe termen lung privind migrația și azilul, până la asumarea leadership-ului internațional în lupta împotriva schimbărilor climatice. Avem nevoie de o Comisie Europeană gata să acționeze asupra problemelor care contează pentru europeni. Asigurând legătura directă cu cetățenii UE, Parlamentul va continua să tragă la răspundere Comisia și să se asigure că își îndeplinește promisiunile”, a declarat David Sassoli, după încheierea reuniunii, citat de un comunicat al Parlamentului European.

După un schimb de opinii cu cei trei vicepreședinți executivi ai Comisiei, Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, Conferința președinților din Parlament a efectuat evaluarea finală a audierilor tuturor comisarilor desemnați.

După analizarea scrisorilor de evaluare ale comisiilor însărcinate și recomandarea Conferinței președinților de comisie, Conferința președinților a dat undă verde și a declarat că audierile sunt închise oficial.

Un vot în plen va avea loc acum la 27 noiembrie la prânz, după ce Ursula von der Leyen va prezenta Colegiul comisarilor și programul acestora.

Conferința președinților a autorizat, de asemenea, publicarea scrisorilor de evaluare. Acestea sunt disponibile aici.

Audierile comisarilor desemnaţi în comisiile de specialitate ale PE au avut loc între 30 septembrie şi 8 octombrie pentru un număr de 23 de ţări, ultimele trei derulându-se pe 14 noiembrie, când au fost audiaţi noi candidaţi ai României, Ungariei şi Franţei, după ce primii candidaţi propuşi de aceste state au fost respinşi în cadrul procedurii parlamentare de validare.

Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement împotriva Londrei săptămâna trecută din cauza faptului că nu a nominalizat un comisar european. Prim-ministrul britanic Boris Johnson a refuzat să facă acest lucru, invocând viitoarea plecare a ţării sale din UE şi alegerile naţionale din decembrie.

Marea Britanie are termen până vineri pentru a răspunde notificării din partea UE, dar până acum nu a făcut acest lucru.

Puteți citi, pe larg, despre evoluțiile procesului de audieri ale comisarilor europeni aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen speră că UE și Regatul Unit vor ”rămâne buni prieteni și buni parteneri”, citându-l pe George Eliot: ”Doar în agonia despărții vedem cât de adâncă este dragostea”

Published

on

©https://multimedia.europarl.europa.eu/

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat dorința ca Uniunea Europeană și Regatul Unit ”să rămână buni prieteni și buni parteneri”, dar a semnalat nevoia unor garanții solide privind o competiție echitabilă din partea Londrei reprezintă o precondiție pentru un nou acord comercial cu Bruxelles-ul.

”Luăm în calcul un acord de liber schimb cu zero tarife, zero cote, dar precondiția este ca afacerile din Uniunea Europeană și cele din Regatul Unit să continue să concureze de pe un picior de egalitate. Cu siguranță nu vom expune companiile noastre unei concurențe neloiale”, a afirmat von der Leyen în sesiunea Parlamentului European, care urmează să valideze acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Șefa Comisiei Europene a subliniat că ”spiritul de cooperare va marca parteneriatul dintre cele două părți” și că ”un echilibru fragil poate fi transformat foarte ușor într-un conflict”.

”Niciun parteneriat nu va asigura beneficiile ce decurgeau din apartenența la Uniunea Europeană. Cu cât Regatul Unit își va respecta înțelegerile și garanțiile, cu atât va fi mai deschis accesul spre piața unică. E în interesul nostru reciproc pentru că este vorba de locurile de muncă și piața europeană. Vom încerca să găsim cele mai bune soluții pentru companii și fermieri, pentru tinerii britanici și europeni care vor să trăiască dincolo de Marea Mânecii. Ne vom folosi energia pentru a obține rezultate pozitive.”, a explicat von der Leyen.

Aceasta a spus că Bruxelle-ul va fi ”vigilent” cu privire la modul în care va fi implementat acordul de retragere la frontiera irlandeză, potrivit Agerpres.

”Vreau ca UE şi Regatul Unit să rămână buni prieteni şi buni parteneri”, a afirmat preşedinta Comisiei Europene, precizând că ”trebuie să ne dedicăm toată energia, 24 de ore din 24 şi şapte zile din şapte pentru a ajunge la rezultate” în negocierea viitoarei relaţii.

În încheiere, aceasta l-a citat pe poetul George Eliot. ”Doar în agonia despărții vedem cât de adâncă e dragostea”, a spus von der Leyen, transmițând, în încheiere că ”vă vom iubi mereu şi nu vom fi niciodată departe. Trăiască Europa!”.

Parlamentul European urmează să valideze Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare care pavează calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat măsurile UE pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de 5G și face apel către statele membre să le pună în aplicare până la 30 aprilie

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a aprobat miercuri setul comun de instrumente cuprinzând măsuri de atenuare convenite de statele membre ale Uniunii pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G, a cincea generaţie de reţele mobile, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acest lucru vine în urma solicitării Consiliului, instituția statelor membre, de a se elabora o abordare concertată cu privire la securitatea reţelelor 5G şi a adoptării de către Comisie, în martie 2019, a unei recomandări în urma solicitării respective. În acest răstimp, statele membre au identificat riscurile şi vulnerabilităţile la nivel naţional şi au publicat o evaluare comună a riscurilor la nivelul UE. Prin intermediul setului de instrumente, statele membre se angajează să avanseze împreună pe baza unei evaluări obiective a riscurilor identificate şi a unor măsuri proporţionale de atenuare. Odată cu comunicarea adoptată miercuri, Comisia Europeană face apel ca măsurile-cheie să fie puse în aplicare până la 30 aprilie 2020.

”Putem realiza lucruri extraordinare cu ajutorul tehnologiei 5G. Tehnologia face posibile medicina personalizată, agricultura de precizie şi reţelele energetice care pot integra toate tipurile de energie din surse regenerabile. Toate acestea vor aduce o schimbare pozitivă doar dacă putem garanta securitatea reţelelor noastre. Numai în aceste condiţii schimbările digitale vor aduce beneficii tuturor cetăţenilor”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedinta executivă pentru O Europă pregătită pentru era digitală.

Aceste măsuri vin după ce, anul trecut, Comisia Europeană a avertizat, într-un raport, asupra riscurilor în creştere ale atacurilor cibernetice comise de entităţi susţinute de guverne, dar s-a abţinut să menţioneze China ori societatea chineză Huawei Technologies printre ameninţări, spre deosebire de SUA, care consideră această societate drept un instrument de spionaj al statului chinez.

Raportul a avut ca temă riscurile cibernetice asociate reţelelor 5G, reţele considerate ca fiind cruciale pentru competitivitatea economică a blocului comunitar într-o lume tot mai conectată.

Garantarea introducerii în siguranţă a tehnologiei 5G este în mare măsură responsabilitatea actorilor de pe piaţă, securitatea naţională este responsabilitatea statelor membre, iar, în ansamblu, securitatea reţelelor 5G este o chestiune de importanţă strategică pentru întreaga piaţă unică şi pentru suveranitatea tehnologică a UE.

”O veritabilă uniune a securităţii este aceea care protejează cetăţenii, întreprinderile şi infrastructurile critice ale Europei. Tehnologia 5G va fi o tehnologie profund inovatoare, dar nu se poate realiza cu preţul securităţii pieţei noastre interne. Setul de instrumente este un pas important în cadrul a ceea ce trebuie să fie un efort continuu colectiv al UE de a asigura o mai bună protecţie a infrastructurilor noastre critice”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedintele pentru promovarea modului nostru de viaţă european.

La rândul său, Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, a afirmat că Europa dispune de tot ceea ce are nevoie pentru a se situa în fruntea cursei tehnologice.

”Fie că este vorba de dezvoltarea sau de implementarea tehnologiei 5G – industria noastră este departe de a fi la început de drum. Astăzi, punem la dispoziţia statelor membre ale UE, operatorilor de telecomunicaţii şi utilizatorilor instrumentele necesare pentru a construi şi a proteja o infrastructură europeană cu cele mai înalte standarde de securitate, astfel încât să beneficiem pe deplin de potenţialul pe care ni-l poate oferi tehnologia 5G”, spune Thierry Breton.

Tehnologia 5G va juca un rol esenţial în dezvoltarea pe viitor a economiei şi a societăţii digitale în Europa şi va fi atât un catalizator major pentru viitoarele servicii digitale în domeniile principale ale vieţii cetăţenilor, cât şi o bază importantă pentru transformarea digitală şi tranziţia către o economie verde.

”Având în vedere că se estimează că tehnologia 5G urmează să genereze la nivel mondial venituri de 225 de miliarde euro în 2025 şi că reprezintă un atu esenţial pentru competitivitatea Europei pe piaţa mondială, securitatea cibernetică a acestei tehnologii este crucială pentru asigurarea autonomiei strategice a Uniunii. Este vorba de miliarde de obiecte şi de sisteme conectate, inclusiv în sectoare critice, cum ar fi energia, transporturile, serviciile bancare şi sănătatea, precum şi de sistemele de control industrial care transmit informaţii sensibile şi sprijină sistemele de siguranţă”, precizează Comisia Europeană.

În acelaşi timp, datorită unei arhitecturi mai puţin centralizate, unei puteri de calcul inteligente de vârf, nevoii de mai multe antene şi dependenţei sporite de programele informatice, reţelele 5G oferă mai multe puncte de acces potenţiale pentru atacatori. Ameninţările la adresa securităţii cibernetice sunt în creştere şi devin din ce în ce mai sofisticate, potrivit CE. Un nou sondaj Eurobarometru, publicat tot miercuri, arată că gradul de informare cu privire la criminalitatea cibernetică este în creştere, 52 % din respondenţi declarând că sunt destul de bine informaţi cu privire la criminalitatea cibernetică, cifră aflată în creştere faţă de 46 % în 2017.

Statele membre, acţionând în cadrul Grupului de cooperare privind securitatea reţelelor (NIS), au adoptat setul de instrumente. Setul de instrumente abordează toate riscurile identificate în evaluarea coordonată la nivelul UE, inclusiv riscurile legate de factori care nu sunt de natură tehnică, cum ar fi riscul de imixtiune din partea unor actori statali din afara Europei sau a unor actori care acţionează cu sprijinul statului prin intermediul lanţului de aprovizionare al tehnologiei 5G.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen: Este datoria noastră morală să ne amintim. Nu putem schimba istoria, dar istoria ne poate schimba pe noi

Published

on

Este datoria noastră morală, mai mult ca oricând, să ne amintim. Istoria Shoah ne reamintește unde pot duce antisemitismul și ura, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter postat cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

”Nu putem schimba istoria, dar istoria ne poate schimba pe noi”, a mai spus șefa Excutivului european.

Peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE, vor participa la ceremoniile de comemorare a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau.

România va fi reprezentată de premierul Ludovic Orban, potrivit Guvernului.

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, se va întâlni cu supraviețuitorii la Berlin, luni dimineața, înainte de a merge împreună în Polonia.

Evenimentul comemorativ va fi deschis de președintele Poloniei, Andrzej Duda, după care vor urma discursuri ale supraviețuitorilor de la Auschwitz.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit TVR

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending