Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European, declarație solemnă la 70 de ani de la Declarația Schuman: În noua ordine geopolitică, Europa trebuie să devină o forță globală a stabilității, păcii și a statului de drept

Published

on

© European Parliament Multimedia Centre

În ultimii 70 de ani lumea s-a schimbat dramatic şi rolul Uniunii Europene este acum mai important ca niciodată, iar în noua ordine geopolitică emergentă şi în contextul unei urgenţe ecologice responsabilitatea noastră este de a accepta să devenim o forţă globală a stabilităţii şi păcii, statului de drept, durabilităţii şi multilateralismului, a afirmat joi Conferinţa Preşedinţilor – formată din preşedintele Parlamentului European şi liderii grupurilor europarlamentare – cu ocazia marcării, la 9 mai, a 70 de ani de la prezentarea Declaraţiei Schuman, devenită între timp Ziua Europei.

”Celebrarea a 70 de ani de la Declaraţia Schuman intervine într-un moment când Europa se confruntă cu cea mai dificilă provocare de după Al Doilea Război Mondial: o criză economic, socială şi de sănătate provocată de izbucnirea COVID-19. Declaraţia Schuman, care a pus bazele Uniunii noastre Europene, a început un proiect politic adevărat şi unic pentru a garanta pacea şi prosperitatea şi a ameliora vieţile tuturor cetăţenilor europeni. (…) De la bun început, proiectul european a fost despre construirea unei comunităţi economice şi politice, bazată pe valori izvorâte din istoria comună europeană, precum solidaritate, deschidere, libertate, toleranţă, egalitate în diversitate şi respectarea statului de drept”, se arată în declaraţia Conferinţei Preşedinţilor, postată pe site-ul Parlamentului European și citată de Agerpes.

Potrivit acestei declaraţii, actuala criză provocată de noul coronavirus evidenţiază nevoia urgentă ca UE să înceapă să lucreze asupra modalităţilor prin care să devină mai eficientă, mai democratică şi mai apropiată de cetăţeni.

”Criza a arătat, cu costuri foarte ridicate, că Uniunea Europeană rămâne un proiect neterminat şi că eşecurile în organizarea solidarităţii sau în contracararea atacurilor în desfăşurare asupra drepturilor fundamentale şi statului de drept nu sunt dezbateri teoretice”, accentuează semnatarii declaraţiei.

În opinia lor, capacitatea instituţiilor europene şi a statelor membre de a răspunde la actualele provocări medicale, sociale, economice, instituţionale şi de securitate trebuie să fie cel puţin pe măsura ambiţiei politice cuprinse în Declaraţia Schuman. ”Trebuie să consolidăm şi adâncim legitimitatea democratică a Uniunii Europene şi să ne asigurăm că politicile şi leadership-ul ei sunt expresia cetăţenilor Europei într-o democraţie europeană deplină”, atrag atenţia europarlamentarii.

Ei susţin că este timpul pentru o dezbatere ambiţioasă consacrată viitorului Europei cu cetăţenii UE şi cu toţi actorii, pentru a găsi un acord asupra fundamentelor politice pe care să se construiască redresarea continentului european după criză. ”Solidaritatea a devenit principala condiţie a viitoarelor noastre realizări”, subliniază preşedintele PE şi liderii grupurilor europarlamentare.

Aceştia sunt de părere că forumul cel mai adecvat pentru această dezbatere este ‘Conferinţa privind viitorul Europe’, un proiect deja planificat care în noul context ar trebui să fie convocat cât mai curând posibil şi să aibă drept rezultate propuneri clare prin angajarea directă a cetăţenilor, astfel încât să fie promovată o reformă profundă a Uniunii Europene.

În această privinţă, europarlamentarii iau notă de poziţia Comisiei Europene conform căreia procesul, structura, calendarul şi amploarea ‘Conferinţei privind viitorul Europei’ trebuie să fie convenite împreună de CE, Consiliu şi Parlamentul European şi cer Consiliului să prezinte o poziţie ambiţioasă.

”Dincolo de bucuria şi recunoştinţa pentru unitatea şi pacea dintre noi de 75 de ani, trebuie să ne amintim că solidaritatea nu se sfârşeşte la frontierele noastre. Actuala pandemie ne reaminteşte importanţa multilateralismului în combaterea împreună a provocărilor şi crizelor comune. În locul întoarcerii la egoismul naţional, calea de a avansa trebuie să fie o Uniune Europeană consolidată şi mai integrată care colaborează strâns cu partenerii internaţionali în spirit de corectitudine şi înţelegere mutuală”, se arată în încheierea declaraţiei Conferinţei Preşedinţilor din PE.

În urmă cu aproape 70 de ani, la 9 mai 1950, ministrul de Externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației care îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei.

La 9 mai 1950, la cinci ani după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, în cadrul unui discurs ţinut la Paris, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Dând curs apelului lui Robert Schuman, statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE), cunoscută şi ca Piaţa Comună, şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Atât Tratatul de la Roma, cât şi Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, acestui complex proiect de construcţie europeană i s-a alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), în 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria, în 2007, Bulgaria şi România şi în 2013, Croaţia.

Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul PNL Cristian Bușoi, co-președinte al reuniunii miniștrilor energiei din PPE și președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energiei (ITRE) din Parlamentul European subliniază nevoia unei soluții pentru criza prețurilor din sectorul energetic.

”În calitate de Co-Președinte al EPP ENERGY MINISTERS MEETING (Reuniunea Miniștrilor Energiei din PPE) am participat, aseară, la o ședință de lucru de urgență cu o parte din miniștrii Energiei din UE, în pregătirea Consiliului de astăzi și foarte importantă în contextul actual. Miniștrii PPE sunt de acord că trebuie să găsim, urgent, o soluție comună la nivel european pentru criza prețurilor din energie”, a punctat europarlamentarul într-un comunicat de presă.

Cristian Bușoi este conștientă că este ”nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete”.

”Trebuie să avem în vedere o regândire a pieței de electricitate și să vedem cum putem avea un preț maximal la importurile de gaz, indiferent de unde vin aceste importuri”, a completat acesta.

Tot la întâlnirea de aseară, eurodeputatul a făcut ”o trecere în revistă a rezervelor și stocurilor de gaz pe care le avem în UE și am discutat despre fluxurile de energie”.

”Ne pregătim pentru o iarnă dură și trebuie să facem față cu bine acestei provocări”, a mai spus Cristian Bușoi.

Miniștrii energiei din UE au convenit asupra unui obiectiv voluntar de reducere globală de 10% din consumul brut de energie electrică și asupra unui obiectiv obligatoriu de reducere de 5% din consumul de energie electrică în orele de vârf. Statele membre vor identifica 10 % din orele de vârf între 1 decembrie 2022 și 31 martie 2023 în care vor reduce cererea. Statele membre vor fi libere să aleagă măsurile adecvate pentru a reduce consumul pentru ambele obiective în această perioadă.

Citiți și:
Măsuri de urgență pentru reducerea prețurilor la energie: Statele membre UE au convenit să impună taxe pe profiturile excepționale ale firmelor din energie

Plafonarea veniturilor de pe piață pentru producătorii de energie electrică

Consiliul a convenit să plafoneze veniturile de pe piață la 180 de euro/MWh pentru producătorii de energie electrică, inclusiv pentru intermediari, care utilizează așa-numitele tehnologii inframarginale pentru a produce energie electrică, cum ar fi energiile regenerabile, energia nucleară și lignitul. Astfel de operatori au obținut câștiguri financiare neașteptat de mari în ultimele luni, fără ca costurile lor operaționale să crească. Acest lucru se datorează rolului cărbunelui și al gazului ca surse marginale de stabilire a prețurilor care umflă în prezent prețul final al energiei electrice.

Nivelul plafonului este menit să mențină rentabilitatea operatorilor și să evite împiedicarea investițiilor în energiile regenerabile.

Statele membre au convenit să utilizeze măsuri la alegerea lor pentru a colecta și redirecționa veniturile excedentare către sprijinirea și protejarea consumatorilor finali de energie electrică. Statele membre au introdus anumite mecanisme de flexibilitate pentru a reflecta circumstanțele lor naționale și măsurile existente la nivel național. Acestea includ posibilitatea de a stabili un plafon mai ridicat al veniturilor, de a utiliza măsuri care să limiteze în continuare veniturile de pe piață, să diferențieze tehnologiile și să aplice, printre altele, limite veniturilor de pe piață ale altor actori, inclusiv ale comercianților.

În situațiile în care dependența netă de import a unui stat membru este egală sau mai mare de 100%, acesta încheie un acord până la 1 decembrie 2022 pentru a împărți în mod adecvat veniturile excedentare cu statul membru exportator. Alte state membre sunt, de asemenea, invitate să încheie astfel de acorduri.

Axa de solidaritate pentru sectorul combustibililor fosili

Statele membre au convenit să stabilească o contribuție de solidaritate temporară obligatorie asupra profiturilor întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele petrolului brut, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor. Contribuția de solidaritate ar urma să fie calculată pe profiturile impozabile, astfel cum sunt determinate în conformitate cu normele fiscale naționale în anul fiscal care începe în 2022 și/sau în 2023, care depășesc o creștere de 20% din media anuală a profiturilor impozabile începând cu 2018. Contribuția de solidaritate se va aplica în plus față de impozitele și taxele obișnuite aplicabile în statele membre.

Statele membre pot menține măsuri naționale echivalente cu contribuția de solidaritate, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu obiectivele regulamentului și să genereze venituri cel puțin comparabile.

Statele membre vor utiliza veniturile provenite din taxa de solidaritate pentru a oferi sprijin financiar gospodăriilor și companiilor și pentru a atenua efectele prețurilor ridicate ale energiei electrice cu amănuntul.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Miercuri, zi importantă pentru țara noastră. Parlamentul European va solicita aderarea cât mai rapidă a României la Schengen

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

La inițiativa grupului social-democraților (S&D) din Parlamentul European, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen va fi din nou dezbătută în plenul Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare de săptămâna viitoare, mai exact miercuri, în data de 5 octombrie. 

Întreaga dezbatere va fi transmisă LIVE pe www.CaleaEuropeană.ro și pagina de Facebook Calea Europeană

„Spațiul de călătorie fără frontiere ar trebui extins pentru a include Bulgaria și România cât mai curând posibil, urmează să solicite eurodeputații”, se arată într-o informare oficială a Legislativului European.

„Când am fost ultima dată la București, am promis că voi face tot posibilul pentru a pune capăt acestei nedreptăți: România și Bulgaria sunt ținute departe de Schengen în ciuda îndeplinirii criteriilor timp de 11 ani. Mă bucur că alți lideri de grup au acceptat propunerea mea de susține această dezbatere în plenul Parlamentului European în cadrul sesiunii plenare de săptămâna viitoare”, a transmis liderul Grupului S&D pe contrul său de Twitter.

De asemenea, în cadrul dezbaterii cu Comisia și Consiliul de miercuri după-amiază, eurodeputații vor solicita ca spațiul Schengen să fie finalizat rapid, prin extinderea la toate statele membre ale UE care doresc să participe. Eurodeputații vor discuta, totodată, despre situația actuală a spațiului Schengen și despre propunerile recente de reformare a normelor și guvernanței acestuia.

O rezoluție va fi supusă la vot în sesiunea plenară din 17-20 octombrie.

Citiți și: Victor Negrescu: A fost aprobată inițiativa grupului S&D de a avea o dezbatere în plenul PE privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen


În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen. Eurodeputații au solicitat ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în spațiul Schengen în mai multe rânduri, de exemplu în rezoluția din 2018 pe această temă, în rezoluția din 2020 referitoare la situația spațiului Schengen în contextul pandemiei și în raportul din 2021 privind funcționarea spațiului de călătorie fără frontiere.

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Indicațiile geografice reprezintă un certificat de calitate pentru produsele de pe piața UE

Published

on

© Daniel Buda/ Facebook

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) a participat la dezbaterea din cadrul Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, ce a avut ca subiect principal propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind indicațiile geografice ale Uniunii Europene pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole. 

Cu acest prilej deputatul european a subliniat importanța indicațiilor geografice: „Acestea reprezintă până la urmă un certificat de calitate pentru produsele pe care le avem pe piață.”

„Am plecat în intervenția mea de la acest aspect, legat de ceea ce înseamnă calitatea și anume nevoia de a găsi mecanismele necesare pentru a preveni falsificarea acestor produse. Am insistat să punem în centrul atenției nu doar fermierii ci și consumatorii care trebuie să aibă garanția faptului că acel produs care se bucură de o indicație geografică, într-adevăr provine din acea zonă”, a mai explicat eurodeputatul PNL.

Potrivit oficialului european, „calitatea unor produse, este dată eminamente, dacă ne gândim la brânză sau la cașcavalul din anumite zone, de faptul că acea brânză sau acel cașcaval provine din regiunea respectivă, deoarece calitatea florei spontane este într-un anumit fel iar calitatea acelui produs este dată flora spontană consumată de animale.”

„Sub acest aspect, trebuie să vedem ce facem astfel încât să oferim garanții pentru consumatori, că acele produse într-adevăr sunt aparținătoare acelor zone. Pe de altă parte, procedura de acordare a indicațiilor geografice, pe mine mă preocupă foarte mult deoarece văd că foarte multe state nu utilizează acest mecanism de protecție a propriilor produse. Ori eu cred că trebuie să punem accent pe ceea ce înseamnă practic dezvoltarea acestor indicații geografice la cât mai multe categorii sau la cât mai multe produse în statele membre, deoarece așa cum am spus, ele reprezintă până la urmă o centură de siguranță și o protecție împotriva altor produse importate din afara UE care nu au același standard de calitate”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, Daniel Buda precizează că Uniunea pune în aplicare, o politică de calitate care are ca obiectiv protejarea numelor anumitor produse agricole, dorindu-se totodată promovarea specificității acestor produse: „Propunerea are drept obiectiv întărirea sistemului Uniunii de Indicații Geografice, să sporească aplicarea acestor legi în Uniunea Europeană.”

Daniel Buda susține că este necesar ca timpul de înregistrare să se scurteze, să se sporească percepția corectă pe piață și să sporească conștientizarea la nivelul consumatorilor.

„În ceea ce privește această politică și simbolurile Uniunii, deși sistemul Uniunii Europene cu privire la indicații geografice, este unul solid, evaluarea de impact din propunerea Comisiei arată că mai există îmbunătățiri de făcut”, a punctat europarlamentarul Daniel Buda.

Continue Reading

Facebook

G74 hours ago

Țările G7 nu vor recunoaște niciodată presupusele anexări ale Rusiei în Ucraina și nici “referendumurile” false desfășurate sub amenințarea armelor

NATO5 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

NATO5 hours ago

NATO, reticentă privind o “aderare accelerată a Ucrainei”, reafirmă că va sprijini această țară să își elibereze teritoriile anexate de Rusia fără a se implica direct în conflict

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Consiliului European acuză Rusia că a lansat o “rachetă energetică” asupra Europei, “vizând inima sistemului nostru economic și social”

INTERNAȚIONAL5 hours ago

SUA sancționează peste 1000 de oficiali ruși și 57 de entități din sectorul apărării după anexarea ilegală de teritorii ucrainene: Rusia “calcă în picioare Carta Națiunilor Unite”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

CE solicită statelor UE să fie ”foarte vigilente” în acordarea de vize cetățenilor ruși: ”A veni în Europa este un privilegiu, nu un drept fundamental”

U.E.6 hours ago

Giorgia Meloni, viitorul premier al Italiei, denunță” neo-imperialismul sovietic” al lui Putin: Anexările Rusiei în Ucraina nu au nicio valoare juridică sau politică

Cristian Bușoi8 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, subliniază nevoia unei soluții comune pentru criza energetică: Este nevoie urgentă de reducerea presiunii pe bugete

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA10 hours ago

Maia Sandu condamnă și respinge anexările ilegale ale Rusiei: Donețk, Luhansk, Herson, Zaporijie și Crimeea sunt ale Ucrainei

NATO5 hours ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA13 hours ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE4 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA5 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO7 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

Team2Share

Trending