Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European condiționează printr-o rezoluție aprobarea acordului de liber schimb UE-Regatul Unit de încheierea unui acord privind pescuitul până în iunie 2020

Published

on

© La Moncloa/ Facebook

Parlamentul European, reunit la Strasbourg în prima sesiune plenară după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, solicită garantarea condițiilor echitabile de concurență prin angajamente solide și o ”aliniere dimanică” a normelor între UE și Regatul Unit, anunță Parlamentul European printr-un comunicat.

Parlamentul a adoptat miercuri o rezoluție ce oferă contribuția inițială a deputaților pentru viitoarele negocieri cu guvernul britanic asupra noului parteneriat ce va urma perioadei de tranziție prevăzută după Brexit. Textul a fost adoptat cu 543 voturi pentru, 39 împotrivă și 69 abțineri.

Parlamentul dorește ca acordul de asociere cu Regatul Unit să fie cât de profund posibil, bazat pe trei piloni principali: parteneriat economic, parteneriat în domeniul afacerilor externe și aspecte sectoriale specifice. Pe de altă parte, o țară care nu este membru al UE nu poate beneficia de aceleași drepturi ca un stat membru, iar integritatea pieței unice și a uniunii vamale trebuie păstrată permanent, sunt de părere deputații.

Pentru a ajunge la un nou acord ambițios de liber schimb, deputații sunt de acord în mare măsură cu liniile propuse de Comise pentru negocieri. Având în vedere dimensiunea economiei Regatului Unit și proximitatea sa, viitorul cadru concurențial dintre cele două spații trebuie să fie deschis și echitabil, garantat prin norme egale în domenii precum cel social, cel fiscal, cel al ajutoarelor de stat, cel al protecției mediului si a consumatorilor.

Pentru a menține relații comerciale fără cote și fără tarife, este necesar ca guvernul britanic să se angajeze să-și actualizeze normele în domenii precum competiția, standardele de muncă și protecția mediului, pentru a asigura o „aliniere dinamică” între legile Uniunii și cele britanice, susțin deputații.

De asemenea, rezoluția clarifică faptul că, pentru a obține acordul Parlamentului, orice acord de liber schimb între UE și Regatul Unit trebuie să fie condiționat de încheierea în prealabil a unui acord cu privire la pescuit până în iunie 2020. Dacă Regatul Unit nu respectă legile și standardele UE, Comisia ar trebui „să aprecieze dacă este posibil să se aplice cote și tarife pentru sectoarele cele mai sensibile, precum și dacă este nevoie de clauze de salvgardare pentru a proteja integritatea pieței unice a Uniunii.” Acest lucru este deosebit de important pentru importurile alimentare și agricole, care trebuie să respecte strict normele UE.

Textul conține, de asemenea, capitole despre drepturile cetățenilor și mobilitatea persoanelor, protecția datelor, viitorul serviciilor financiare, situația de pe insula Irlandei, rolul Curții Europene de Justiție în soluționarea litigiilor, programele și agențiile UE, politica externă și problemele de securitate, precum și alte priorități ale Parlamentului European.

Parlamentul susține, de asemenea, faptul că Gibraltar nu va fi inclus în domeniul de aplicare al acordurilor care urmează să fie încheiate și că orice acord separat va necesita aprobarea prealabilă a guvernului spaniol.

În cadrul dezbaterii din Parlamentul European privind negocierile dintre Uniunea Europeană și Uniunea Europeană care a pecedat votul europarlamentarilor, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut că Uniunea Europeană este pregătită să ofere Regatului Unit un acord comercial ”unic”, dar a atenționat că orice acord implică ”obligații” pe care ambele părți trebuie să le respecte.

”Le transmitem prietenilor britanici: suntem pregătiți să discutăm despre diferite modele de acorduri comerciale. Dar toate aceste modele, indiferent pe care l-ați alege, au ceva în comun: acestea implică nu doar drepturi, dar și obligații de ambele părți. Când am convenit Declarația politică, ne-am dorit o relație comercială bazată pe zero tarife și zero cote pentru toate bunurile. Ceva ce nu am mai oferit nimănui niciodată. Un nou mod de a face comerț, o ambiție unică în termeni de acces la piața unică. Dar, desigur, acest lucru necesită garanții corespunzătoare privind concurența loială și protecția standardelor sociale, de mediu și de consum”, a menționat von der Leyen, în contextul în care miniștrii Afacerilor Europene ai statelor membre, care se vor reuni pe 25 februarie în Consiliul Afaceri Generale (CAG), urmează să aprobe planul european de negociere cu Londra, prezentat la 3 februarie de negociatorul-șef Michel Barnier, discuții care urmează să fie demarate la 3 martie.

Pe de altă parte, Ursula von der Leyen și-a exprimat surprinderea cu privire la dorința lui Boris Johnson – expusă în discursul său în care și-a prezentat viziunea privind viitorul acord comercial cu UE – de a încheia un acord asemănător celui pe care blocul comunitar îl negociază cu Australia.

”Am fost puțin surprinsă să audc că premierul Regatului Unit vorbește despre modelul australian. Autralia, fără niciun dubiu, este un partener puternic. Dar Uniunea Europeană nu are nu acord comercial cu Australia. În prezent, comerțul este bazat pe regulile Organizației Mondiale a Comerțului. Dacă aceasta este alegerea britanică, suntem în regulă cu acest lucru. (…) Desigur, Marea Britanie poate decide să se mulțumească cu mai puțin. Dar personal cred că ar trebui să fim mult mai ambițioși”, a spus von der Leyen, reluând un mesaj transmis și de comisarul european pentru Comerț, Phil Hogan.

La 22 mai 2018, sub președinția bulgară a Consiliului Uniunii Europene, miniştrii europeni ai Comerţului au autorizat Comisia Europeană să demareze negocierile în vederea încheierii unor acorduri de liber schimb cu Australia şi Noua Zeelandă.

Într-o conferință de presă în care a anunțat principiile după care se va ghida Bruxelles-ul în negocierile pe care le va purta cu Londra în cele 11 luni ale perioadei de tranziție care se încheie la 31 decembrie 2020, Michel Barnier a anunțat că Uniunea Europeană poate oferi Regatului Unit un acord comercial ”extrem de ambițios”, care să includă tarife și cote zero, dar și multe servicii, cu condiția ca Londra să respecte acum și în viitor standardele UE.

Barnier a a atenționat totuși că există anumite condiții pe care Regatul Unit trebuie să le respecte.

”Suntem pregătiți să oferim toate acestea chiar dacă știm că va exista o competiție puternică între Regatul Unit, vecinul nostru aflat în proximitate, și Uniunea Europeană. Competiția este normală. Dar, pentru că există această proximitatea geografică și interdependență economică, mandatul nostru specifică clar că această ofertă excepțională este condiționată de cel puțin două lucruri”, a subliniat negociatorul-șef al Uniunii Europene.

Primul aspect implică ”garanţii specifice şi eficiente pentru a asigura un teren de joc neted pe termen lung”, Barnier subliniind importanţa menţinerii concurenţei ”loiale şi deschise”.

Cel de-al doilea presupune că acordul de liber schimb trebuie să includă și un acord privind pescuitul.

Cu alte cuvinte, Londra va trebui să fie de acord cu a permite Uniunii Europene să aibă acces la apele sale pentru pescuit şi vice versa.

Textul adoptat va fi disponibil integral AICI.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi susține nominalizarea asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”

Published

on

© caleaeuropeana.ro/Diana Zaim

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie (ITRE) din Parlamentul European, salută și susține inițiativa popularilor europeni de a nominaliza asistenții medicali la ”Premiul Cetățeanului European 2020”.

”Susțin propunerea Grupului EPP de nominalizare a asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”. Acest premiu reprezintă un gest de recunoștință și respect din partea noastră, a tuturor. Asistenții medicali, alături de medici și de ceilalți colegi ai lor sunt eroii noștri de fiecare zi. Sunt cei care au stat stat fără teamă în fața coronavirusului, ne-au protejat și ne-au îngrijit fără teamă și fără părtinire”, a transmis Cristian Bușoi pe pagina de Facebook.

Citiți și: Grupul PPE nominalizează asistenții medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”: Le suntem pentru totdeauna recunoscători

Reamintim că eurodeputatul român Cristian Bușoi este coordonatourl Programului pentru sănătate al Uniunii Europene, #EU4Health, care va dispunde de un buget de 9,4 miliarde de euro, și potrivit acestuia, acest nou instrument va veni în ajutorul asistenționlor medicali și a medicilor, eroii din prima linie în lupta cu pandemia de COVID-19: ”Sunt încrezător că noul Program independent de Sănătate – pentru care sunt responsabil în Parlamentul European – va pregăti mai bine sistemele sanitare pentru viitoare crize și le va oferi asistenților medicali condiții mai bune de muncă.”

Comisia Europeană a propus alocarea a peste 9 miliarde de euro pentru crearea unui program dedicat sănătății, denumit EU4Health, cu scopul de a pregăti mai bine țările europene pentru crizele sanitare. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă, scrisoare către președintele Parlamentului European: România nu susține adoptarea Pachetului Mobilitate I

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) i-a transmis vineri o scrisoare președintelui Parlamentului European, David Sassoli, privind Pachetul Mobilitate I pe care legislativul european urmează să-l supună la vot săptămâna viitoare.

Gheorghe Falcă subliniază în documentul transmis către Sassoli punctele din cadrul Pachetului care vor aduce la diferențe majore între cele 27 de state membre europene, dar și o contradicție între Pachetul Mobilitate și Acordul Green Deal prin care se țintește o reducere a poluării, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România are o poziție foarte clară în ceea ce înseamnă Pachetul Mobilitate: ne dorim promovarea acestuia în scopul în care a fost lansat. Pachetul Mobilitate trebuie să aducă o îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru conducătorii auto, precum și asigurarea eficienței și sustenabilității sectorului de transport și asigurarea unei bune funcționări a Pieței Interne europene. În ciuda tuturor eforturilor, depuse atât la nivelul Consiliului, cât și la nivelul Parlamentului European, actualul Pachet conține prevederi care sunt clar problematice și care vor avea un efect negativ crescut la nivelul sectorului de transporturi având în vedere actuala criză de sănătate publică. Nu doar România are nemulțumiri vis-a-vis de actualul Pachet Mobilitate I. 9 țări din cele 27, Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia și România, prin miniștrii afacerilor externe și ai transporturilor au transmis o scrisoare comună cu privire la poziția lor. România a venit cu argumente clare împotriva adoptării Pachetului Mobilitate. Există două perspective pentru care promovarea Pachetului Mobilitate nu este oportună: situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizată de către Comisie la prezentarea propunerii și îndepărtarea de la scopul Pachetului Mobilitate. Ținta acestui Pachet a fost întărirea Pieței Interne și eficientizarea transportului rutier, dar unele măsuri introduse sunt contrarea acestor deziderate”, a declarat Gheorghe Falcă.

Europarlamentarul PNL explică punctual motivele pentru care Pachetul Mobilitate I nu trebuie adoptat în actuala formă.

“Criza cauzată de răspândirea coronavirusului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Avem nevoie de un sector de transport rutier solid, acesta fiind una din principalele forțe care au sprijinit sistemul medical și a contribuit la supraviețuirea economică în perioada crizei. Pe de altă parte, întoarcerea vehiculului la fiecare 8 săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme. Creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale UE, întrucât mărește inutil emisiile de CO2. Se adaugă oboseala inutilă a șoferului, dar și periclitarea siguranței rutiere. Mai mult, întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în statele membre periferice (toți cei care contestă Pachetul Mobilitate), întrucât interpune distanțe colosale de parcurs pentru a ajunge la locul în care prestează servicii. În unele cazuri, barierele geografice sunt insurmontabile (este cazul statelor membre insulare). O altă măsură care pune bariere inutile în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție (cooling off) în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj într-un stat membru străin. Mai mult, obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3 – 4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o altă măsură care este discriminatorie față de transportatorii din Est. Obligarea acestuia de a se întoarce îi încalcă dreptul fundamental de a-și alege unde își petrece timpul liber. Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă; ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID”, a completat el.

“Toate reglementările din actualul Pachet Mobilitate pun transportatorii din afară Uniunii într-o poziție concurențială avantajoasă față de cei din interior, iar pentru combaterea acestui avantaj incorect, prin renegocierea acordurilor bilaterale, statele membre din Est vor trebui să cedeze foarte mult”, a conchis Gheorghe Falcă.

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conţine trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 şi (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluţiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce priveşte cerinţele minime referitoare la duratele de conducere zilnice şi săptămânale maxime, pauzele minime şi perioadele de repaus zilnic şi săptămânal şi a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce priveşte poziţionarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE şi a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE şi la Directiva 2014/67/UE privind detaşarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier şi de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce priveşte cerinţele de control şi a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât şi al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziţia Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligaţia întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligaţia întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcţie de situaţie), introducerea unei perioade de prohibiţie de 4 zile pentru operaţiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituţionale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta şi Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorităţii calificate a statelor membre. O ultimă etapă procedurală prevăzută pentru adoptarea, în codecizie, a Pachetului legislativ, urmează a avea loc la 8 iulie a.c., când este programat votul final al Parlamentului European, în sesiune plenară.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Grupul PPE nominalizează asistenții medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”: Le suntem pentru totdeauna recunoscători

Published

on

© Captură de ecran EPP video

Grupul popularilor europeni propune nominalizarea asistenților medicali pentru ”Premiul Cetățeanului European 2020”, se arată în comunicatul PPE, remis Caleaeuropeana.ro.

”Vrem să îi onorăm pe asistenții noștri medicali, în special pentru eforturile lor eroice din linia întâi în lupta cu pandemia de  COVID-19. Ne protejează împotriva virusului, au grijă de noi atunci când suntem bolnavi și, uneori, își riscă propira viața ca să ne salveze pe noi. Suntem pentru totdeauna recunoscători pentru eforturile lor depuse”,  a transmis liderul grupului PPE Manfred Weber.

De asemenea, trebuie să învățăm din experiența eroilor noștri, astfel încât UE să poată fi mai bine pregătită pentru viitoarele crize, insistă Weber: ”Criza sanitară provocată de COVID-19 a subliniat și importanța preocupărilor de sănătate publică și este clar că în viitor, UE va trebui să fie mai bine pregătită pentru aceste provocări.”

Premiul Cetățeanului European ar fi un omagiu adecvat și un gest important de apreciere din partea tuturor, spune europarlamentarul Frances Fitzgerald, purtătorul de cuvânt al drepturilor femeilor din grupul PPE: ”Este vorba despre asistenții noștri care sunt alături de pacienți în timpul celor mai dificile ore, ținându-i de mână, oferindu-le confort și demnitate celor care sunt cei mai vulnerabili. Aprecierea pe care o avem pentru dăruirea și îngrijirea lor în spitale, în casele de îngrijire a persoanelor în vârstă și în casele de familie, a fost evidentă atunci când i-am aplaudat în fiecare seară în perioada critică a pandemiei.”

Grupul PPE a propus ca Federația Europeană a Asociațiilor Asistenților Medicali să accepte Premiul Cetățeanului European în numele asistenților medicali pe care îi reprezintă, dacă această nominalizare va câștiga.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending