Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European condiționează printr-o rezoluție aprobarea acordului de liber schimb UE-Regatul Unit de încheierea unui acord privind pescuitul până în iunie 2020

Published

on

© La Moncloa/ Facebook

Parlamentul European, reunit la Strasbourg în prima sesiune plenară după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, solicită garantarea condițiilor echitabile de concurență prin angajamente solide și o ”aliniere dimanică” a normelor între UE și Regatul Unit, anunță Parlamentul European printr-un comunicat.

Parlamentul a adoptat miercuri o rezoluție ce oferă contribuția inițială a deputaților pentru viitoarele negocieri cu guvernul britanic asupra noului parteneriat ce va urma perioadei de tranziție prevăzută după Brexit. Textul a fost adoptat cu 543 voturi pentru, 39 împotrivă și 69 abțineri.

Parlamentul dorește ca acordul de asociere cu Regatul Unit să fie cât de profund posibil, bazat pe trei piloni principali: parteneriat economic, parteneriat în domeniul afacerilor externe și aspecte sectoriale specifice. Pe de altă parte, o țară care nu este membru al UE nu poate beneficia de aceleași drepturi ca un stat membru, iar integritatea pieței unice și a uniunii vamale trebuie păstrată permanent, sunt de părere deputații.

Pentru a ajunge la un nou acord ambițios de liber schimb, deputații sunt de acord în mare măsură cu liniile propuse de Comise pentru negocieri. Având în vedere dimensiunea economiei Regatului Unit și proximitatea sa, viitorul cadru concurențial dintre cele două spații trebuie să fie deschis și echitabil, garantat prin norme egale în domenii precum cel social, cel fiscal, cel al ajutoarelor de stat, cel al protecției mediului si a consumatorilor.

Pentru a menține relații comerciale fără cote și fără tarife, este necesar ca guvernul britanic să se angajeze să-și actualizeze normele în domenii precum competiția, standardele de muncă și protecția mediului, pentru a asigura o „aliniere dinamică” între legile Uniunii și cele britanice, susțin deputații.

De asemenea, rezoluția clarifică faptul că, pentru a obține acordul Parlamentului, orice acord de liber schimb între UE și Regatul Unit trebuie să fie condiționat de încheierea în prealabil a unui acord cu privire la pescuit până în iunie 2020. Dacă Regatul Unit nu respectă legile și standardele UE, Comisia ar trebui „să aprecieze dacă este posibil să se aplice cote și tarife pentru sectoarele cele mai sensibile, precum și dacă este nevoie de clauze de salvgardare pentru a proteja integritatea pieței unice a Uniunii.” Acest lucru este deosebit de important pentru importurile alimentare și agricole, care trebuie să respecte strict normele UE.

Textul conține, de asemenea, capitole despre drepturile cetățenilor și mobilitatea persoanelor, protecția datelor, viitorul serviciilor financiare, situația de pe insula Irlandei, rolul Curții Europene de Justiție în soluționarea litigiilor, programele și agențiile UE, politica externă și problemele de securitate, precum și alte priorități ale Parlamentului European.

Parlamentul susține, de asemenea, faptul că Gibraltar nu va fi inclus în domeniul de aplicare al acordurilor care urmează să fie încheiate și că orice acord separat va necesita aprobarea prealabilă a guvernului spaniol.

În cadrul dezbaterii din Parlamentul European privind negocierile dintre Uniunea Europeană și Uniunea Europeană care a pecedat votul europarlamentarilor, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut că Uniunea Europeană este pregătită să ofere Regatului Unit un acord comercial ”unic”, dar a atenționat că orice acord implică ”obligații” pe care ambele părți trebuie să le respecte.

”Le transmitem prietenilor britanici: suntem pregătiți să discutăm despre diferite modele de acorduri comerciale. Dar toate aceste modele, indiferent pe care l-ați alege, au ceva în comun: acestea implică nu doar drepturi, dar și obligații de ambele părți. Când am convenit Declarația politică, ne-am dorit o relație comercială bazată pe zero tarife și zero cote pentru toate bunurile. Ceva ce nu am mai oferit nimănui niciodată. Un nou mod de a face comerț, o ambiție unică în termeni de acces la piața unică. Dar, desigur, acest lucru necesită garanții corespunzătoare privind concurența loială și protecția standardelor sociale, de mediu și de consum”, a menționat von der Leyen, în contextul în care miniștrii Afacerilor Europene ai statelor membre, care se vor reuni pe 25 februarie în Consiliul Afaceri Generale (CAG), urmează să aprobe planul european de negociere cu Londra, prezentat la 3 februarie de negociatorul-șef Michel Barnier, discuții care urmează să fie demarate la 3 martie.

Pe de altă parte, Ursula von der Leyen și-a exprimat surprinderea cu privire la dorința lui Boris Johnson – expusă în discursul său în care și-a prezentat viziunea privind viitorul acord comercial cu UE – de a încheia un acord asemănător celui pe care blocul comunitar îl negociază cu Australia.

”Am fost puțin surprinsă să audc că premierul Regatului Unit vorbește despre modelul australian. Autralia, fără niciun dubiu, este un partener puternic. Dar Uniunea Europeană nu are nu acord comercial cu Australia. În prezent, comerțul este bazat pe regulile Organizației Mondiale a Comerțului. Dacă aceasta este alegerea britanică, suntem în regulă cu acest lucru. (…) Desigur, Marea Britanie poate decide să se mulțumească cu mai puțin. Dar personal cred că ar trebui să fim mult mai ambițioși”, a spus von der Leyen, reluând un mesaj transmis și de comisarul european pentru Comerț, Phil Hogan.

La 22 mai 2018, sub președinția bulgară a Consiliului Uniunii Europene, miniştrii europeni ai Comerţului au autorizat Comisia Europeană să demareze negocierile în vederea încheierii unor acorduri de liber schimb cu Australia şi Noua Zeelandă.

Într-o conferință de presă în care a anunțat principiile după care se va ghida Bruxelles-ul în negocierile pe care le va purta cu Londra în cele 11 luni ale perioadei de tranziție care se încheie la 31 decembrie 2020, Michel Barnier a anunțat că Uniunea Europeană poate oferi Regatului Unit un acord comercial ”extrem de ambițios”, care să includă tarife și cote zero, dar și multe servicii, cu condiția ca Londra să respecte acum și în viitor standardele UE.

Barnier a a atenționat totuși că există anumite condiții pe care Regatul Unit trebuie să le respecte.

”Suntem pregătiți să oferim toate acestea chiar dacă știm că va exista o competiție puternică între Regatul Unit, vecinul nostru aflat în proximitate, și Uniunea Europeană. Competiția este normală. Dar, pentru că există această proximitatea geografică și interdependență economică, mandatul nostru specifică clar că această ofertă excepțională este condiționată de cel puțin două lucruri”, a subliniat negociatorul-șef al Uniunii Europene.

Primul aspect implică ”garanţii specifice şi eficiente pentru a asigura un teren de joc neted pe termen lung”, Barnier subliniind importanţa menţinerii concurenţei ”loiale şi deschise”.

Cel de-al doilea presupune că acordul de liber schimb trebuie să includă și un acord privind pescuitul.

Cu alte cuvinte, Londra va trebui să fie de acord cu a permite Uniunii Europene să aibă acces la apele sale pentru pescuit şi vice versa.

Textul adoptat va fi disponibil integral AICI.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac afirmă că Austria poate fi trimisă în fața Curții de Justiție a UE dacă se opune aderării României la Schengen

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac (PMP, PPE) a afirmat că poziţia de la acest moment a Austriei în cazul accederii României în spaţiul Schengen este una discriminatorie, iar în cazul în care, pe 8 decembrie, partea austriacă se va opune intrării ţării noastre în zona de liberă circulaţie, o astfel de decizie întruneşte toate elementele pentru a formula o trimitere în faţa CJUE.

“Ce putem face dacă Austria ne blochează accesul în Schengen? De ani buni de zile, singura ţară care se opunea accesului nostru în spaţiul Schengen a fost Olanda. Iată că un efort comun de acţiune românească şi europeană a convins decidenţii politici din Ţările de Jos să îşi schimbe poziţia şi, în această săptămână, Haga ne-a dat o veste bună. Olanda susţine aderarea noastră. Am avut ceva emoţii legate de poziţia Suediei, dar şi de la Stockholm avem verde. Singura ţară care se opune este Austria, aici Guvernul, prin cancelarul Karl Nehammer şi ministrul de Interne, Gerhard Karner, tot susţin, în mod absolut incorect, că nu trebuie să fim acceptaţi în Schengen. Poziţia Austriei este discriminatorie şi sperăm că Viena îşi va revizui, în data de 8 decembrie, decizia şi nu ne va bloca”, a indicat Tomac, duminică, într-o postare pe Facebook.

 

Liderul PMP a susținut că abordarea părţii austriece – precum că o ţară intrată recent în Uniunea Europeană, cu referire la Croaţia, este mult mai bine pregătită tehnic decât România – arată că decizia politică are la bază alt raţionament decât cel ce ţine de criterii obiective privind gestionarea frontierei.

“Ce ne rămâne de făcut în cazul în care Guvernul austriac rămâne singurul din Uniunea Europeană care ne blochează în Schengen? În cazul în care joi, pe 8 decembrie, Austria va fi singurul stat care se va opune cererii noastre de accedere în spaţiul Schengen, consider că se întrunesc toate elementele pentru a formula o nouă trimitere în faţa Curţii de Justiţie a UE – pentru că se încalcă, în mod asumat, Regulamentul 2016/399 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane. Nu există niciun motiv temeinic pentru a respinge accederea noastră în spaţiul Schengen. În caz de blocaj, răspunsul nostru trebuie să fie pregătit imediat. Eu sigur voi cere Comisiei Europene să apere dreptul european şi Regulamentul Schengen în faţa unor excese politice, fie ele şi din partea Austriei”, a punctat eurodeputatul.

În acelaşi context, el a mai reamintit că, la Viena, a mai fost adoptată acum 4 ani o decizie prin care cetăţenii români au fost discriminaţi prin refuzul autorităţilor de a acorda copiilor români alocaţii indexate conform prevederilor legislaţiei europene, mai precis conform contribuţiilor părinţilor care îşi desfăşurau activitatea pe teritoriul Austriei.

“Astfel, copiii români primeau valoarea alocaţiei din ţara de naştere, şi nu cea prevăzută în Austria. Aceasta măsură discriminatorie am adus-o la cunoştinţa Comisiei Europene în martie 2020. Comisia Europeană a trimis Guvernul Austriei în faţa Curţii de Justiţie a UE în mai 2020. Pe 16 iunie 2020, CJUE a decis că Austria a încălcat dreptul european când a tăiat alocaţiile copiilor proveniţi din România şi alte state est-europene. A obligat astfel Guvernul austriac să respecte Regulamentul privind libera circulaţie a lucrătorului în cadrul Uniunii Europene. De asemenea, să plătească integral sumele neindexate pentru copii afectaţi de măsura privind tăierea indemnizaţie de copil”, a detaliat Eugen Tomac.

Continue Reading

S&D

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, votul având loc în această dimineață în Comisia de Afaceri Europene a legislativului de la Stockholm, a anunțat vineri eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu.

“Opoziția social-democrată a salvat guvernul de dreapta deși acesta este susținut de o coaliție din care fac parte extremiştii, demonstrând astfel încă o dată faptul că influența Partidului Social Democrat în familia social-democrată europeană este reală și în interesul României”, a afirmat Negrescu, vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni.

Acesta a îndemnat și celelalte familii politice europene, Partidul Popularilor Europeni, Renew Europe sau Conservatorii Europeni să sprijine România cu adevărat, deoarece momentan, atât în Austria, cât şi în Olanda aceste partide blochează accesul țării noastre la zona de liberă circulație.

“Dar pentru că aderarea la Schengen este un obiectiv național, am intrat şi noi în contact cu aceste formațiuni politice pentru că nu dorim politizarea subiectului şi credem că trebuie să fim uniți pentru interesul României”, a continuat el.

Potrivit lui Negrescu, momentul cheie privind extinderea spațiului Schengen va fi în data de 7 decembrie, cu ocazia reuniunii ambasadorilor statelor membre UE, în care se decide ordinea de zi finală a Consiliului de Justiție şi Afaceri Interne.

La acest moment, Austria se opune deschis, iar Olanda exprimă reticențe mai ales față de Bulgaria.

Totodată, Croația are girul tuturor statelor membre.

Ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

După anunțul cancelarului social-democrat german Olaf Scholz din luna august privind susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen și sprijinul din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European, s-au păstrat obiecții din partea Olandei și au apărut obiecții din partea Austriei și a opoziției din Suedia care susține guvernul minoritar în Parlament în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen prin cooptarea Bulgariei și a României.

Surse oficiale au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că guvernul olandez a asigurat că “va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România”, în vreme ce social-democrații din Parlamentul Suediei au spus “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și s-au declarat pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm. În schimb, cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Continue Reading

PPE

În ajunul reuniunii liderilor PPE de la Atena la care participă și Klaus Iohannis, grupul PPE din Parlamentul European cere primirea României în Schengen

Published

on

© Administrația Prezidențială

Grupul PPE din Parlamentul European a solicitat vineri, în ajunul reuniunii liderilor PPE de la Atena, ca statele membre ale UE să aducă în sfârșit România, Bulgaria și Croația în spațiul Schengen, cu ocazia reuniunii din data de 8 decembrie a miniștrilor afacerilor interne sub auspiciile Consiliului JAI, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România, Bulgaria și Croația au dovedit că sunt mai mult decât pregătite pentru a adera pe deplin la Schengen, după ce au făcut față în mod exemplar, sub o presiune imensă, crizelor de migrație, restricțiilor pandemice și acum sosirii refugiaților de război. Ei îndeplinesc toate cerințele, este timpul să livrăm”, a îndemnat eurodeputatul Paulo Rangel, vicepreședinte al Grupului PPE, responsabil pentru funcționarea spațiului Schengen în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne.

Apelul grupului politic care este condus de Manfred Weber, politicianul german fiind și președintele familiei europene cu același nume, vine înainte de reuniunea liderilor din Partidul Popular European de la Atena, găzduită de premierul elen Kyriakos Mitsotakis și la care va participa și președintele Klaus Iohannis, conform unui comunicat remis de Palatul Cotroceni.

Șeful statului “va participa și la reuniunea de lucru, la nivel de lideri, a Partidului Popular European, în cadrul căreia vor fi discutate teme de actualitate ale agendei europene”, a informat Administrația Prezidențială.

Reuniunea este cu atât mai importantă cu cât din garnitura șefilor de stat sau de guvern din UE care fac parte din PPE face parte și cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a cărui țară a manifestat reticențe cu privire la aderarea României și a Bulgariei la Schengen, nu și a Croației, țară condusă tot de un premier PPE, Andrej Plenkovic.

Ordinea de zi a reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 decembrie, care cuprinde o discuție privind aplicarea prevederilor Schengen de către Bulgaria, România și Croația și obiectivul adoptării unor decizii în acest sens, urmează a fi definitivată la reuniunea Comitetului Reprezentanților Permanenți, care reunește ambasadorii statelor UE, și care va avea loc pe 7 decembrie.

Discuții politico-diplomatice sunt așteptate a fi purtate și la Tirana, marți, unde are loc summitul dintre țările UE și țările din Balcanii de Vest, una dintre temele reuniunii din Albania fiind abordarea în comun a gestionării migrației, având în vedere că numărul de persoane aflate pe ruta de migrație din Balcanii de Vest a crescut substanțial în ultimul an.

După anunțul cancelarului german Olaf Scholz din luna august privind susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen și sprijinul din partea Comisiei Europene și a Parlamentului European, s-au păstrat obiecții din partea Olandei și au apărut obiecții din partea Austriei și a opoziției din Suedia care susține guvernul minoritar în Parlament în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen prin cooptarea Bulgariei și a României.

Surse oficiale au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că guvernul olandez a asigurat că “va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România”, în vreme ce social-democrații din Parlamentul Suediei au spus “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și s-au declarat pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm. În schimb, cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

“Suntem pregătiți să colaborăm, suntem pregătiți să găsim noi soluții și suntem pregătiți să avem un vot pe 8 decembrie”, a declarat, recent, președintele Klaus Iohannis.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Șeful Consiliului European era “mai optimist” acum câteva luni privind intrarea României, Bulgariei și Croației în Schengen: Acum, atmosfera este diferită

CONSILIUL UE11 hours ago

Președintele interimar al Senatului i-a prezentat președintelui Consiliului Federal al Austriei argumentele pentru care România merită în Schengen: Trebuie explicate până în ultima secundă

CONSILIUL UE12 hours ago

Consiliul UE se va pronunța joi asupra aderării României la Schengen; Agenda mai poate suferi modificări doar miercuri, în urma reuniunii ambasadorilor UE

NATO12 hours ago

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

ROMÂNIA13 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

UE investește 1,2 miliarde de euro în 61 de proiecte de cooperare industrială în domeniul apărării

ROMÂNIA13 hours ago

Guvernul salută planul UE privind migrația ilegală prin Balcanii de Vest, document care ar putea atenua îngrijorările Austriei și debloca aderarea României la Schengen

NATO14 hours ago

Germania apreciază că e posibil să nu atingă în acest an obiectivul alocării de 2% din PIB pentru apărare: Chiar şi pentru anul viitor chestiunea este deschisă în acest moment

SCHENGEN15 hours ago

Romanian Business Leaders, apel către Austria privind aderarea la Schengen: Nu putem deconta problemele politice interne ale unor state şi nici politicile UE privind migrația ilegală

ROMÂNIA15 hours ago

Schengen: Comisia Europeană așteaptă un vot în Consiliu „pe măsura” rapoartelor sale privind pregătirea integrală a României și Bulgariei pentru aderare

ROMÂNIA13 hours ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO4 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO6 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO6 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO6 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO6 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO6 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Team2Share

Trending