Connect with us

FONDURI EUROPENE

Parlamentul European a votat “noul mecanism Copenhaga”: Tarile UE care incalca valorile statului de drept sa fie sanctionate cu suspendarea fondurilor europene

Published

on

Parlamentul European cere Comisiei Europene sa instituie imediat un mecanism prin care statele membre UE care incalca valorile fundamentale ale Uniunii Europene, cum este statul de drept, sa se aleaga cu sanctiuni inclusiv de inghetare a fondurilor comunitare. 

Solicitarea apare intr-o rezolutie adoptata joi, la Strasbourg, de plenul Parlamentului European, cu 312 de voturi la 244 si 27 de abtineri, potrivit HotNews.
Comisia Europeana trebuie sa instituie imediat un nou sistem de monitorizare a criteriilor de aderare, cunoscute sub numele de “Criteriile de la Copenhaga”, in mod regulat si intr-o maniera obiectiva, se arata in textul rezolutiei. Acest nou mecanism Copenhaga va servi pentru a fixa indicatori, recomandari si sanctiuni precum inghetarea fondurilor europene pentru tarile care nu respecta aceste criterii.

Mecanismul “ar putea fi activat imediat, pe baza unei decizii a Comisiei, cu implicarea deplina a Parlamentului”.

Conform rezolutiei, viitorul mecanism  ar trebui “sa integreze un sistem de alerta precoce, de dialog politic si tehnic, de scrisori de notificare si o <<procedura de inghet>>, dupa cum a solicitat deja Parlamentul, pentru a garanta ca statele membre, la cererea institutiilor UE, suspenda adoptarea legislatiilor care ar putea sa neglijeze sau sa incalce drepturile fundamentale sau ordinea de drept a UE”. 

Eurodeputatii au propus si  revizuirea articolului 7 din Tratatul de Functionare a UE, referitor la regulile care stabilesc daca exista un risc clar de incalcare grava a valorilor UE intr-un stat membru.

Obiectivul ar fi diferentierea clara intre etapele de “risc” si “incalcare”. Pentru a preveni incalcarile valorilor UE pe termen lung, deputatii mai cer si crearea unei “Comisii Copenhaga” formata din experti independenti, de inalt nivel in domeniul drepturilor fundamentale, conform PE.

.

FONDURI EUROPENE

Ministrul Adrian Câciu, la AmCham România CEO Business Forum: România va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027

Published

on

© Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene / Facebook

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a participat, marți, la AmCham Romania CEO Business Forum, un eveniment care a reunit reprezentanți ai politicilor publice cu cei ai industriilor din România.

La eveniment, peste 150 manageri de top au discutat cu premierul Marcel Ciolacu și cu membrii Cabinetului de miniștri despre principalele priorități pentru creșterea economică a României.

Ministrul Câciu a pus accent pe fondurile europene drept catalizator pentru dezvoltarea economico-socială și pentru sustenabilitatea bugetară.

Totodată, acesta a reiterat faptul că România își va maximiza oportunitatea pe care o are și va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027.

Săptămâna trecută, Adrian Câciu  a anunțat că valoarea proiectelor depuse pe noul exercițiu financiar 2021-2027 a depășit suma de 24,6 miliarde euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Raport Comisia Europeană: Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din UE, proiect-exemplu privind eficientizarea infrastructurii de transport europene din fondurile de coeziune

Published

on

© European Union

Comisia Europeană a publicat Raportul său de sinteză din 2023 privind punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), prezentând unele dintre realizările generale ale fondurilor ESI la sfârșitul anului 2022. Aceste fonduri sunt principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune, sprijinind investițiile în dezvoltarea regională din perioada de programare 2014-2020.

Raportul prezintă gama largă de sprijin disponibil prin intermediul diferitelor programe pentru perioada 2014-2020, precum și impactul direct și pozitiv al acestora asupra regiunilor, întreprinderilor și, în primul rând, asupra persoanelor, care se află în centrul fondurilor ESI. Aceasta arată, de asemenea, flexibilitatea și adaptabilitatea cadrului, pentru a oferi soluții la efectele pandemiei de COVID-19, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ale crizei energetice care a urmat.

Deși s-a axat pe convergența și competitivitatea pe termen lung, solidaritatea s-a aflat întotdeauna în centrul fondurilor ESI. Acestea au ajutat statele membre să se ocupe de refugiați și să depășească efectele dezastrelor climatice naturale fără precedent, atenuând în cele din urmă presiunea asupra bugetelor naționale.

Raportul prezintă realizările fondurilor ESI până la sfârșitul anului 2022, arătând că Comisia:

  • au sprijinit peste 5 milioane de întreprinderi;
  • a ajutat 64.5 milioane de persoane să își găsească un loc de muncă, să promoveze incluziunea socială și competențele prin formare;
  • îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru peste 63 milioane de persoane;
  • creșterea capacității de producție de energie din surse regenerabile de energie cu peste 6 000 MW (echivalentul a aproximativ 2 400 de turbine eoliene);
  • a îmbunătățit performanța energetică a peste 550 000 de gospodării;
  • a protejat 17 milioane de persoane împotriva inundațiilor și 15 milioane de persoane împotriva incendiilor forestiere;
  • a sprijinit peste 2.8 milioane de proiecte în sectorul agricol și în zonele rurale;
  • a menținut peste 48 000 de locuri de muncă și a creat peste 6 500 de noi locuri de muncă în sectorul pescuitului și acvaculturii.

Fondurile ESI au fost vectori stabili ai investițiilor în UE. Prin dimensiunea lor pe termen lung și prin orientarea lor tematică, acestea au canalizat resursele către consolidarea coeziunii teritoriale, economice și sociale a regiunilor UE. Acestea au continuat să ajute regiunile și întreprinderile să depășească provocările tranziției verzi și digitale, ajutând în același timp lucrătorii să se perfecționeze și încurajând cooperarea teritorială a UE. Acestea și-au menținut cursul în contextul unor crize fără precedent, de la pandemia de COVID-19 și dezastrele climatice naturale.

De exemplu, în cazul României, unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin politica de coeziune, podul suspendat de la Brăila, a fost inaugurat în acest an. Acesta leagă porturile de la Marea Neagră și delta Dunării de restul țării și de rețeaua transeuropeană de transport. Fondurile politicii de coeziune au contribuit la acest proiect cu 363 milioane de euro. Podul cu patru benzi are o lungime de doi kilometri și se află la 38 de metri deasupra fluviului. Este cel mai mare din România, cel mai mare pod peste Dunăre și al treilea pod suspendat ca mărime din UE. Se preconizează că va reduce timpul de călătorie cu aproximativ 50 de minute și că va fi folosit de aproximativ 11 400 de vehicule pe zi.

De asemenea, cu finanțare din partea FSE, proiectul “Servicii comunitare integrate” din România oferă servicii de sprijin pentru peste 100 de comunități marginalizate. Românii vulnerabili au găsit sprijinul de care au nevoie pentru a se descurca într-un mediu dificil, oferindu-le șansa de a primi educație și servicii medicale esențiale și de a evita izolarea și excluziunea socială. Scopul proiectului a fost acela de a remedia nivelul scăzut de educație și accesul limitat la servicii sociale și medicale prin oferirea de consiliere școlară, orientare profesională, asistență medicală comunitară și servicii sociale. În prezent, activitățile sunt extinse cu sprijinul FSE+ pentru a sprijini alte 2 000 de comunități în cadrul programului românesc de incluziune socială și demnitate.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

AFIR anunță epuizarea fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii agricole

Published

on

© European Union, 2017

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță marți, 9 ianuarie epuizarea fondurilor disponibile pentru intervenția DR-27 Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă și DR-28 Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural din cadrul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Astfel, în perioada 2 noiembrie –  5 ianuarie 2024, AFIR a primit on-line 189 de cereri de finanțare depuse de autoritățile locale pentru infrastructura agricolă (DR-27). Valoarea solicitărilor de finanțare este de 185,21 milioane de euro, fiind astfel depășită alocarea de 100 milioane de euro.

În ceea ce privește infrastructura rutieră de bază (DR-28), solicitanții au transmis 455 de cereri de finanțare, în valoare de 447 de milioane de euro. Alocarea financiară pentru această intervenție a fost de 200,9 milioane de euro.

Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, cât și pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect poate ajunge la 1.000.000 .

Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) pentru DR-27 iar pentru DR-28 beneficiarii sunt Comunele.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 mins ago

Comitetul pentru e-guvernare și reducerea birocrației (CERB) s-a reunit pentru a discuta recomandările unui nou raport OCDE

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Ucraina îi avertizează pe aliații din UE că „nu putem și nu trebuie să ne relaxăm” în ciuda pachetului substanțial de sprijin pentru securitate al SUA

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Președintele turc încearcă să reseteze relațiile cu Irakul printr-o rară vizită în această țară, în cadrul căreia ar urma să fie semnate mai multe memorandumuri de înțelegere

ROMÂNIA16 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a vizitat Zona demilitarizată coreeană dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Euronews: “Strategul” Klaus Iohannis, între cei șapte lideri din Europa care ar putea fi următorul președinte al Comisiei Europene dacă Ursula von der Leyen nu primește susținere

U.E.17 hours ago

Raport: Europa se încălzește de două ori mai rapid decât celelalte continente, tendință care urgentează tranziția la neutralitate climatică

ROMÂNIA17 hours ago

Bucharest Leaders’ Summit a oferit ICI București oportunitatea ”de a contribui la dezbaterile despre viitorul digital al României și despre rolul cercetării și inovării în progresul societății” românești

ROMÂNIA18 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE cu cel mai mare deficit în 2023. Anul trecut, datoria publică a crescut la 48,8% din PIB

NATO19 hours ago

Președintele Andrzej Duda declară că Polonia este “pregătită să găzduiască arme nucleare” dacă NATO decide să consolideze securitatea flancului estic

U.E.19 hours ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

U.E.19 hours ago

Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă

ROMÂNIA5 days ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA6 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA6 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ7 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ7 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

Trending